Установка Калибр на фрегате Адмирал Григорович

Rusia își construiește o nouă flotă: pe 16 iulie va începe construcția a 6 nave

659
(reînnoit 15:02 17.07.2020)
Începând cu 16 iulie, în Rusia vor demara simultan construcțiile a șase nave, care vor revoluționa Marina Militară Rusă. Despre ce este vorba.

Editorial realizat de Aleksandr Hrolenko

Rusia implementează consecvent programul de stat de înarmare pentru perioada 2018-2027, una din prioritățile căruia este reînnoirea navelor Marinei Militare Ruse. Acest lucru va permite flotei să-și îndeplinească cu succes sarcinile și să protejeze interesele naționale ale țării, în conformitate cu Doctrina Maritimă a Rusiei.

Sursele publicației FlotProm din domeniu construcțiilor navale ale Rusiei au informat că, pe 16 iulie, în trei șantiere navale ale țării, a fost demarată construcția a șase nave și submarine pentru Marina Militară a Rusiei. Dinamica incredibilă a construcției se dezvoltă conform planului și are un buget impresionant.

Forțele Navale reprezintă una din cele mai costisitoare componente ale forțele armate ale oricărei țări. Dacă pentru realizarea Programului de stat al înarmărilor 2018-2027 au fost alocate doar 20 trilioane de ruble, atunci o parte semnificativă a acestor mijloace vor fi utilizate pentru construcția navelor, submarinelor și bazelor navale.

Programul de stat include livrări sincronizate a armelor, tehnicii militare și dezvoltarea infrastructurii. Cea din urmă este deosebit de importantă pentru o exploatare îndelungată și reușită a navelor de luptă, a avioanelor și tehnicii blindate din noile proiecte și generații.

În anul 2020 marinarii militar vor primi în premieră pentru ultimii 28 de ani din partea industria simultan șase submarine: patru nucleare – proiectul 955A și 885M și două diesel-electrice – proiectele 636.3 și 677 (anul trecut în dotare au intrat peste 35 de nave și vase de deservire). În cadrul realizării programului de stat a înarmărilor, ponderea armelor modern Marina Militară a depășit 63 la sută, un indicator mai mare decât în cele mai dezvoltate state ale lumii (până la 50 la sută). Obiectul final este atingerea nivelului de 70 la sută a armelor moderne, Marina Militară Rusă urmând să primească până în 2027 peste 180 de nave noi. Este prevăzută și construcția unor crucișătoare submarini nucleari “Yasen-M” (multirol) și „Borey-B” (strategic, o dezvoltare a proiectului 955A), nave cu rachete de o precizie înaltă și două purtătoare de elicoptere, dotate cu cele mai noi mașini de zbor Ka-52K “Katran”.

Fregatele cu rachete din Sankt Petersburg

Capitolele prioritare ale planului de stat pentru înarmări reprezintă construcția corvetelor proiectelor 20385 și 20386 și fregatelor proiectelor 22350 și 22350M cu arme de precizie înaltă, rachete de croazieră “Kalibr-NK” și rachetele hipersonice „Țirkon”.

Pe 16 iulie, pe șantierul naval major “Severnaya Verf” din Sankt Petersburg va începe construcția simultană a două fregate din cadrul proiectul 22350. Acesta vase destinate zonelor maritime îndepărtate vor deveni al șaptelea și al optulea în seria “amiralilor”. Acestea vor purta numele amiralilor ruși Ivam Yumașev și Emil Spiridonov.

Fregatele moderne, destinate zonelor maritime îndepărtate, cu o cilindree de 5 mii de tone vor fi utilizate în operațiunile de căutare și distrugere a navelor și submarinelor, în apărarea antiaeriană, antirachetă și protejării navelor de submarine, în acțiunile comune cu forțele desant, pentru protecția navelor civile și obiectivelor industriale.

