”Armata” merge la export: Cine va primi primul noul tanc rusesc T-14

737
Cel mai nou model de tanc rusesc T-14, care nu are concurenți pe piața mondială a vehiculelor blindate, este pregătit pentru export.

Editorial realizat de Aleksandr Hrolenco

Rusia continuă să-și strâmtoreze concurenții pe piața internațională de arme, promovându-și modelul care este unic în lume – tancul “Armata” T-14 de generația a treia. Acesta probează o dezvoltare extraordinară a industriei de apărare rusești și o perfecționare tehnologică a noului vehicul.

Directorul Serviciului Federal pentru Cooperarea Tehnico-Militară, Dmitri Șugaev, a declarat pe 6 iulie că Moscova intenționează să exporte noile tancuri „Armata” T-14. Rusia vinde exclusiv modele sigure și eficiente de arme, care vor fi solicitate și vor strâmtora construcțiile concurente.

Marea intrigă constă în faptul că e vorba de singurul tanc de generația a treia din lume. Chiar și Ministerul Apărării a reușit să contracteze deocamdată doar 132 de unități de tehnică blindată unică (tancurile T-14 și mașinile grele ale trupelor terestre T-15 pe platforma „Armata”). Acestea urmează să fie livrate până la sfârșitul anului 2021. Exportul vehiculelor va demara după executarea comenzilor Ministerului Apărării al Rusiei și după avizarea profilului de export al mașinii (specialiștii decid ce poate pleca în afara țării și care elemente vor fi utilizate exclusiv de armata rusă).

Tancul de o tehnologie înaltă este destul de costisitor – până la 7 milioane de dolari de unitate. Cu toate acestea, interesul pentru “Armata” și-au manifestat deja Egiptul, India, China (există deja solicitări preliminare). Apropo, tancurile străine faimoase, cum ar fi americanele “Abrams”, francezele “Leclerc”, germanul “Leopard”, israelienele “Merkava” se vând cu un preț cuprins între 6-12 milioane de dolari.

Potențialii clienți

Mai devreme Egiptul a decis să achiziționeze 400-500 de tancuri rusești noi T-90MS și, probabil, în viitor va da o comandă pentru T-14. India planifică să procure până la 1770 de tancuri moderne, fiind interesată și de „Armata”, suma contractului constituie, potrivit unor aprecieri, 442 de miliarde de ruble. Cel mai probabil, nu va rămâne în urmă nici China.

© Sputnik / Максим Блинов

Volumul exportului celui mai nou tanc rus în străinătatea apropiată deocamdată nu a fost stabilit. Indiscutabil, T-14 va fortifica capacitatea de apărare a statelor CSI. Mai devreme, tehnica blindată rusă este achiziționată activ de către Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan.

Rusia a reușit să cucerească peste o treime din piața mondială a armelor. În portofoliul “Rosoboronexport” se află comenzi în valoare de peste 55 de miliarde de dolari (locul doi în lume, după SUA). Aproximativ 15 la sută din exportul rusesc de arme revine tehnicii de uscat. Rusia a reușit să devină un lider recunosc pe piața noilor tancuri. Nu în zadar în Occident tancul T-90 a fost supranumit “hitul letal al exportului militar rusesc”, în următorii ani “Uralvahonzavod” va expedia cumpărătorilor aproximativ 2500 de tancuri T-90MS.

Noul tanc T-14 promite a fi un succes demn al victoriilor în domeniul exporturilor.

Supremația tehnologică

T-14 este destinat luptei în proximitate cu inamicul, susținerii ofensivei unităților motorizate, distrugerii fortificațiilor și a personalului inamicului, aflat în ascunzători sau în spațiu deschis. Tancul „Armata” a fost testat pe câmpurile de luptă din Siria, iar în iulie a susținut cu succes testele în regim fără pilot.

Tancul Armata
© Sputnik / Владимир Астапкович

Mașina de luptă are o turelă fără echipaj, o capsulă blindată pentru echipaj, un tun de calibru 125 mm (care are o superioritate în fața tunurile de 120 de milimetri din NATO), o construcție modular și o arhitectură digital deschisă – o bază a robotizării. Viitorul aparține tancurilor fără de echipaj (fără de pilot) cu tunuri electromagnetice care sunt dezvoltate cu succes în Rusia.

