Avionul de luptă F-35

Modernizarea F-35 ca urmare a unei reputații îndoielnice

337
(reînnoit 09:44 02.08.2020)
În SUA știu mai bine să facă publicitate și vânzări, decât să țină întâietatea în domeniul tehnologiilor aviatice. O dovadă în acest sens este lunga istorie a creării și promovării avionului de luptă F-35, consideră expertul militar Sputnik, Alexander Hrolenko.

Editorial realizat de Aleksandr Hrolenko

Reprezentanții companiei Lockheed Martin au anunțat luni, în cadrul unei conferințe de presă că intenționează să transforme avionul de luptă american F-35 într-un luptător de a șasea generație. Și asta în pofida faptului că parametrii celei de-a cincea generații din proiectul F-35 Lightning II nu au fost realizați și nu s-a produs niciun salt tehnologic. Intriga este că europenii fac lobby activ pentru două dintre proiectele lor de avioane de luptă din generația a șasea (independent de Statele Unite), iar Lockheed Martin încearcă să descurajeze inițiativa Aliaților - opunându-i și impunând o „versiune verificată” a F-35, care după modernizare în 2020-2030 va fi în a șasea generație.

Avioane de luptă americane F-35A
© AP Photo / Senior Airman Colby L. Hardin/U.S. Air Force

Dorința americanilor de a vinde avioanele F-35 Lightning II către aliații europeni și altor aliați (o medie de 100 de milioane de dolari per bucată) este explicabilă. Costul programului de creare a avionului de luptă-bombardier multifuncțional a fost de aproximativ 1,3 trilioane de dolari, iar investiția ar trebui să aducă profit. Lockheed Corporation a livrat peste 500 de aeronave F-35 în nouă țări. Peste 100 de „fulgere” sunt produse anual. Diferite modificări ale F-35 au fost produse în masă din 2011 și totuși aeronava în funcțiune îi dezamăgește pe profesioniștii din aviație. Numai în ultimele două luni, șapte avioane de luptă americane s-au prăbușit, inclusiv trei aeronave de generația a cincea, inclusiv două F-35A. Astăzi, „fulgerul” are cinci deficiențe critice care sunt insurmontabile din punct de vedere tehnologic. De exemplu, caracteristicile de proiectare ale sistemului de generare de gaz inert de la bord (OBIGGS) pot duce la explozia rezervoarelor de combustibil ale avionului în timpul zborului - din cauza descărcărilor electrice din atmosferă.

Faptele demonstrează că F-35 Lightning II este un avion de luptă subsonic din a 4-a generație capabil să accelereze cu viteză mare nu mai mult de un minut. Mai mult, ”invizibilitatea” F-35 este perfect vizibil pe radarele moderne, mai ales când corpul se supraîncălzește, odată ce atinge 1 Mach. După 1,6 Mach, coada avionului ar putea pur și simplu să cadă. Pentagonul a fost nevoit să-și schimbe parametrii de exploatare - astfel acum F-35 este considerat un avion subsonic capabil să accelereze doar pentru perioade scurte de timp.

Reputația F-35 Lightning II este una complet îndoielnică și este timpul să fie anunțată o modernizare cu „teleportarea” aeronavei către a șasea generație. Care trebuie să aibă capacități avansate de rețea pentru a controla multe sisteme de arme externe și vehicule aeriene fără pilot (luptă centrată pe rețea). Desigur, aliații nu au propriile rețele globale de informații, iar conexiunea la rețeaua Pentagon va afecta prețul și eficiența F-35. Planul de afaceri american arată impecabil și totuși intră în conflict cu realitatea dură. Transformarea evolutivă a ”fulgerului” de la a patra generație (de facto) la a șasea generație este puțin probabilă.