Fregata proiectului 22350 este dotată cu 16 rachete de croazieră „Oniks”, “Kalibr-NK” sau “Țirkon”, capabile să distrugă navele inamicului și țintele de pe țărm. Potrivit datelor din surse deschise, rachetele hipersonice 3M22 ale sistemului „Țirkon”, cu o rază de acțiune de 400 de kilometri, vor fi lansate din lansatorul universal vertical 2S14, care este utilizată și pentru rachete „Kalibr” și „Oniks”. Această interșanjabilitatea va permite o abordare diferențiată în realizarea fiecărei misiuni de luptă.

Sistemul de protecție subacvatică a fregatei amintește de sistemul atmosferic al apărării antiaeriene și nu are nicio analogie în lume. Corpul navei a fost conceput cu utilizarea tehnologiilor de reducere a vizibilității, radarul inamicului fiind incapabil să-l detecteze. Nava invizibilă costă până la 500 milioane de dolari, însă toată seria navelor cu rachete va asigura un salt calitativ important în sporirea capacităților flotei.

Voi reaminti că prima fregată în serie din cadrul proiectului 22350 “Amiralul de flotă Kasatonov” a trecut cu succes testările în cadrul flotelor de Nord și Baltică, urmând în perioada apropiată să intre în dotarea Marinei Militare Ruse. Raza de operare este 4500 de mile, regimul autonom – 30 de zile, echipajul – 170 de persoane.

Submarinele silențioase din Severodvinsk

Rusia își creează o nouă flotă submarină, capabilă să protejeze interesele naționale în orice punct al Oceanului Planetar și șapte nave din seria „Yasen” vor reprezenta un sprijin foarte bun în acest sens. Din 16 iulie, la Severodvinsk vor începe construcțiile a două crucișătoare submarine nucleare ale proiectului 885M „Yasen-M”. Submarinele moderne multirol vor fi dotate cu rachetele de croazieră “Kalibr”, rachete supersonice antinavă „Oniks”, rachete hipersonice “Țirkon”, cu torpile de 533 de milimetri. Acestea vor primi numele “Vladivostok” și „Voronej”. Prima submarin multirol în serie a proiectului 885M – „Novosibirsk” a fost lansat pe apă la sfârșitul anului 2019.

Principala sarcină a versiunii modernizate a lui „Yasen” este urmărirea crucișătoarelor submarine cu destinație strategică sau a grupurilor de portavioane ale potențialului inamic, fiind gata mereu de lichidarea țintelor sau amenințărilor. Aici trebuie luată în considerație faptul că doar un purtător american de rachete de tip „Ohio” are în dotare 24 de rachete balistice UGM-133 “Trident” II D5, fiecare din ele având până la 12 focoase nucleare W88 a câte 475 de kilotone. Patrula militară rusă va monitoriza în regim non-stop fiecare din aceste arsenale.

Crucișătorul submarin nuclear cu o vizibilitate redusă din cadrul proiectului 885M cu o cilindree de 13800 de tone are capacități unice, asigurate de sistemele avansate și sisteme de arme. Submarinul este dotat cu reactoare nucleare OK-650V de o siguranță înaltă și este capabil să acționeze la o distanță de până la 520 de metri. Are un regim autonom de 100 de zile, o viteză submarină de 31 de noduri, un echipaj de 64 de persoane.

Un salut din Crimeea pentru „Mistral”

Pe 16 iulie, la uzina de construcții navale din Kerci “Zaliv” va începe construcția a două nave universale desant ale proiectului 23900 (analoage navelor franceze „Mistral”). Chiar dacă în trecut în Rusia nu s-au construit astfel de nave, nu există nicio îndoială că principala navă universală de asalt va intra în componența Marinei Militare Ruse până în anul 2026. Costul proiectului este de peste 100 de miliarde de ruble. Operațiunea militară a Rusiei în Siria a confirmat importanța și necesitatea unor nave mari de asalt cu un tonaj de 25000, capabile să asigure flotei o prezență operativă în regiunile îndepărtate.

