The US and EU flags, top left and right, fly in separate directions at the European Council building in Brussels

Confruntare între Europa și America din cauza Rusiei

173
(reînnoit 11:50 22.07.2020)
Saga ”Nord Stream-2” și-a găsit o continuare interesantă, în sensul că încercările americanilor de a stopa punerea în funcțiune a gazoductului rusesc ar putea duce la un val de sprijin suplimentar din partea politicienilor europeni.

Editorial de Ivan Danilov

Dacă comparăm daunele aduse intereselor americane de Nord Stream-2 și daunele în cazul creării unui sistem financiar și economic „anti-vandal” (anti-sancțiune) în Uniunea Europeană, atunci gazoductul rusesc este practic irelevant. Și dacă Washingtonul va fi lipsit de posibilitatea de a face presiuni prin intermediul sancțiunilor asupra Bruxellesului sau companiilor europene în chestiuni cu adevărat importante, atunci aceasta va fi o catastrofă la scară globală pentru politica externă americană, scrie editorialistul RIA Novosti.

Săptămâna trecută, conflictul dintre Washington și Bruxelles, dar de fapt dintre Departamentul de Stat și Comisia Europeană, s-a acutizat din cauza faptului că șefii diplomației americane și europene au făcut un schimb de amenințări și declarații care conțin critici reciproce dure.

Heiko Maas, ministrul Afacerilor Externe al Germaniei
© Sputnik / Екатерина Чеснокова

Mike Pompeo a decis să distrugă așa-numita clauză Tillerson - o restricție privind impunerea de sancțiuni împotriva companiilor care au promovat construcția ”Nord Stream-2” înainte de adoptarea legii privind sancțiunile. Această „clauză”, a cărei apariție în pachetul inițial de sancțiuni anti-rusești și „anti-Gazprom” este atribuită secretarului de stat de atunci Tillerson, care a înțeles că este o idee foarte proastă să „pedepsești” marile companii europene de petrol și gaze, - a fost anulată înaintea călătoriei lui Pompeo în UE,- ceea ce ar putea fi perceput ca un gest de intimidare.

Șeful Departamentului de Stat a trecut chiar la amenințări directe, cerând ca toate companiile care sunt sau au fost implicate în proiect „să iasă din acesta” sau se vor alege cu sancțiuni, ceea ce (dacă să ne ghidăm de standardele americane și experiența istorică) ar presupune distrugerea businessului lor american, deconectarea de la sistemul dolarului, confiscarea proprietăților și interdicția de a vizita Statele Unite pentru directorii lor.

Pe lângă faptul că un număr mare de companii europene care sunt angajate, de exemplu, în servicii portuare sau asigurări, pot cădea sub incidența sancțiunilor americane, se pare că (și este împărtășit de unele mass-media occidentale) Departamentul de Stat sugerează de asemenea disponibilitatea de a „pedepsi prin intermediul dolarului” cei mai importanți parteneri europeni ai Gazprom-ului, adică Wintershall, OMV, Engie, Shell și Uniper.

Pe de o parte, o astfel de escaladare este un pas puternic în ceea ce privește demonstrarea seriozității intențiilor Washingtonului în ceea ce privește blocarea ”Nord Stream-2”. Pe de altă parte, nu este foarte clar ce se poate obține doar prin demonstrarea unor intenții: banii partenerilor europeni ai Gazprom au fost deja investiți în proiect, iar conducta în sine este finalizată prin eforturile companiei ruse însăși, care acum este singurul acționar al companiei care deține conducta.

Astfel, chiar dacă companiile străine doreau să se retragă din proiect, acest lucru este pur și simplu imposibil - trenul a plecat deja. Se pare că sancțiunile împotriva companiilor europene ar fi doar o răzbunare, absolut lipsită de sens din punctul de vedere al blocării conductei de gaz. Desigur, Washingtonul poate încerca să impună sancțiuni împotriva cumpărătorilor de gaz rusesc în Europa, dar acest lucru va crea o serie întreagă de probleme tehnice și riscuri de politică externă.