Promisiunile făcute de Lockheed Martin

Potrivit experților, deja astăzi sistemul descentralizat de comandă și controlul Forțelor Militarea Aeriene folosește puterea de calcul a aeronavelor F-35, datele senzorilor și comunicațiilor pentru a organiza atacuri la scară largă în toate direcțiile. Aici vreau să clarific: unde și când au avut loc aceste atacuri, care este rezultatul? Dar prezentările par să ignore realitatea.

MIG-31 dotat cu rachetă Kinjal
© Sputnik / Илья Питалев

Vicepreședintele Lockheed, Greg Ulmer, a spus că service-ul Tech Refresh 3 va include un procesor nou integrat cu o putere de calcul crescută, un afișaj panoramic pentru cabină și o unitate de memorie extinsă. Aeronava din această serie ar urma să fie scoasă de pe linia de asamblare în 2023. În același timp, va exista o platformă cu o arhitectură deschisă, care va permite extinderea rapidă a parametrilor tehnici ai aeronavei prin intermediul unui software nou. Merită reamintit: biroul comun de software F-35 (JPO) a identificat primele 66 de actualizări hardware și software (prezente în raportul la Congresul SUA din 2019), dintre care opt au promis că vor fi realizate încă anul trecut. În prezent, este gata doar sistemul automat de prevenire a coliziunii cu o suprafață. O asemenea viteză de realizarea a lucrărilor este deprimantă. Cu toate acestea, Lockheed Martin nu promite un salt tehnologic vizibil, pe termen lung - exclusiv „proces evolutiv”.

Rezervoarele externe de combustibil sunt proiectate pentru avionul de luptă al viitorului, capabile să extindă raza de zbor cu mai mult de 40% (realimentarea în aer este mult mai ușoară). Până în 2030, se presupune că avioanele F-35 vor putea transporta șase rachete aer-aer avansate AIM-260 sau Raytheon AIM-120 de rază medie și vor ataca ținte marine cu rachete cu rază lungă de acțiune. Poate că peste zece ani acest lucru nu va surprinde pe nimeni, toate navele potențialilor adversari ai SUA vor avea la bord o apărare antiaeriană puternică și arme hipersonice.

Forțele aeriene americane și-au declarat dorința de a integra F-35 cu drone ieftine echipate cu inteligență artificială (un roi de drone de luptă). Tehnologia de gestionare a rețelei UAV în pachetul de service nu este încă planificată, dar este realizabilă, potrivit aceluiași Ulmer. O altă direcție potențială pentru dezvoltarea „fulgerului” este apărarea împotriva rachetelor. Toate modificările posibile, după Lockheed Martin, vor face din F-35 un avion „care va estompa linia de demarcație dintre avionul de luptă de a cincea generație… și cel de-a șasea generație”.

Evident, aliații și potențialii adversari nu vor bate pasul pe loc, iar în 10 ani Defense News, o publicație apropiată Pentagonului, va continua să „linșeze” cu regularitate avioanele de luptă F-35 care nu au fost modernizați până la capăt. Orice s-ar întâmpla, o modernizare semnificativă este practic o chestiune decisă . Congresul SUA urmează să aprobe lista de actualizări ale ”Fulgerului”, iar lobbyiștii din industria militară nu se vor opri la aceasta.

Perspectivele pentru acest deceniu

După o serie de eșecuri costisitoare ale celei de-a cincea generații F-35 Lightning II, Congresul și-a exprimat intenția de a limita finanțarea pentru programul de luptă din a șasea generație la 85% în anul fiscal 2021. În aceste condiții, „modernizarea pe parcursul a zece ani” este un pas norocos al corporației.

Scenariul optimist pentru modernizarea F-35 presupune o creștere a cheltuielilor globale pentru Apărare și o creștere a vânzărilor la patru mii de aeronave F-35. Un scenariu neutru prevede că cheltuielile de Apărarea vor rămâne la același nivel până în 2040, ceea ce va încetini programul de modernizare, dar nu va afecta vânzările. Scenariul negativ este asociat cu o reducere pe termen lung a cheltuielilor militare și promite o încetinire a procesului de modernizare și o scădere a ofertelor în 2020 - 2030. Aceste scheme sunt destul de convenționale și nu țin cont de mulți factori externi, inclusiv dezvoltarea tehnologică și reînarmarea vecinilor. După cum arată experiența programului F-35, investițiile financiare mari nu sunt întotdeauna corelate cu excelența tehnologică. Specialiștii din domeniul aviației din toate țările vor fi interesați să observe ce vor obține americanii odată cu modernizarea „fulgerului” până la a 6-a generație.