Deocamdată nu se cunosc caracteristicile noilor nave. Mai devreme se anunțase că acestea vor purta la bord 16-20 de elicoptere, bărci de asalt, 75 de unități de mașini blindate și peste 1000 de pușcași marini, un arsenal semnificativ și un centru operativ al grupărilor trupelor și forțelor. Totodată, e vorba de artilerie, sisteme de rachetă, mijloace de apărare antibarcă, sisteme radioelectronice de luptă și navigare, un sistem integrat al controlului de luptă. Principala destinație a acestei nave complexe este redislocarea la o distanță de mii de mile marine pe un țărm neechipat  a trupelor și tehnicii în cadrul unei operațiuni de desant, cu participarea elicopterelor.

Analizând posibilitățile navelor, construcția cărora va demara din 16 iulie la Sankt Petersburg, Severodvinsk și Kerci, trebuie să remarcă semnele unei dezvoltări puternice și armonioase a Marinei Militare Ruse, care extinde nu pentru intimidarea vecinilor, ci pentru o contracarare eficientă a acțiunilor agresive pe apă și sub apă, precum și teatrele de război de pe țărm. Sarcina central a flotei rusești este protejarea intereselor naționale, frontierelor și aliaților.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

659
Tagurile:
Flotă, Rusia
Тема:
Industria militară rusă (140)
Tematic
Relațiile SUA-Rusia – situaţie „teribilă” privind acordurile pentru controlul armelor
Rusia a creat “asasinul perfect” al sistemelor de luptă pe o rază de 10 km
Rusia pregătește tancul “Armata” pentru export
Rusia: intențiile Turciei privind Hagia Sophia, „o amenințare” pentru civilizația creștină
Peskov: În Rusia nu există spionomanie
Interviu esențial al șefului NATO – relația cu Rusia și adevăratul obiectiv urmărit
Ministerul chinez de Externe numește cooperarea strategică cu Rusia ”excelentă”
Lavrov: Rusia este interesată de un dialog normal cu toate țările

Decis: China va fi sugrumată de zece puteri. Va fi oare invitată și Rusia?

185
(reînnoit 19:32 05.08.2020)
Chiar dacă Rusia ar putea fi cumva convinsă să participe la lupta anti-chineză, schema lui Trump va părea încă foarte proastă și va fi lipsită de perspectivă pe termen lung din cauza că se va baza, în primul rând, pe o agendă anti-chineză.

Editorial realizat de Ivan Danilov

Pe fundalul conștientizării unui inevitabil război rece cu China, care va include probabil sancțiuni, limitarea legăturilor economice, spionajul reciproc și, eventual, chiar forme coercitive de confruntare, comunitatea de experți occidentali începe să caute o modalitate magică de a învinge Beijingul, scrie Ivan Danilov în articolul său de pe RIA Novosti.

Într-o formă sau alta, aproape toate opțiunile pentru „strangularea dragonului chinez” discutate la Washington, Londra sau Bruxelles implică crearea unui fel de coaliție largă anti-chineză, cu scopul de a izola, neutraliza și rupe China în mod similar cu acel model ca a fost folosit pentru a lupta contra URSS-ului.

Însă dacă la nivelul unor principii călăuzitoare nu se observă vreo diversitate, atunci la nivel concret al punerii acestora în aplicare apare o problemă serioasă, astfel că în jurul unie astfel de decizii ”sar scântei” între președinți, prim-miniștri, diplomați și analiști.