În T-14 operatorul și comandantul tancului dirijează armele cu ajutorul unei interfețe digitale (triplexele aparțin trecutului). Baza forței de tragere îl reprezintă un tun de 125 de milimetri de cu o putere sporită 2A82-1M (în dotare se află muniții și rachete ghidate de noua generație, în total – 40 de unități).

Sistemul de protecția a tancului T-14 include un sistem activ de protecție “Afganit” (singurul în lume, capabil să facă față munițiilor reactive, rachetelor antitanc și munițiilor anti-blindaj), un sistem automat de creare a unui ecran protector față de proiectile cu orice sisteme de orientare (din toate unghiurile, inclusiv semisfera superioară), precum și de un sistem de protecție dinamică “Malahit” (respinge efectul de străpungere al munițiilor cumulative și cinetice). Ultima limită este blindajul combinat și cu mai multe straturi cu unghiuri de înclinare raționale.

“Armata” este primul tanc din lume cu o construcție principal nouă, fiind și primul care a fost dotat cu “tehnologii stealth” de diminuare a vizibilității în tot spectrul electromagnetic. Vehiculul este dotat cu un sistem de bord unificat informativ și de control (BIUS), capabil să se integreze cu alte sisteme de control. Adică, fiecare echipaj al T-14 nu acționează solitar pe câmpul de luptă, ci în cadrul unui sistem unic de control al lanțului tactic. În afară de această, pe baza unificată cu șenile de categorie grea “Armata” au fost create vehicule înrudite tehnologic, mașina de luptă a infanteriei T-15 și mașina blindată de reparație și evacuare T-16.

Specialiștii din cele mai avansate state încearcă de două decenii să dezvolte ideea unui tanc, similar din punct de vedere al construcției cu T-14. Există o evoluție, însă doar Rusia este capabilă să inițieze o producție de serie a unui astfel de vehicul. Spre exemplu, SUA abia proiectează platforma unificată pe șenile Future Ground Combat System (sistem terestru de luptă al viitorului), iar mașina blindată pe roți “Stryker” (MobileGunSystem) cu o turelă fără de echipaj nu reprezintă, totuși, un tanc.

„Armata” nu are concurenți sau modele analoage pe plan mondial. Anul trecut T-14 a primit recunoașterea drept una din cele mai bune 12 vehicule din statele dezvoltate. Rusia a reușit de una singură, fără niciun fel de exagerări, să realizeze această revoluție tehnologică în domeniul construcțiilor tancurilor, fiind în drept să se aștepte la dividende economice și politico-militare semnificative.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

737
Tematic
Turcia a cerut SUA sisteme Patriot pentru a descuraja armata Siriei
De ce este testat tancul rusesc „Armata” în Siria
Dezastru la Suceava: ”Să pice tot ministerul Sănătății, la PUȘCĂRIE, în frunte cu Armata!”
Recep Tayyip Erdogan și Volodimir Zelenski

Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

344
(reînnoit 07:45 13.04.2021)
Turcia își extinde influența în spațiul ex-sovietic, consolidându-și influența în Ucraina și Azerbaidjan. Ce se ascunde în spatele acestei agende.

Analiză de Serghei Markedonov

Serghei Markedonov, cercetător principal al Institutul de State de Relații Internaționale de la Moscova a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, redactorul șef al revistei “Mejdunarodnaia Analitika”

Intensificarea cooperării turci-ucrainene poate influența în mod substanțial situația din regiunea Mării Negre. Totodată, semnificația acestui factor depășește limitele geografice ale bazinului Mării Negre.

Relațiile dintre Ankara și Kiev, care cunosc o dezvoltare dinamică, sunt actualizate de probleme precum pătrunderea energică a Turciei în spațiul fostei URSS, disponibilitatea ei de a-și atribui rolul de protector politico-militar al unor state post-sovietice, precum și o oportunitate pentru unele state de a-și consolida relațiile cu Alianța fără a fi membri formali ai organizației.

Vizite și simboluri politice

În ultimii ani se observă o activizare semnificativă a contactelor bilaterale dintre reprezentanții Kievului și Ankara la cel mai înalt nivel. Prima vizită a liderului ucrainean în Turcia a avut loc în august 2019. Acest lucru s-a întâmplat doar peste patru luni de la victoria lui Zelenski în alegerile prezidențiale. La începutul lui februarie 2020, a venit rândul Kievului să găzduiască înaltul oaspete de la Ankara. Peste opt luni a avut loc o nouă vizită de lucru a lui Zelenski în Turcia. Între cele două evenimente, pe 27 august 2020, președintele Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu vicepremierul guvernului ucrainean, Oleg Urupski. Pe 10 aprilie 2021, Turcia a fost vizitată de președintele Ucrainei.