Este important să înțelegem aici că un astfel de concept, de generația a șasea, are în vedere, în termeni generali, o aeronavă „centrată pe rețea” în cadrul unui sistem care nu a fost încă format în Statele Unite (nici aliații europeni nu au încă unul). Chiar și software-ul modificărilor existente ale F-35 (de facto a patra generație) este departe de a fi perfect. Arhitectura deschisă și armele hipersonice sunt abia la faza de proiect. Motorul este slab. Invizibilitatea ține mai mult de mitologie. Eficacitatea de luptă a avioanelor F-22 și F-35 într-o coliziune cu un inamic de înaltă tehnologie nu a fost testată. Calea de mai departe a „modernizării” pe dibuite, într-un ​​sistem de coordonate flotante, nu garantează succesul.

Poate că succesul tehnologic nu este obiectivul „fulgerului” american, deoarece 500 de aeronave au fost vândute în nouă țări, în ciuda imperfecțiunilor evidente și a costurilor ridicate. Dacă capacitatea de a vinde avioane de luptă „imperfecte” este profitabilă, tehnologia înaltă nu este un lucru de principiu, iar caracteristicile exagerate, upgrade-urile nesfârșite, pregătirea pentru „lupta centrată pe rețea” - servesc doar marketingul și publicitatea pentru o mai bună comercializarea a unui produse incredibile în stilul „Star Wars” sau „Rise of the Machines”. Lockheed Martin s-a angajat să producă anual 180 de avioane de luptă F-35 Lightning II, până în 2024.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

337
Tagurile:
SUA, F-35
Tematic
SUA au aprobat vânzarea către Polonia a 32 de avioane militare F-35
Avioanele militare americane F-35, atacate de păsările sălbatice
Noile probleme ale F-35: Ce nu este în regulă cu avionul de luptă american

Decis: China va fi sugrumată de zece puteri. Va fi oare invitată și Rusia?

172
(reînnoit 19:32 05.08.2020)
Chiar dacă Rusia ar putea fi cumva convinsă să participe la lupta anti-chineză, schema lui Trump va părea încă foarte proastă și va fi lipsită de perspectivă pe termen lung din cauza că se va baza, în primul rând, pe o agendă anti-chineză.

Editorial realizat de Ivan Danilov

Pe fundalul conștientizării unui inevitabil război rece cu China, care va include probabil sancțiuni, limitarea legăturilor economice, spionajul reciproc și, eventual, chiar forme coercitive de confruntare, comunitatea de experți occidentali începe să caute o modalitate magică de a învinge Beijingul, scrie Ivan Danilov în articolul său de pe RIA Novosti.

Într-o formă sau alta, aproape toate opțiunile pentru „strangularea dragonului chinez” discutate la Washington, Londra sau Bruxelles implică crearea unui fel de coaliție largă anti-chineză, cu scopul de a izola, neutraliza și rupe China în mod similar cu acel model ca a fost folosit pentru a lupta contra URSS-ului.

Însă dacă la nivelul unor principii călăuzitoare nu se observă vreo diversitate, atunci la nivel concret al punerii acestora în aplicare apare o problemă serioasă, astfel că în jurul unie astfel de decizii ”sar scântei” între președinți, prim-miniștri, diplomați și analiști.