Cert este că atât în ​​unele capitale europene, cât și în „think tank-urile” din SUA, există deja o impresie bine formată precum că multe țări ale UE (și în special fiind vorba de Germania, Franța și Italia), precum și în unele țări din Asia, dintr-un anumit motiv nu sunt deloc entuziasmate să participe la noul Război Rece împotriva Chinei, în calitate de pioni ai SUA. Mai mult decât atât, ei nu vor să plătească bani pentru victoria SUA în acest război (care este exprimat în eternele scandaluri cu privire la reticența Germaniei și a Franței de a plăti două procente din PIB pentru „protecția militară” americană) și nici măcar nu sunt gata să accepte imediat o interdicție completă, de exemplu, a furnizeazărilor către UE a echipamentelor companiei chinezești Huawei pentru rețele 5G, care înfurie incredibil „șoimii anti-chinezi” de la Washington și Londra. Pe fundalul declarațiilor europene cu privire la crearea propriei armate și a declarațiilor lui Macron despre dorința de a conduce o politică externă independentă (adică nici „pro-chineză”, dar nici „pro-americană”), suspiciunile că va fi foarte dificil să „adune” o largă alianță anti-chineză și foarte costisitoare, doar se intensifică și odată cu acestea se intensifică și căutarea unor soluțiilor pentru această problemă.

Reputata revistă Foreign Affairs, care este publicat sub auspiciile influentului Think-Tank "Council on Foreign Relations” (Consiliului pentru Relații Externe - n.tr), analizează două abordări ale acestei probleme, una dintre acestea ar putea fi numit convențional ”abordarea Donald Trump”, iar cealaltă ”Boris Johnson”. Având în vedere influența colosală pe care o are Consiliul pentru Relații Externe asupra gândirii elitei americane și a elitei pro-americane din Europa (think tank-ul în sine este eroul mai multor teorii populare ale conspirației, în care este considerat a fi „guvernul din umbră al SUA”), merită examinate acele metode care sunt propuse pentru rezolvarea crizei ordinii mondiale americanocentrice și a combaterii cu succes a „chestiunii chinezești”, mai ales că acestea sunt direct legate de Rusia.

”În pofida faptului că proaspătul articol al Foreign Affairs a fost publicat cu titlul ”Consiliul democrațiilor poate salva multilateralismul (în relațiile internaționale. - Ed.)”, metodele propuse sunt încă orientate în vederea menținerii de facto a dominanței Washingtonului în lume (cel puțin cea occidentală), iar diferența constă în modurile specifice de menținere a hegemoniei americane.

Ca punct de plecare al raționamentelor, autorii reputatei publicații americane pornesc de la afirmația că ordinea mondială existentă e pe punctul de ași da obștescul sfârșit, iar acum principala amenințare nu este coronavirusul, ci China și Rusia.

Dar chiar înainte de pandemia coronavirusului, sistemul multilateral pe care SUA au ajutat la construirea lui după cel de-Al Doilea Război Mondial, abia de reușește să facă față soluționării celor mai presante probleme din lume. COVID-19 a arătat că regele este gol, dar, de fapt, regele a fost prost îmbrăcat de ceva timp.

Întrucât centrul economic gravitațional global s-a îndreptat către regiunea Indo-Pacific, a devenit imposibil ca structurile cu ambiții globale să revendice un leadership credibil fără o reprezentare semnificativă în această regiune. Dar G7, apărut după șocul petrolier din 1973, mai are un singur membru - Japonia - în afara regiunii euro-atlantice. Iar G-20, care a fost format după criza financiară asiatică din 1997 și care și-a demonstrat importanța în timpul crizei financiare globale din 2008, s-a dovedit a fi prea incompatibil din punct de vedere politic și din punct de vedere al capacității sale de a rezolva în mod fiabil problemele internaționale. Între timp, Consiliul de Securitate al ONU a fost paralizat de o reînviere a autoritarismului agresiv din China și Rusia.

Acesta este un diagnostic foarte îndrăzneț, care poate fi redus la teza: "Totul este pierdut și nimic nu funcționează!".

Respectiv, sunt propuse două soluții, una de la Trump, cealaltă de la Johnson.