Din câte observăm, intensitatea contactelor bilaterale este destul de înaltă. Însă mult mai important este contextul în jurul acestor evenimente diplomatice. Merită să atragem atenție la faptul că vizita lui Erdogan la Kiev pe 3 februarie 2020 a fost dedicată nu doar celor 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Turcă și Ucraina post-sovietică. Aceasta a avut loc pe fundalul unei escaladări bruște în Siria. Dacă în timpul primei întrevederi cu Zelenski pe pământul turc Erdogan s-a distanțat de orice critică în adresa Moscovei, atunci la Kiev a dat frâu liber emoțiilor. Rusia a fost acuzată că a închis ochii premeditat la acțiunile “regimului sirian”. Pe acest fundal, Kievul și Ankara au convenit asupra activizării cooperării în domeniul tehnico-militar.

Voiajul lui Zelenski pe țărmurile turcești în octombrie a anului trecut a decurs în contextul celui de-al doilea război în Karabahul de Nord. În acest eveniment rolul Ankarei nu se rezuma doar la fraze simbolice cu privire la susținerea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, principalul aliat în spațiul ex-sovietic. Turcia și-a adjudecată noul rol în regiunea Caucazului. A devenit clar că odată ce și-a consolidat pozițiile în regiunea Caspică, Turcia va devenit mult mai activă atât în direcția Asiei Centrală, cât și în regiunea Mării Negre.

Sub acompaniamentul armelor din conflictul din Nagorno Karabah, Kievul și Ankara au semnat un memorandul cu privire la o cooperare pe termen lung pentru consolidarea sistemelor de apărare. Drept urmare a acestui fapt a devenit acordul Ministerului Apărării din Ucraina cu un șir de companii turcești pentru producția dronelor și corvetelor, semnat în decembrie 2020.

Și, în final, aprilie 2021. Vizita lui Zelenski în Turcia a avut loc pe fundalul izbucnirii spontane a unui interes față de situația din Donbas. În Sud-Estul Ucrainei are loc o “dezghețare” a conflictului. Problema aici constă nu atât în incidentele militare, înregistrate de reprezentanții OSCE, jurnaliști și experți. Pe față e o vădită stagnare a procesului de instaurare a păcii, o tentativă de a modifica formatul existent al negocierilor prin cooptarea în “grupul normand” a SUA, de a transfera negocierile de la Minsk într-o altă capitală “neutră”. Chiar dacă autoritățile belaruse, în ciuda unor relații strânse cu Rusia, s-au obținut de la formularea unei poziții în ceea ce privește Donbas.

Zelenski și Erdogan au demonstrate mai multe semne ale susținerii și solidarității reciproce. De altfel, în astfel de istorii întotdeauna există anumite nuanțe la care merită să atragem atenție. Ce premise sistemice există pentru activizarea relațiilor turco-ucrainene? Pot fi considerate pozițiile Ankara și Kiev în totalitate identice?

Bazele pentru parteneriatul bilateral

Să începem cu faptul că pentru Ucraina președintele Erdogan și establishment turcesc reprezintă un public recunoscător. În special, atunci când vine vorba de pierderea suveranității Kievului asupra Crimeii. Comunitatea tătară reprezintă un factor intern important pentru Turcia. Potrivit unor aprecieri, în țără locuiesc peste 4-5 milioane de urmași ai tătarilor din Crimeea. Potrivit turcologului rus Pavel Șlîkov, “în Turcia există niște forțe care sunt dispuse să exploateze sentimentele romantice ale elitei turcești, care visează la intensificarea expansiunii spre Caucaz, Crimeea, Volga, Asia Centrală și care privesc Rusia nu în calitate de partener, ci ca pe un adversar geopolitic”.

De aici vine și poziția clar exprimată a autorităților de la Ankara în problema Crimeii. De fiecare data establishmentul turc subliniază că nu recunoaște jurisdicția rusă asupra acestei peninsula. Mai mult, elita turcă, conștientizând complexitatea relațiilor dintre Moscova și Kiev, utilizează canalele ucrainene pentru a transmite nemulțumirile față de politica Rusiei.