Cert este că atât în ​​unele capitale europene, cât și în „think tank-urile” din SUA, există deja o impresie bine formată precum că multe țări ale UE (și în special fiind vorba de Germania, Franța și Italia), precum și în unele țări din Asia, dintr-un anumit motiv nu sunt deloc entuziasmate să participe la noul Război Rece împotriva Chinei, în calitate de pioni ai SUA. Mai mult decât atât, ei nu vor să plătească bani pentru victoria SUA în acest război (care este exprimat în eternele scandaluri cu privire la reticența Germaniei și a Franței de a plăti două procente din PIB pentru „protecția militară” americană) și nici măcar nu sunt gata să accepte imediat o interdicție completă, de exemplu, a furnizeazărilor către UE a echipamentelor companiei chinezești Huawei pentru rețele 5G, care înfurie incredibil „șoimii anti-chinezi” de la Washington și Londra. Pe fundalul declarațiilor europene cu privire la crearea propriei armate și a declarațiilor lui Macron despre dorința de a conduce o politică externă independentă (adică nici „pro-chineză”, dar nici „pro-americană”), suspiciunile că va fi foarte dificil să „adune” o largă alianță anti-chineză și foarte costisitoare, doar se intensifică și odată cu acestea se intensifică și căutarea unor soluțiilor pentru această problemă.

Reputata revistă Foreign Affairs, care este publicat sub auspiciile influentului Think-Tank "Council on Foreign Relations” (Consiliului pentru Relații Externe - n.tr), analizează două abordări ale acestei probleme, una dintre acestea ar putea fi numit convențional ”abordarea Donald Trump”, iar cealaltă ”Boris Johnson”. Având în vedere influența colosală pe care o are Consiliul pentru Relații Externe asupra gândirii elitei americane și a elitei pro-americane din Europa (think tank-ul în sine este eroul mai multor teorii populare ale conspirației, în care este considerat a fi „guvernul din umbră al SUA”), merită examinate acele metode care sunt propuse pentru rezolvarea crizei ordinii mondiale americanocentrice și a combaterii cu succes a „chestiunii chinezești”, mai ales că acestea sunt direct legate de Rusia.

”În pofida faptului că proaspătul articol al Foreign Affairs a fost publicat cu titlul ”Consiliul democrațiilor poate salva multilateralismul (în relațiile internaționale. - Ed.)”, metodele propuse sunt încă orientate în vederea menținerii de facto a dominanței Washingtonului în lume (cel puțin cea occidentală), iar diferența constă în modurile specifice de menținere a hegemoniei americane.

Ca punct de plecare al raționamentelor, autorii reputatei publicații americane pornesc de la afirmația că ordinea mondială existentă e pe punctul de ași da obștescul sfârșit, iar acum principala amenințare nu este coronavirusul, ci China și Rusia.

Dar chiar înainte de pandemia coronavirusului, sistemul multilateral pe care SUA au ajutat la construirea lui după cel de-Al Doilea Război Mondial, abia de reușește să facă față soluționării celor mai presante probleme din lume. COVID-19 a arătat că regele este gol, dar, de fapt, regele a fost prost îmbrăcat de ceva timp.

Întrucât centrul economic gravitațional global s-a îndreptat către regiunea Indo-Pacific, a devenit imposibil ca structurile cu ambiții globale să revendice un leadership credibil fără o reprezentare semnificativă în această regiune. Dar G7, apărut după șocul petrolier din 1973, mai are un singur membru - Japonia - în afara regiunii euro-atlantice. Iar G-20, care a fost format după criza financiară asiatică din 1997 și care și-a demonstrat importanța în timpul crizei financiare globale din 2008, s-a dovedit a fi prea incompatibil din punct de vedere politic și din punct de vedere al capacității sale de a rezolva în mod fiabil problemele internaționale. Între timp, Consiliul de Securitate al ONU a fost paralizat de o reînviere a autoritarismului agresiv din China și Rusia.

Acesta este un diagnostic foarte îndrăzneț, care poate fi redus la teza: "Totul este pierdut și nimic nu funcționează!".

Respectiv, sunt propuse două soluții, una de la Trump, cealaltă de la Johnson.