Este destul de ușor să alcătuim schemele de vânzare a gazului vândut de Gazprom în așa fel încât să fie destul de dificil să determinați cumpărătorii finali, oferind astfel Statelor Unite o alegere: să închidă ochii la ineficiența sancțiunilor sau să introducă sancțiuni deschise împotriva tuturor companiilor care vor fi suspectate că vor cumpăra gaz rusesc. Un scenariu de acest fel de escaladare suplimentară este destul de posibil, dar este puțin probabil ca Washingtonului să-i placă consecințele.

Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, Josep Borrell, a condamnat într-o declarație scrisă metodele americane de influențare a Uniunii Europene:

”Sunt profund îngrijorat de utilizarea tot mai crescândă a sancțiunilor sau de amenințarea cu sancțiuni de către Statele Unite împotriva companiilor și intereselor europene. Asistăm la această tendință în creștere în cazurile Iran, Cuba, Curtea Penală Internațională și, cel mai recent, proiectele ”Nord Stream-2” și ”Turkish Stream”. Politicile europene ar trebui să fie decisă aici în Europa, nu de țările terțe”.

În cazurile în care obiectivele politicii externe și de securitate (legate de Uniunea Europeană și Statele Unite - nota autorului) sunt comune, coordonarea sancțiunilor vizate cu partenerii este foarte valoroasă. Am văzut multe exemple pozitive în acest sens și vom continua să ne coordonăm (sancțiunile - n. a.) unde putem. Iar acolo unde există un dezacord politic, Uniunea Europeană este întotdeauna deschisă dialogului. Dar acesta (dialogul - n.a.) nu poate avea loc pe fondul amenințării cu sancțiuni".

Această afirmație ar putea fi percepută ca o „preocupare” neînsemnată a diplomatului, căruia Washingtonul nu-i va acorda nicio atenție, dacă nu ar exista o nuanță. Mass-media americană, în special agenția de informare comercială Bloomberg, a scris deja că Germania ia în considerare posibilitatea aplicării unor sancțiuni de răspuns la adresa Statelor Unite pentru a se răzbuna împotriva ”Nord Stream-2” și pentru a împiedica Statele Unite să intervină în politica energetică europeană.

Și în contextul declarației lui Borrell, merită să amintim cum a răspuns acesta recent la întrebarea unui eurodeputat francez cu privire la sancțiunile americane:

“Comisia pregătește terenul pentru adoptarea unui mecanism îmbunătățit de sancțiuni care va consolida rezistența Europei la efectele sancțiunilor extrateritoriale impuse de țări terțe”. Borrel nu a precizat ce formă va lua mecanismul sau când va fi introdus, anunța acum două săptămâni Agenția britanică Reuters.

Cel mai evident mecanism care poate desființa literalmente întreaga agendă a sancțiunilor americane din sectorul gazelor în Europa ar putea fi sancțiunile împotriva exportului american de GNL. Un tarif de protecție de 25% sau, pur și simplu, o interdicție a importurilor lui în Europa, nu numai că va face sancțiuni împotriva Nord Stream 2 complet lipsit de sens din punct de vedere al promovării GNL american pe piața europeană, ci va dăuna direct companiilor energetice americane, iar unele dintre acestea sponsorizează partidul republican din SUA.

Forțarea unei rupturi a contractelor deja încheiate este o pierdere gravă, iar companiile americane nu vor plăti cu banii lor pentru ambițiile geopolitice ale lui Mike Pompeo și a senatorilor rusofobi. Cu toate acestea, diplomații europeni pot veni cu câteva opțiuni alternative.

Din fericire, există multe puncte sensibile pentru businessul american în Uniunea Europeană. Dacă cursul diplomației europene nu se schimbă și Statele Unite se vor alege cu sancțiunile din partea Bruxellesului, se poate afirma că finalizarea ”Nord Stream-2” ar putea duce la rezultate pe care puțini le așteptau, pentru că pe lângă îmbunătățirea stabilității aprovizionării cu energie în Europa, relațiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană vor intra în faza războiului sancțiunilor.