Johnson a fost primul care a venit cu o idee privind o noua structură. În luna mai, el a propus crearea unei alianțe între primele zece democrații ale țărilor G7 plus Australia, India și Coreea de Sud, numită D10, pentru a coordona politica de telecomunicații și a dezvolta o alternativă liderului de piață chinez Huawei, a cărei poziție dominantă în tehnologia 5G a creat peste tot probleme de securitate. La scurt timp, Trump a anulat reuniunea G7 din iunie și a propus un format G11 în locul summitului din toamnă. Venind cu o propunere mai tare decât cea a lui Johnson, noul grup al lui Trump va include aceleași țări ca și D10, dar de asemenea și pe Rusia.

Steaguri Chinei și SUA
© REUTERS / Petar Kujundzic

Experții Foreign Affairs nu recomandă să aducă Rusia în acest club și preferă „opțiunea D10”, adică schema lui Johnson, dar acest lucru nu este cel mai important. Motivația din spatele acestei recomandări este de mare interes și constă în faptul că, chiar dacă Rusia poate fi cumva convinsă să participe la lupta anti-chineză, schema lui Trump va părea în continuare foarte proastă și va fi lipsită de perspectivă pe termen lung din cauza că este construită în principal pe o agendă anti-chineză, dar din schema lui Johnson se poate extrage o anumită agendă pozitivă, adică o anumită idee unificatoare care va permite crearea nu doar a unei „alianțe împotriva Chinei”, ci a unei ”alianțe pentru tot binele din lume”.

O agendă pozitivă, desigur, înseamnă un set de sloganuri goale - „Democrație”, „Libertate” și „Drepturile omului”. Este deosebit de amuzant faptul că apariția unei astfel de agende pozitive este pusă în opoziție cu politica externă actuală a Washingtonului: ”Statele Unite se pot opune Băncii asiatice pentru investiții în infrastructură condusă de China, inițiativei ”Belt and Road” și a conductei de gaz Nord Stream-2, susținută de Rusia, dar va fi dificil să convingi și alte țări să facă același lucru dacă nu vin cu alternative convingătoare. Washingtonul nu poate învinge ceva, folosind nimic".

Problema acestei abordări este că va fi puțin probabil ca ”Democrația” și „Libertatea”, cu eticheta ”Made in USA” să înlocuiască gazul rusesc pentru Germania sau investițiile chineze pentru Italia. Banii americani ar putea funcționa aici, dar Washingtonul nu are nevoie de o astfel de relație și indiferent de numele unui viitor președinte anume: atât Biden, cât și Trump au nevoie de colonii, dar este puțin probabil să fie posibil să readucă Uniunea Europeană în această poziție și nu contează, în format D10 sau G11, iar de Rusia nici nu face să vorbim.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

185
Tagurile:
Rusia, China

Загрузка...
Вакцина

"Competiția vaccinurilor": Rusia, acuzată în Occident

202
(reînnoit 06:49 04.08.2020)
La aproximativ o lună după ce pandemia de coronavirus a pus literalmente în genunchi economia globală, a apărut un nou „gen” de concurență internațională în lumea politică și a mass-media, care poate fi denumită ironic o competiție a vaccinurilor.

Editorial realizat de Ivan Danilov

Având în vedere traumă psihologică evidentă asupra Occidentului colectiv pe care a provocat-o de două ori coronavirusul, problema câștigării acestei competiții a devenit nu pur și simplu una politică, ci una politică și principială din punctul de vedere al păstrării respectului de sine al societății occidentale, notează Ivan Danilov în articolul său pentru RIA Novosti. Pentru o persoană educată în cele mai bune tradiții ale umanismului european (ceea ce în lumea modernă înseamnă practic nu atât european sau american, ci o persoană cu o educație sovietică sau rusească), este destul de dificil să înțeleagă obsesia occidentală modernă privind „competiția vaccinurilor”, dar aceasta ar putea fi explicată prin prisma principalei industrii moderne a SUA sau a Marii Britanii, adică din punctul de vedere al PR-ului politic și comercial.