Johnson a fost primul care a venit cu o idee privind o noua structură. În luna mai, el a propus crearea unei alianțe între primele zece democrații ale țărilor G7 plus Australia, India și Coreea de Sud, numită D10, pentru a coordona politica de telecomunicații și a dezvolta o alternativă liderului de piață chinez Huawei, a cărei poziție dominantă în tehnologia 5G a creat peste tot probleme de securitate. La scurt timp, Trump a anulat reuniunea G7 din iunie și a propus un format G11 în locul summitului din toamnă. Venind cu o propunere mai tare decât cea a lui Johnson, noul grup al lui Trump va include aceleași țări ca și D10, dar de asemenea și pe Rusia.

Steaguri Chinei și SUA
© REUTERS / Petar Kujundzic

Experții Foreign Affairs nu recomandă să aducă Rusia în acest club și preferă „opțiunea D10”, adică schema lui Johnson, dar acest lucru nu este cel mai important. Motivația din spatele acestei recomandări este de mare interes și constă în faptul că, chiar dacă Rusia poate fi cumva convinsă să participe la lupta anti-chineză, schema lui Trump va părea în continuare foarte proastă și va fi lipsită de perspectivă pe termen lung din cauza că este construită în principal pe o agendă anti-chineză, dar din schema lui Johnson se poate extrage o anumită agendă pozitivă, adică o anumită idee unificatoare care va permite crearea nu doar a unei „alianțe împotriva Chinei”, ci a unei ”alianțe pentru tot binele din lume”.

O agendă pozitivă, desigur, înseamnă un set de sloganuri goale - „Democrație”, „Libertate” și „Drepturile omului”. Este deosebit de amuzant faptul că apariția unei astfel de agende pozitive este pusă în opoziție cu politica externă actuală a Washingtonului: ”Statele Unite se pot opune Băncii asiatice pentru investiții în infrastructură condusă de China, inițiativei ”Belt and Road” și a conductei de gaz Nord Stream-2, susținută de Rusia, dar va fi dificil să convingi și alte țări să facă același lucru dacă nu vin cu alternative convingătoare. Washingtonul nu poate învinge ceva, folosind nimic".

Problema acestei abordări este că va fi puțin probabil ca ”Democrația” și „Libertatea”, cu eticheta ”Made in USA” să înlocuiască gazul rusesc pentru Germania sau investițiile chineze pentru Italia. Banii americani ar putea funcționa aici, dar Washingtonul nu are nevoie de o astfel de relație și indiferent de numele unui viitor președinte anume: atât Biden, cât și Trump au nevoie de colonii, dar este puțin probabil să fie posibil să readucă Uniunea Europeană în această poziție și nu contează, în format D10 sau G11, iar de Rusia nici nu face să vorbim.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

172
Tagurile:
Rusia, China

Загрузка...
Вакцина

"Competiția vaccinurilor": Rusia, acuzată în Occident

202
(reînnoit 06:49 04.08.2020)
La aproximativ o lună după ce pandemia de coronavirus a pus literalmente în genunchi economia globală, a apărut un nou „gen” de concurență internațională în lumea politică și a mass-media, care poate fi denumită ironic o competiție a vaccinurilor.

Editorial realizat de Ivan Danilov

Având în vedere traumă psihologică evidentă asupra Occidentului colectiv pe care a provocat-o de două ori coronavirusul, problema câștigării acestei competiții a devenit nu pur și simplu una politică, ci una politică și principială din punctul de vedere al păstrării respectului de sine al societății occidentale, notează Ivan Danilov în articolul său pentru RIA Novosti. Pentru o persoană educată în cele mai bune tradiții ale umanismului european (ceea ce în lumea modernă înseamnă practic nu atât european sau american, ci o persoană cu o educație sovietică sau rusească), este destul de dificil să înțeleagă obsesia occidentală modernă privind „competiția vaccinurilor”, dar aceasta ar putea fi explicată prin prisma principalei industrii moderne a SUA sau a Marii Britanii, adică din punctul de vedere al PR-ului politic și comercial.