Pentru a evita acest risc, Departamentul de Stat ar trebui să-și oprească amenințările împotriva giganților energetici europeni în acest moment, dar acest lucru este posibil cu greu - oprirea ar însemna recunoașterea dreptului europenilor la suveranitate, iar elita americană, în principiu, nu își poate permite acest lucru.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

173
Tagurile:
Confruntare, America, Rusia, Europa
Вакцина

"Competiția vaccinurilor": Rusia, acuzată în Occident

173
(reînnoit 06:49 04.08.2020)
La aproximativ o lună după ce pandemia de coronavirus a pus literalmente în genunchi economia globală, a apărut un nou „gen” de concurență internațională în lumea politică și a mass-media, care poate fi denumită ironic o competiție a vaccinurilor.

Editorial realizat de Ivan Danilov

Având în vedere traumă psihologică evidentă asupra Occidentului colectiv pe care a provocat-o de două ori coronavirusul, problema câștigării acestei competiții a devenit nu pur și simplu una politică, ci una politică și principială din punctul de vedere al păstrării respectului de sine al societății occidentale, notează Ivan Danilov în articolul său pentru RIA Novosti. Pentru o persoană educată în cele mai bune tradiții ale umanismului european (ceea ce în lumea modernă înseamnă practic nu atât european sau american, ci o persoană cu o educație sovietică sau rusească), este destul de dificil să înțeleagă obsesia occidentală modernă privind „competiția vaccinurilor”, dar aceasta ar putea fi explicată prin prisma principalei industrii moderne a SUA sau a Marii Britanii, adică din punctul de vedere al PR-ului politic și comercial.

În spațiul PR, Vestul colectiv, precum și în particular SUA și Marea Britanie, au suferit mai multe „traume grave de coronavirus”. În primul rând, s-a dovedit că depărtata (și, de asemenea, „profund totalitara și în anumite lucruri înapoiata”, potrivit stereotipurilor politicienilor din Londra și Washington) Chină a reușit să înfrunte epidemia cu mai mult succes, a înțeles problema mai devreme și a reușit să diminueze cu eficacitate daunele economice. În acest context, chiar și în ochii propriilor patrioți, SUA și Marea Britanie, precum și unele țări din UE, nu arată tocmai foarte inspirat.

Următoarea traumă care a afectat respectul de sine al Occidentului colectiv a fost cauzată din greșeală (așa se mai întâmplă) de Rusia - cu o rată a mortalității ”supărător de scăzută” la coronavirus și instituirea unui sistem de testare în masă. Acest lucru a provocat scrâșnitul dinților în mass-media occidentală și acuzații nefondate privind falsificarea statisticilor, deși statisticile (pe lângă estimările OMS) erau evidente: la New York, cadavrele victimelor epidemiei erau puse în frigidere pe străzi, iar acest lucru este deja suficient pentru a evalua diferența de calitate a administrației medicale și publice.

Și în acest context, indiferent de costurile cerute și de eventualele riscuri, pentru întreg Occidentul (precum și pentru unii politicieni occidentali ambițioși), problema întâietății în producția de vaccin devine vitală din punct de vedere al imaginii, deoarece este necesar să arătăm că, de exemplu, SUA - este „încă numărul unu în lume”.

Noul val de rusofobie: Occidentul acuză Rusia de atacuri cibernetice
© Video : Ruptly / Sputnik / twitter.com/RussianEmbassyC

În același timp, când citești presa americană, apare un sentiment ciudat: în funcție de afilierea partidului și de prezența sau absența de simpatie față de Donald Trump a proprietarilor unor publicației concrete, „își fac griji” fie pentru companiile americane care dezvoltă vaccinuri, fie britanice, germane sau chiar companii și universități indiene, și asta pentru ca laurii câștigătorilor în „cursa vaccinurilor” să se ducă la o structură dintr-o țară „corectă”, astfel încât „regimul blestemat al lui Trump” să nu poată câștiga bonusuri politice. La nivel macro, există și un alt conflict similar: în loc să coordoneze eforturile cu partenerii săi din NATO sau G7, Washingtonul, cel puțin potrivit unor mass-media germane, a încercat să „stoarcă” și să transfere din Germania către SUA o companie promițătoare de biotehnologie, care avea unele dezvoltări importante anti-coronavirus.