În afară de aceasta, pentru Zelenski sunt foarte importante contactele cu Patriarhul de la Constantinopol Bartolomeu, al cărui influență încearcă s-o instrumentalizeze pentru consolidarea tendinței de “naționalizare” a bisericii ortodoxe în țara lui.

Observăm disponibilitatea Ucrainei de a-și demonstra poziții speciale în raport cu Azerbaidjan, precum și respingerea politicii de recunoaștere a genocidului armean în Imperiul Otoman.

Între timp, pentru Turcia Ucraina nu este doar un canal pentru lansarea nemulțumirilor existente și a emoțiilor în contextul unei “cooperări competitive” controversate cu Moscova. În cele din urmă, canalele de comunicare ale președinților și miniștrilor Afacerilor Externe ai Rusiei și Turciei sunt ajustate și funcționează bine. Apropo, în ajunul călătoriei lui Zelenski, la inițiativa părții turcești, a avut loc o discuție telefonică între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Ankara încearcă să-și promoveze propria direcție, pentru ca, pe de o parte, să nu intre într-un conflict deschis cu SUA și NATO, păstrându-și calitatea de membri al Alianței Nord-Atlantice, pe de altă parte, să-și demonstreze politica externă independentă. Problema Crimeii sau activizarea în spațiul postsovietic, în primul rând, e inițiativa părții turce. În același timp, e un prilej de a demonstra solidaritatea cu Washingtonul și Bruxelles. Drept urmare, declarația lui Erdogan de sprijinire a aspirațiilor euro-atlantice ale Kievului. Speranțele de admitere a Ucrainei în Alianță sunt mici, însă declarațiile de susținere a integrității teritoriale, precum și opțiunii pro-NATO vor fi privite pozitiv de aliații americani și europeni.

Aici ne-am dori să atragem atenția la un scenariu de o importanță primară. În jurul Ucrainei și Georgiei nu încetează disputele: vor deveni în curând membri ai NATO? Însă această chestiune, în ciuda importanței sale, este secundar. Istoria cunoaște o mulțime de cazuri în care o țară a devenit un partener privilegiat al SUA sau altor aliați ai Washingtonului, fără a fi formal membru al Alianței. Oare nu era așa în cazul Israelului, Coreei de Sud, Japoniei, Spaniei în perioada dictaturii lui Franco? Să nu plecam atât de departe. Oare absența calității de membru al NATO a împiedicat Azerbaidjanul să devine un partener strategic al Turciei, țară care are a doua armată ca mărime în Alianță?

Kievul nu e Baku

Prin urmare, între Ucraina și Turcia nu există probleme, iar alianța lor în curând se va transforma în ceva similar modelului turco-azer? Să nu ne grăbim cu concluzii. În primul rând, pentru că Baku, spre deosebire de Kiev, își ajustează politica prin distanțarea de orice procese integraționiste. Ucraina își definește foarte clar astfel de obiective strategice, cum ar fi aderarea la NATO și UE. Ceea ce înseamnă că este mult mai dependentă de modul în care este definit formatul bilateral.

Cât timp relațiile în triunghiul Washington – Bruxelles – Ankara sunt bune, nu există nicio problemă. Însă e suficient ca SUA să simtă o gelozie față de partenerul său eurasiatic, situația se poate schimba, iar Kievul va fi nevoit să aleagă. Baku nu apleacă urechea atât de atent la “sfaturile străine” în ceea ce privește democrația și reformele. Nu și Kievul. Ucraina nu dispune de acea independență față de Occident în procesul de luare a deciziilor, ceea ce are Azerbaidjanul.

Aici ar fi momentul să menționăm istoria din agenda relațiilor turco-ucrainene, cum ar fi extrădarea Turciei a adepților liderului spiritual Fethullah Gülen. În ianuarie 2021, din Ucraina au fost deportați doi învățători turci – Samet Gur și Salih Fidana. Reveniți acasă, aceștia au ajuns sub acuzare. Însă o astfel de cooperare, de regulă, provoacă proteste și reacții critice din partea diverselor organizații internaționale (cum ar fi Freedom House). Chiar dacă Statele Unite balansează de obicei între “politica reală” și abordarea idealist, Ucraina este percepută de opinia publică de acolo nu ca o țară “specifică” a Orientului arab, ci ca un stat european, care aspiră la „standarde înalte ale democrației”. Ceea ce li se iartă statelor din regiunea Golfului, Kievului nu i se admite.