În spațiul PR, Vestul colectiv, precum și în particular SUA și Marea Britanie, au suferit mai multe „traume grave de coronavirus”. În primul rând, s-a dovedit că depărtata (și, de asemenea, „profund totalitara și în anumite lucruri înapoiata”, potrivit stereotipurilor politicienilor din Londra și Washington) Chină a reușit să înfrunte epidemia cu mai mult succes, a înțeles problema mai devreme și a reușit să diminueze cu eficacitate daunele economice. În acest context, chiar și în ochii propriilor patrioți, SUA și Marea Britanie, precum și unele țări din UE, nu arată tocmai foarte inspirat.

Următoarea traumă care a afectat respectul de sine al Occidentului colectiv a fost cauzată din greșeală (așa se mai întâmplă) de Rusia - cu o rată a mortalității ”supărător de scăzută” la coronavirus și instituirea unui sistem de testare în masă. Acest lucru a provocat scrâșnitul dinților în mass-media occidentală și acuzații nefondate privind falsificarea statisticilor, deși statisticile (pe lângă estimările OMS) erau evidente: la New York, cadavrele victimelor epidemiei erau puse în frigidere pe străzi, iar acest lucru este deja suficient pentru a evalua diferența de calitate a administrației medicale și publice.

Și în acest context, indiferent de costurile cerute și de eventualele riscuri, pentru întreg Occidentul (precum și pentru unii politicieni occidentali ambițioși), problema întâietății în producția de vaccin devine vitală din punct de vedere al imaginii, deoarece este necesar să arătăm că, de exemplu, SUA - este „încă numărul unu în lume”.

Noul val de rusofobie: Occidentul acuză Rusia de atacuri cibernetice
© Video : Ruptly / Sputnik / twitter.com/RussianEmbassyC

În același timp, când citești presa americană, apare un sentiment ciudat: în funcție de afilierea partidului și de prezența sau absența de simpatie față de Donald Trump a proprietarilor unor publicației concrete, „își fac griji” fie pentru companiile americane care dezvoltă vaccinuri, fie britanice, germane sau chiar companii și universități indiene, și asta pentru ca laurii câștigătorilor în „cursa vaccinurilor” să se ducă la o structură dintr-o țară „corectă”, astfel încât „regimul blestemat al lui Trump” să nu poată câștiga bonusuri politice. La nivel macro, există și un alt conflict similar: în loc să coordoneze eforturile cu partenerii săi din NATO sau G7, Washingtonul, cel puțin potrivit unor mass-media germane, a încercat să „stoarcă” și să transfere din Germania către SUA o companie promițătoare de biotehnologie, care avea unele dezvoltări importante anti-coronavirus.

În acest context, este logic ca orice informație în care se spune că Rusia sau China sunt pe cale să creeze și să folosească în masă un vaccin împotriva coronavirusului să provoace o reacție în câmpul informațional occidental, care poate fi comparată nu atât cu o alergie banală, cât cu un șoc anafilactic real.

Desigur, se poate presupune că oficialii medicali americani sunt într-adevăr ghidați doar de considerente profesionale, dar ținând cont de toate cele de mai sus, există suspiciuni grave privind anumite implicații politice. Ca exemplu al unei reacții oficiale la informațiile despre planurile rusești de a începe vaccinarea în masă a medicilor în această toamnă, precum și la știrile despre studiile chinezești de succes cu privire la posibilele vaccinuri, poate fi invocată poziția principalului specialist american în boli infecțioase, care a fost publicată de The Wall Street Journal:

"Dr. Anthony Fauci, principalul expert în boli infecțioase din SUA, a declarat în cadrul unor audieri dintr-o subcomisie a congresului privind COVID-19, că SUA nu vor folosi vaccinurile dezvoltate în China sau în Rusia”. ”Eu chiar sper că rușii și chinezii testează de fapt vaccinul înainte de a administra cuiva vaccinul”, a spus el. - ”Să declari că vaccinul este gata pentru a fi distribuit înainte de a fi testat, cred că, în cel mai bun caz, este problematic”. Totodată, Dr. Fauci a declarat că speră ca SUA să obțină vaccinul până la sfârșitul anului”.