În acest context, este logic ca orice informație în care se spune că Rusia sau China sunt pe cale să creeze și să folosească în masă un vaccin împotriva coronavirusului să provoace o reacție în câmpul informațional occidental, care poate fi comparată nu atât cu o alergie banală, cât cu un șoc anafilactic real.

Desigur, se poate presupune că oficialii medicali americani sunt într-adevăr ghidați doar de considerente profesionale, dar ținând cont de toate cele de mai sus, există suspiciuni grave privind anumite implicații politice. Ca exemplu al unei reacții oficiale la informațiile despre planurile rusești de a începe vaccinarea în masă a medicilor în această toamnă, precum și la știrile despre studiile chinezești de succes cu privire la posibilele vaccinuri, poate fi invocată poziția principalului specialist american în boli infecțioase, care a fost publicată de The Wall Street Journal:

"Dr. Anthony Fauci, principalul expert în boli infecțioase din SUA, a declarat în cadrul unor audieri dintr-o subcomisie a congresului privind COVID-19, că SUA nu vor folosi vaccinurile dezvoltate în China sau în Rusia”. ”Eu chiar sper că rușii și chinezii testează de fapt vaccinul înainte de a administra cuiva vaccinul”, a spus el. - ”Să declari că vaccinul este gata pentru a fi distribuit înainte de a fi testat, cred că, în cel mai bun caz, este problematic”. Totodată, Dr. Fauci a declarat că speră ca SUA să obțină vaccinul până la sfârșitul anului”.

Pe baza analizei comparative a posibilelor vaccinuri din diferite țări, invocate de Agenția de informații financiare Bloomberg, Fauci își pune speranțe, probabil, în vaccinul dezvoltat de compania americană Moderna.

Doctor, imagine de arhivă
© Sputnik / Григорий Сысоев

Este sugestiv faptul că în trackerul Bloomberg (cel puțin în momentul scrierii acestui articol) nu se vorbește despre dezvoltările rusești, ceea ce ar putea crea impresia greșită cititorilor occidentali despre posibilitățile rusești, astfel s-ar putea crea iluzia că vaccinul rusesc „a apărut de nicăieri”.

Deja putem presupune cum va continua „cursa vaccinurilor”: cea rusească sau cea chinezească vor fi declarate imediat periculoase, fiind însoțite de dezinformări în stilul fake news. În paralel cu aceasta, pentru a convinge o parte mai sceptică a publicului occidental, va fi promovată teza că, în orice caz, chiar dacă vaccinurile funcționează, aceste vaccinuri sunt făcute folosind date care ar fi furate de hackerii chinezi, iranieni și ruși, iar pregătirea corespunzătoare a opiniei publice a fost deja realizată... Linia finală de apărare va fi acuzația cinică la adresa Rusiei și a Chinei de „naționalism al vaccinurilor” și cea privind dorința de a transforma lupta împotriva epidemiei într-un analog al unui fel de concurență internațională, dar în paralel va fi promovată teza privind necesitatea creării propriului vaccin în Occident, pentru a nu depinde într-o chestiune atât de importantă de Beijing sau Moscova.

Problema acestei abordări este că la fiecare etapă a acestui „retrageri controlate” - și nu există nicio îndoială că acesta este tocmai o retragere sub afrontul crudei realități - mașina media occidentală va pierde încrederea a din ce în ce mai multe segmente ale propriei sale audiențe. Și se va încheia cu conferințe periodice cu privire la necesitatea combaterii dezinformării rusești și chinezești și a cererilor din partea structurilor americane și europene de profil privind alocarea mai multor bani bugetari pentru a-și restabili imagine de altădată. Însă încrederea publicului se pierde cu ușurință și se restabilește cu greu, iar coronavirusul a accelerat doar procesele de degradare a încrederii publicului, care aveau deja loc în lumea occidentală. Iar Rusia, China și alți „vinovați de serviciu”, cărora le place să arate cu degetul în spațiul mass-media occidental, de fapt nu au nicio legătură cu această problemă, iar partenerii noștri occidentali vor trebui să sufere de „naționalismul vaccinului” din vina lor și, probabil, într-o mândră singurătate.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