În spațiul PR, Vestul colectiv, precum și în particular SUA și Marea Britanie, au suferit mai multe „traume grave de coronavirus”. În primul rând, s-a dovedit că depărtata (și, de asemenea, „profund totalitara și în anumite lucruri înapoiata”, potrivit stereotipurilor politicienilor din Londra și Washington) Chină a reușit să înfrunte epidemia cu mai mult succes, a înțeles problema mai devreme și a reușit să diminueze cu eficacitate daunele economice. În acest context, chiar și în ochii propriilor patrioți, SUA și Marea Britanie, precum și unele țări din UE, nu arată tocmai foarte inspirat.

Următoarea traumă care a afectat respectul de sine al Occidentului colectiv a fost cauzată din greșeală (așa se mai întâmplă) de Rusia - cu o rată a mortalității ”supărător de scăzută” la coronavirus și instituirea unui sistem de testare în masă. Acest lucru a provocat scrâșnitul dinților în mass-media occidentală și acuzații nefondate privind falsificarea statisticilor, deși statisticile (pe lângă estimările OMS) erau evidente: la New York, cadavrele victimelor epidemiei erau puse în frigidere pe străzi, iar acest lucru este deja suficient pentru a evalua diferența de calitate a administrației medicale și publice.

Și în acest context, indiferent de costurile cerute și de eventualele riscuri, pentru întreg Occidentul (precum și pentru unii politicieni occidentali ambițioși), problema întâietății în producția de vaccin devine vitală din punct de vedere al imaginii, deoarece este necesar să arătăm că, de exemplu, SUA - este „încă numărul unu în lume”.

Noul val de rusofobie: Occidentul acuză Rusia de atacuri cibernetice
© Video : Ruptly / Sputnik / twitter.com/RussianEmbassyC

În același timp, când citești presa americană, apare un sentiment ciudat: în funcție de afilierea partidului și de prezența sau absența de simpatie față de Donald Trump a proprietarilor unor publicației concrete, „își fac griji” fie pentru companiile americane care dezvoltă vaccinuri, fie britanice, germane sau chiar companii și universități indiene, și asta pentru ca laurii câștigătorilor în „cursa vaccinurilor” să se ducă la o structură dintr-o țară „corectă”, astfel încât „regimul blestemat al lui Trump” să nu poată câștiga bonusuri politice. La nivel macro, există și un alt conflict similar: în loc să coordoneze eforturile cu partenerii săi din NATO sau G7, Washingtonul, cel puțin potrivit unor mass-media germane, a încercat să „stoarcă” și să transfere din Germania către SUA o companie promițătoare de biotehnologie, care avea unele dezvoltări importante anti-coronavirus.

În acest context, este logic ca orice informație în care se spune că Rusia sau China sunt pe cale să creeze și să folosească în masă un vaccin împotriva coronavirusului să provoace o reacție în câmpul informațional occidental, care poate fi comparată nu atât cu o alergie banală, cât cu un șoc anafilactic real.

Desigur, se poate presupune că oficialii medicali americani sunt într-adevăr ghidați doar de considerente profesionale, dar ținând cont de toate cele de mai sus, există suspiciuni grave privind anumite implicații politice. Ca exemplu al unei reacții oficiale la informațiile despre planurile rusești de a începe vaccinarea în masă a medicilor în această toamnă, precum și la știrile despre studiile chinezești de succes cu privire la posibilele vaccinuri, poate fi invocată poziția principalului specialist american în boli infecțioase, care a fost publicată de The Wall Street Journal:

"Dr. Anthony Fauci, principalul expert în boli infecțioase din SUA, a declarat în cadrul unor audieri dintr-o subcomisie a congresului privind COVID-19, că SUA nu vor folosi vaccinurile dezvoltate în China sau în Rusia”. ”Eu chiar sper că rușii și chinezii testează de fapt vaccinul înainte de a administra cuiva vaccinul”, a spus el. - ”Să declari că vaccinul este gata pentru a fi distribuit înainte de a fi testat, cred că, în cel mai bun caz, este problematic”. Totodată, Dr. Fauci a declarat că speră ca SUA să obțină vaccinul până la sfârșitul anului”.