Pe baza analizei comparative a posibilelor vaccinuri din diferite țări, invocate de Agenția de informații financiare Bloomberg, Fauci își pune speranțe, probabil, în vaccinul dezvoltat de compania americană Moderna.

Doctor, imagine de arhivă
© Sputnik / Григорий Сысоев

Este sugestiv faptul că în trackerul Bloomberg (cel puțin în momentul scrierii acestui articol) nu se vorbește despre dezvoltările rusești, ceea ce ar putea crea impresia greșită cititorilor occidentali despre posibilitățile rusești, astfel s-ar putea crea iluzia că vaccinul rusesc „a apărut de nicăieri”.

Deja putem presupune cum va continua „cursa vaccinurilor”: cea rusească sau cea chinezească vor fi declarate imediat periculoase, fiind însoțite de dezinformări în stilul fake news. În paralel cu aceasta, pentru a convinge o parte mai sceptică a publicului occidental, va fi promovată teza că, în orice caz, chiar dacă vaccinurile funcționează, aceste vaccinuri sunt făcute folosind date care ar fi furate de hackerii chinezi, iranieni și ruși, iar pregătirea corespunzătoare a opiniei publice a fost deja realizată... Linia finală de apărare va fi acuzația cinică la adresa Rusiei și a Chinei de „naționalism al vaccinurilor” și cea privind dorința de a transforma lupta împotriva epidemiei într-un analog al unui fel de concurență internațională, dar în paralel va fi promovată teza privind necesitatea creării propriului vaccin în Occident, pentru a nu depinde într-o chestiune atât de importantă de Beijing sau Moscova.

Problema acestei abordări este că la fiecare etapă a acestui „retrageri controlate” - și nu există nicio îndoială că acesta este tocmai o retragere sub afrontul crudei realități - mașina media occidentală va pierde încrederea a din ce în ce mai multe segmente ale propriei sale audiențe. Și se va încheia cu conferințe periodice cu privire la necesitatea combaterii dezinformării rusești și chinezești și a cererilor din partea structurilor americane și europene de profil privind alocarea mai multor bani bugetari pentru a-și restabili imagine de altădată. Însă încrederea publicului se pierde cu ușurință și se restabilește cu greu, iar coronavirusul a accelerat doar procesele de degradare a încrederii publicului, care aveau deja loc în lumea occidentală. Iar Rusia, China și alți „vinovați de serviciu”, cărora le place să arate cu degetul în spațiul mass-media occidental, de fapt nu au nicio legătură cu această problemă, iar partenerii noștri occidentali vor trebui să sufere de „naționalismul vaccinului” din vina lor și, probabil, într-o mândră singurătate.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

202
Tagurile:
Occident, Rusia
Tematic
OMS adaugă 9 vaccinuri anti-Covid-19 dezvoltate în Rusia pe lista unui studiu global
Triplă lovitură la COVID: cercetătorii ruși dezvoltă noi teste, medicamente și vaccinuri
Avertisment Europol: vor apărea vaccinuri false anti-coronavirus

Загрузка...
Carmen Dan

Bravo, Carmen Dan! Singurul om politic care NU a uitat de Ziua unui român genial!

0
Un artist genial, cu o gândire profundă, liberă și constructivă, așa cum au fost intelectualii care au dat marea cultură a anilor 1965-1980

BUCUREȘTI, 5 aug – Sputnik. Azi nu a fost numai o obișnuită zi a scandalurilor politice. Azi a fost și ziua lui Marin Preda, – geniu al romanului autohton. Nici un politician nu ți-a amintit de asta, nu mai e timp de cultură!