173
Tagurile:
Occident, Rusia
Tematic
OMS adaugă 9 vaccinuri anti-Covid-19 dezvoltate în Rusia pe lista unui studiu global
Triplă lovitură la COVID: cercetătorii ruși dezvoltă noi teste, medicamente și vaccinuri
Avertisment Europol: vor apărea vaccinuri false anti-coronavirus

Загрузка...
Avionul de luptă F-35

Modernizarea F-35 ca urmare a unei reputații îndoielnice

324
(reînnoit 09:44 02.08.2020)
În SUA știu mai bine să facă publicitate și vânzări, decât să țină întâietatea în domeniul tehnologiilor aviatice. O dovadă în acest sens este lunga istorie a creării și promovării avionului de luptă F-35, consideră expertul militar Sputnik, Alexander Hrolenko.

Editorial realizat de Aleksandr Hrolenko

Reprezentanții companiei Lockheed Martin au anunțat luni, în cadrul unei conferințe de presă că intenționează să transforme avionul de luptă american F-35 într-un luptător de a șasea generație. Și asta în pofida faptului că parametrii celei de-a cincea generații din proiectul F-35 Lightning II nu au fost realizați și nu s-a produs niciun salt tehnologic. Intriga este că europenii fac lobby activ pentru două dintre proiectele lor de avioane de luptă din generația a șasea (independent de Statele Unite), iar Lockheed Martin încearcă să descurajeze inițiativa Aliaților - opunându-i și impunând o „versiune verificată” a F-35, care după modernizare în 2020-2030 va fi în a șasea generație.

Avioane de luptă americane F-35A
© AP Photo / Senior Airman Colby L. Hardin/U.S. Air Force

Dorința americanilor de a vinde avioanele F-35 Lightning II către aliații europeni și altor aliați (o medie de 100 de milioane de dolari per bucată) este explicabilă. Costul programului de creare a avionului de luptă-bombardier multifuncțional a fost de aproximativ 1,3 trilioane de dolari, iar investiția ar trebui să aducă profit. Lockheed Corporation a livrat peste 500 de aeronave F-35 în nouă țări. Peste 100 de „fulgere” sunt produse anual. Diferite modificări ale F-35 au fost produse în masă din 2011 și totuși aeronava în funcțiune îi dezamăgește pe profesioniștii din aviație. Numai în ultimele două luni, șapte avioane de luptă americane s-au prăbușit, inclusiv trei aeronave de generația a cincea, inclusiv două F-35A. Astăzi, „fulgerul” are cinci deficiențe critice care sunt insurmontabile din punct de vedere tehnologic. De exemplu, caracteristicile de proiectare ale sistemului de generare de gaz inert de la bord (OBIGGS) pot duce la explozia rezervoarelor de combustibil ale avionului în timpul zborului - din cauza descărcărilor electrice din atmosferă.

Faptele demonstrează că F-35 Lightning II este un avion de luptă subsonic din a 4-a generație capabil să accelereze cu viteză mare nu mai mult de un minut. Mai mult, ”invizibilitatea” F-35 este perfect vizibil pe radarele moderne, mai ales când corpul se supraîncălzește, odată ce atinge 1 Mach. După 1,6 Mach, coada avionului ar putea pur și simplu să cadă. Pentagonul a fost nevoit să-și schimbe parametrii de exploatare - astfel acum F-35 este considerat un avion subsonic capabil să accelereze doar pentru perioade scurte de timp.

Reputația F-35 Lightning II este una complet îndoielnică și este timpul să fie anunțată o modernizare cu „teleportarea” aeronavei către a șasea generație. Care trebuie să aibă capacități avansate de rețea pentru a controla multe sisteme de arme externe și vehicule aeriene fără pilot (luptă centrată pe rețea). Desigur, aliații nu au propriile rețele globale de informații, iar conexiunea la rețeaua Pentagon va afecta prețul și eficiența F-35. Planul de afaceri american arată impecabil și totuși intră în conflict cu realitatea dură. Transformarea evolutivă a ”fulgerului” de la a patra generație (de facto) la a șasea generație este puțin probabilă.