Pe baza analizei comparative a posibilelor vaccinuri din diferite țări, invocate de Agenția de informații financiare Bloomberg, Fauci își pune speranțe, probabil, în vaccinul dezvoltat de compania americană Moderna.

Doctor, imagine de arhivă
© Sputnik / Григорий Сысоев

Este sugestiv faptul că în trackerul Bloomberg (cel puțin în momentul scrierii acestui articol) nu se vorbește despre dezvoltările rusești, ceea ce ar putea crea impresia greșită cititorilor occidentali despre posibilitățile rusești, astfel s-ar putea crea iluzia că vaccinul rusesc „a apărut de nicăieri”.

Deja putem presupune cum va continua „cursa vaccinurilor”: cea rusească sau cea chinezească vor fi declarate imediat periculoase, fiind însoțite de dezinformări în stilul fake news. În paralel cu aceasta, pentru a convinge o parte mai sceptică a publicului occidental, va fi promovată teza că, în orice caz, chiar dacă vaccinurile funcționează, aceste vaccinuri sunt făcute folosind date care ar fi furate de hackerii chinezi, iranieni și ruși, iar pregătirea corespunzătoare a opiniei publice a fost deja realizată... Linia finală de apărare va fi acuzația cinică la adresa Rusiei și a Chinei de „naționalism al vaccinurilor” și cea privind dorința de a transforma lupta împotriva epidemiei într-un analog al unui fel de concurență internațională, dar în paralel va fi promovată teza privind necesitatea creării propriului vaccin în Occident, pentru a nu depinde într-o chestiune atât de importantă de Beijing sau Moscova.

Problema acestei abordări este că la fiecare etapă a acestui „retrageri controlate” - și nu există nicio îndoială că acesta este tocmai o retragere sub afrontul crudei realități - mașina media occidentală va pierde încrederea a din ce în ce mai multe segmente ale propriei sale audiențe. Și se va încheia cu conferințe periodice cu privire la necesitatea combaterii dezinformării rusești și chinezești și a cererilor din partea structurilor americane și europene de profil privind alocarea mai multor bani bugetari pentru a-și restabili imagine de altădată. Însă încrederea publicului se pierde cu ușurință și se restabilește cu greu, iar coronavirusul a accelerat doar procesele de degradare a încrederii publicului, care aveau deja loc în lumea occidentală. Iar Rusia, China și alți „vinovați de serviciu”, cărora le place să arate cu degetul în spațiul mass-media occidental, de fapt nu au nicio legătură cu această problemă, iar partenerii noștri occidentali vor trebui să sufere de „naționalismul vaccinului” din vina lor și, probabil, într-o mândră singurătate.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

202
Tagurile:
Occident, Rusia
Tematic
OMS adaugă 9 vaccinuri anti-Covid-19 dezvoltate în Rusia pe lista unui studiu global
Triplă lovitură la COVID: cercetătorii ruși dezvoltă noi teste, medicamente și vaccinuri
Avertisment Europol: vor apărea vaccinuri false anti-coronavirus

Загрузка...
Carmen Dan

Bravo, Carmen Dan! Singurul om politic care NU a uitat de Ziua unui român genial!

0
Un artist genial, cu o gândire profundă, liberă și constructivă, așa cum au fost intelectualii care au dat marea cultură a anilor 1965-1980

BUCUREȘTI, 5 aug – Sputnik. Azi nu a fost numai o obișnuită zi a scandalurilor politice. Azi a fost și ziua lui Marin Preda, – geniu al romanului autohton. Nici un politician nu ți-a amintit de asta, nu mai e timp de cultură!