Cu o excepție, senatorul Carmen Dan, fost ministru al Internelor – un om politic distins, care se pare că a nu mai are loc în noua formulă a PSD. Carmen Dan a omagiat ziua marelui teleormănean, scriind câteva rânduri bine simțite.

”Pentru că astăzi ar fi fost ziua lui și pentru că el este cel care a înnobilat Teleormanul nostru, vă las un gând de-al lui. Marin Preda, ca nimeni altul, știa să răscolească în fibra noastră!”, scrie Carmen Dan.

Iată și cuvintele lui Marin  Preda, mai actuale decât oricând:

“Forţa unui om de a îndura suferinţa e imensă şi n-ar fi dacă noi resurse de speranţă, care nasc în sufletul uman ca un val îndată ce valurile precedente s-au sfărâmat de ţărm, n-ar ţâşni din adâncuri şi nu ne-ar face iarăşi puternici.”

***

Marin Preda s-a născut pe 5 august 1922, în comuna Siliștea Gumești din Teleorman. Marele scriitor a fost unul dintre cei care au înțeles în profunzime atât oamenii, cât și timpurile.

A înțeles și nedreptățile vremurilor în care s-a născut, a urmat cu ardoare și cu bună credință noile vremuri – și a înțeles și greșelile orânduirii poporului.

A fost respectat și susținut de Nicolae Ceaușescu, cel care, spun martorii, a citit în manuscris și a aprobat una dintre cele mai curajoase cărți în care e criticat sistemul sovietic – „Delirul”.  Abia apărut în librăriile românești, romanul era deja criticat în celebra „Literaturnaia Gazeta”, îmi povestea marele jurnalist rus Viaceslav Samoșkin. Critica a rămas însă în gazetă, pentru că nimeni, nici chiar de la Moscova, nu cuteza să se ia de scriitorul preferat al lui Nicolae Ceaușescu.

Un om serios, sobru, departe de felul monden al unui Eugen Barbu, de exuberanța și pofta de viață a lui Fănuș Neagu sau Păunescu, de reveria lui Nichita Stănescu, Marin Preda a fost un om de echilibru și un permanent apărător al colegilor săi, îmi povestea colonelul Victor Achim, ofițerul DSS care s-a ocupat oficial ”protecția informativă” a Uniunii Scriitorilor.

Marin Preda a scris chiar de la începutul regimului comunist, a fost vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, director al editurii ”Cartea Românească”, membru corespondent al Academiei Române, deputat în Marea Adunare Națională… În același timp, un om cu o gândire liberă și constructivă, așa cum au fost intelectualii care au dat marea cultură a anilor 1965-1980.

De aceea citesc cu uimire aberația de pe populara Wikipedia că Marin Preda ”a fost un fervent opozant al regimului comunist, mai multe voci confirmând că scriitorul i-a spus lui Nicolae Ceaușescu”. Nici pomeneală de așa ceva!

Desigur, e greu de spus cum ar fi evoluat relația lui Preda cu regimul în anii de final ai ”Epocii de aur”, după 1985… Apropo, sintagma ”Epoca de aur” a fost inventată de un alt ”opozant” al regimului, Octavian Paler.

Și da, personajul cel mai cunoscut al literaturii lui Preda, Ilie Moromete, este inspirat după cel al eroului popular rus ”Ilya Muromets”. Nu e furat, cum spun unii, nu e dovadă de filo-sovietism… pur și simplu asta a fost gândire, inspirația marelui scriitor. Și rezultatul a fost excepțional, la fel ca întreaga sa operă.

Încă o dată, rușine liderilor români care au uitat de această zi - și bravo, Carmen Dan, pentru postare!

0
Tagurile:
Carmen Dan
Tematic
Carmen Dan revine în forță și acuză: ”Declarații iresponsabile, minciuni, manipulare”
Gest oribil contra lui Carmen Dan și a PSD
Carmen Dan, agresată! Jandarmii au fost împiedicați să intervină

Загрузка...