Promisiunile făcute de Lockheed Martin

Potrivit experților, deja astăzi sistemul descentralizat de comandă și controlul Forțelor Militarea Aeriene folosește puterea de calcul a aeronavelor F-35, datele senzorilor și comunicațiilor pentru a organiza atacuri la scară largă în toate direcțiile. Aici vreau să clarific: unde și când au avut loc aceste atacuri, care este rezultatul? Dar prezentările par să ignore realitatea.

MIG-31 dotat cu rachetă Kinjal
© Sputnik / Илья Питалев

Vicepreședintele Lockheed, Greg Ulmer, a spus că service-ul Tech Refresh 3 va include un procesor nou integrat cu o putere de calcul crescută, un afișaj panoramic pentru cabină și o unitate de memorie extinsă. Aeronava din această serie ar urma să fie scoasă de pe linia de asamblare în 2023. În același timp, va exista o platformă cu o arhitectură deschisă, care va permite extinderea rapidă a parametrilor tehnici ai aeronavei prin intermediul unui software nou. Merită reamintit: biroul comun de software F-35 (JPO) a identificat primele 66 de actualizări hardware și software (prezente în raportul la Congresul SUA din 2019), dintre care opt au promis că vor fi realizate încă anul trecut. În prezent, este gata doar sistemul automat de prevenire a coliziunii cu o suprafață. O asemenea viteză de realizarea a lucrărilor este deprimantă. Cu toate acestea, Lockheed Martin nu promite un salt tehnologic vizibil, pe termen lung - exclusiv „proces evolutiv”.

Rezervoarele externe de combustibil sunt proiectate pentru avionul de luptă al viitorului, capabile să extindă raza de zbor cu mai mult de 40% (realimentarea în aer este mult mai ușoară). Până în 2030, se presupune că avioanele F-35 vor putea transporta șase rachete aer-aer avansate AIM-260 sau Raytheon AIM-120 de rază medie și vor ataca ținte marine cu rachete cu rază lungă de acțiune. Poate că peste zece ani acest lucru nu va surprinde pe nimeni, toate navele potențialilor adversari ai SUA vor avea la bord o apărare antiaeriană puternică și arme hipersonice.

Forțele aeriene americane și-au declarat dorința de a integra F-35 cu drone ieftine echipate cu inteligență artificială (un roi de drone de luptă). Tehnologia de gestionare a rețelei UAV în pachetul de service nu este încă planificată, dar este realizabilă, potrivit aceluiași Ulmer. O altă direcție potențială pentru dezvoltarea „fulgerului” este apărarea împotriva rachetelor. Toate modificările posibile, după Lockheed Martin, vor face din F-35 un avion „care va estompa linia de demarcație dintre avionul de luptă de a cincea generație… și cel de-a șasea generație”.

Evident, aliații și potențialii adversari nu vor bate pasul pe loc, iar în 10 ani Defense News, o publicație apropiată Pentagonului, va continua să „linșeze” cu regularitate avioanele de luptă F-35 care nu au fost modernizați până la capăt. Orice s-ar întâmpla, o modernizare semnificativă este practic o chestiune decisă . Congresul SUA urmează să aprobe lista de actualizări ale ”Fulgerului”, iar lobbyiștii din industria militară nu se vor opri la aceasta.

Perspectivele pentru acest deceniu

După o serie de eșecuri costisitoare ale celei de-a cincea generații F-35 Lightning II, Congresul și-a exprimat intenția de a limita finanțarea pentru programul de luptă din a șasea generație la 85% în anul fiscal 2021. În aceste condiții, „modernizarea pe parcursul a zece ani” este un pas norocos al corporației.