Cu o excepție, senatorul Carmen Dan, fost ministru al Internelor – un om politic distins, care se pare că a nu mai are loc în noua formulă a PSD. Carmen Dan a omagiat ziua marelui teleormănean, scriind câteva rânduri bine simțite.

”Pentru că astăzi ar fi fost ziua lui și pentru că el este cel care a înnobilat Teleormanul nostru, vă las un gând de-al lui. Marin Preda, ca nimeni altul, știa să răscolească în fibra noastră!”, scrie Carmen Dan.

Iată și cuvintele lui Marin  Preda, mai actuale decât oricând:

“Forţa unui om de a îndura suferinţa e imensă şi n-ar fi dacă noi resurse de speranţă, care nasc în sufletul uman ca un val îndată ce valurile precedente s-au sfărâmat de ţărm, n-ar ţâşni din adâncuri şi nu ne-ar face iarăşi puternici.”

***

Marin Preda s-a născut pe 5 august 1922, în comuna Siliștea Gumești din Teleorman. Marele scriitor a fost unul dintre cei care au înțeles în profunzime atât oamenii, cât și timpurile.

A înțeles și nedreptățile vremurilor în care s-a născut, a urmat cu ardoare și cu bună credință noile vremuri – și a înțeles și greșelile orânduirii poporului.

A fost respectat și susținut de Nicolae Ceaușescu, cel care, spun martorii, a citit în manuscris și a aprobat una dintre cele mai curajoase cărți în care e criticat sistemul sovietic – „Delirul”.  Abia apărut în librăriile românești, romanul era deja criticat în celebra „Literaturnaia Gazeta”, îmi povestea marele jurnalist rus Viaceslav Samoșkin. Critica a rămas însă în gazetă, pentru că nimeni, nici chiar de la Moscova, nu cuteza să se ia de scriitorul preferat al lui Nicolae Ceaușescu.

Un om serios, sobru, departe de felul monden al unui Eugen Barbu, de exuberanța și pofta de viață a lui Fănuș Neagu sau Păunescu, de reveria lui Nichita Stănescu, Marin Preda a fost un om de echilibru și un permanent apărător al colegilor săi, îmi povestea colonelul Victor Achim, ofițerul DSS care s-a ocupat oficial ”protecția informativă” a Uniunii Scriitorilor.

Marin Preda a scris chiar de la începutul regimului comunist, a fost vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, director al editurii ”Cartea Românească”, membru corespondent al Academiei Române, deputat în Marea Adunare Națională… În același timp, un om cu o gândire liberă și constructivă, așa cum au fost intelectualii care au dat marea cultură a anilor 1965-1980.

De aceea citesc cu uimire aberația de pe populara Wikipedia că Marin Preda ”a fost un fervent opozant al regimului comunist, mai multe voci confirmând că scriitorul i-a spus lui Nicolae Ceaușescu”. Nici pomeneală de așa ceva!

Desigur, e greu de spus cum ar fi evoluat relația lui Preda cu regimul în anii de final ai ”Epocii de aur”, după 1985… Apropo, sintagma ”Epoca de aur” a fost inventată de un alt ”opozant” al regimului, Octavian Paler.

Și da, personajul cel mai cunoscut al literaturii lui Preda, Ilie Moromete, este inspirat după cel al eroului popular rus ”Ilya Muromets”. Nu e furat, cum spun unii, nu e dovadă de filo-sovietism… pur și simplu asta a fost gândire, inspirația marelui scriitor. Și rezultatul a fost excepțional, la fel ca întreaga sa operă.

Încă o dată, rușine liderilor români care au uitat de această zi - și bravo, Carmen Dan, pentru postare!

0
Tagurile:
Carmen Dan
Tematic
Carmen Dan revine în forță și acuză: ”Declarații iresponsabile, minciuni, manipulare”
Gest oribil contra lui Carmen Dan și a PSD
Carmen Dan, agresată! Jandarmii au fost împiedicați să intervină

Загрузка...