Scenariul optimist pentru modernizarea F-35 presupune o creștere a cheltuielilor globale pentru Apărare și o creștere a vânzărilor la patru mii de aeronave F-35. Un scenariu neutru prevede că cheltuielile de Apărarea vor rămâne la același nivel până în 2040, ceea ce va încetini programul de modernizare, dar nu va afecta vânzările. Scenariul negativ este asociat cu o reducere pe termen lung a cheltuielilor militare și promite o încetinire a procesului de modernizare și o scădere a ofertelor în 2020 - 2030. Aceste scheme sunt destul de convenționale și nu țin cont de mulți factori externi, inclusiv dezvoltarea tehnologică și reînarmarea vecinilor. După cum arată experiența programului F-35, investițiile financiare mari nu sunt întotdeauna corelate cu excelența tehnologică. Specialiștii din domeniul aviației din toate țările vor fi interesați să observe ce vor obține americanii odată cu modernizarea „fulgerului” până la a 6-a generație.

Este important să înțelegem aici că un astfel de concept, de generația a șasea, are în vedere, în termeni generali, o aeronavă „centrată pe rețea” în cadrul unui sistem care nu a fost încă format în Statele Unite (nici aliații europeni nu au încă unul). Chiar și software-ul modificărilor existente ale F-35 (de facto a patra generație) este departe de a fi perfect. Arhitectura deschisă și armele hipersonice sunt abia la faza de proiect. Motorul este slab. Invizibilitatea ține mai mult de mitologie. Eficacitatea de luptă a avioanelor F-22 și F-35 într-o coliziune cu un inamic de înaltă tehnologie nu a fost testată. Calea de mai departe a „modernizării” pe dibuite, într-un ​​sistem de coordonate flotante, nu garantează succesul.

Poate că succesul tehnologic nu este obiectivul „fulgerului” american, deoarece 500 de aeronave au fost vândute în nouă țări, în ciuda imperfecțiunilor evidente și a costurilor ridicate. Dacă capacitatea de a vinde avioane de luptă „imperfecte” este profitabilă, tehnologia înaltă nu este un lucru de principiu, iar caracteristicile exagerate, upgrade-urile nesfârșite, pregătirea pentru „lupta centrată pe rețea” - servesc doar marketingul și publicitatea pentru o mai bună comercializarea a unui produse incredibile în stilul „Star Wars” sau „Rise of the Machines”. Lockheed Martin s-a angajat să producă anual 180 de avioane de luptă F-35 Lightning II, până în 2024.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

324
Tagurile:
SUA, F-35
Tematic
SUA au aprobat vânzarea către Polonia a 32 de avioane militare F-35
Avioanele militare americane F-35, atacate de păsările sălbatice
Noile probleme ale F-35: Ce nu este în regulă cu avionul de luptă american

Загрузка...
Explozie în Beirut

Ce a cauzat cumplita explozie din Beirut explicație uluitoare!

0
Din primele date obținute de mass media și din surse oficiale rezultă o explicație uluitoare – neglijența inconștientă!

BUCUREȘTI, 4 aug – Sputnik. Explozia ale cărei imagini au șocat întreaga planetă a produs peste 3000 de răniți. Deocamdată, cifra celor decedați este 27, dar încă nu este o evaluare finală.

De fapt, vorbim de mai multe deflagrații care au urmat după cea mare. Care a fost cauza care a provocat această nenorocire?

Din primele date obținute de mass media și din surse oficiale rezultă o explicație uluitoare – două cuvinte, neglijența inconștientă!

Concret, cauza ar fi in depozit de materiale explozive, stocate mai mulți ani într-un mod impropriu. Informația ar proveni dintr-o sursă din zona securităţii libaneze.

Informația a fost confirmată de directorul general al Siguranţei generale, Abbas Ibrahim,

”A fost un depozit care avea materiale foarte explozive confiscate”, a declarat Abbas Ibrahim la televiziunea națională libaneză, precizând că ”am fi naivi să credem că a fost cauzată de artificii” – așa cum s-a spus prima dată.

Desigur, rămân multe întrebări – iar o parte dintre răspunsuri vor fi oferite de ancheta care se desfășoară acum la Beirut.

0
Tagurile:
Liban
Tematic
Explozie masivă în Beirut: clădiri distruse, zeci de oameni răniți - Video

Загрузка...