Pe lângă factorul SUA există și alte constrângeri. În ultimii ani Erdogan i-a provocat pe mai mulți. În listă se află și Moscova, Washingtonul, Beijingul, Delhi. Totuși, promovându-și imaginea de cel care tulbură liniștea publică, președintele turc și-a demonstrat în mai multe rânduri capacitatea de a raționaliza confruntarea. Nu în zadar în timpul vizitei omologului său ucrainean, liderul turc i-a indicat asupra necesității realizării acordurilor de la Minsk. În ciuda faptului că autoritățile de la Kiev susțin deschis că acestea sunt învechite și nu mai sunt relevante pentru actuala agendă.

În același timp, livrarea armatei ucrainene a dronelor “Bayraktar”, care și-au demonstrat eficiența în timpul acțiunilor militare din Karabah, ar putea să vină în contradicție cu discursurile diplomatice bine puse la punct. E puțin probabil ca Ankara va putea garanta că Ucraina nu-și va dori să repete în Donbas, cu ajutorul lor, experiența de anul trecut din Karabah.

344
Tagurile:
Azerbaidjan, Ucraina, CSI, Turcia

Загрузка...
Militari din Moldova și SUA la JCET-2021

Exercițiile trupelor speciale ale Moldovei și SUA la ce-i trebuie asta Chișinăului?

1368
Exercițiile unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA în preajma Transnistriei sunt cu adresă exactă și riscă să destabilizeze regiunea.

O singură operațiune diversionistă “de succes” la arsenalul din Cobasna poate avea niște urmări similare cu bombardamentele americane de la Hiroshima și Nagasaki.

La poligonul din Bulboaca al Armatei Naționale a Republicii Moldova, începând cu 23 martie, se desfășoară exerciții comune JCET-2021 (Joint Combined Exchange Training) ale unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA. Din partea Moldovei participă batalionul cu destinație specială “Fulger” (a nu se confunda cu brigada de poliție cu același nume). Militarii din cele trei state vor îndeplini exerciții speciale și de tragere, parașutare, exersarea elementelor de tactică. Obiectivul declarat este “instruirea comună și schimbul de experiență între soldații trupelor speciale moldovenești, române și americane”.

Exerciții similar JCET-2021 au avut loc pe 15 februarie – 5 martie în localitatea Predeal din România. Oaspeții din Moldova (batalion Fulger) au fost găzduiți de batalionul 52 al Forțelor de operațiuni speciale Băneasa-Otopeni ale României.

Militarii din cele două state au îndeplinit o serie de sarcini specific pentru unitățile speciale, inclusiv trageri complexe pe un poligon care imită construcții urbane. În scenariul din martie a JCET-2021 americanii au lipsit, chiar dacă “franciza” Joint Combined Exchange Training (programul de pregătire a trupelor speciale din lumea a treia) aparține anume Pentagonului.

Probabil, cele 19 zile ale primei etape JCET-2021 pe teritoriul românesc au fost considerate insuficiente pentru realizarea întregului plan al exercițiilor. În orice caz, exercițiile trilaterale în Moldova nu arată atât a antrenament, cât a misiune de recunoaștere a unui viitor teatru de acțiuni militare. A se observa că trupele speciale militare sunt create nu pentru lupte defensive pe propriul pământ sau teritoriul aliaților, ci pentru recunoaștere și diversiuni pe teritoriul inamicului. Probabil, prin această specializare și orientare spre acțiuni militare concrete poate fi explicată lipsa “rangerilor” americani în episodul românesc al JCET-2021 (acolo nu există un inamic real) și prezența lor îndelungată pe poligonul moldovenesc Bulboaca din preajma Transnistriei.

Unde va lovi “Fulgerul”

“SUA instruiesc trupele speciale moldovenești împotriva Tiraspolului”, astfel de titluri au apărut în presa din Moldova.

Se știe că Batalion moldovenesc cu destinație specială ”Fulger” a fost înființat în noiembrie 1992 pentru realizarea unor sarcini concrete: operațiuni speciale, misiuni de recunoaștere și distrugere a obiectivelor strategice ale inamicului, operațiuni contrateroriste și psihologice. Aceasta este cea mai bine pregătită unitate a Armatei Naționale a Republicii Moldova. Militarii au participat și la exercițiile NATO. Menționăm că în decurs a trei decenii, batalionul Fulger a rămas fidel sistemului american de instruire. Dar sarcinile trupelor speciale moldovenești ar putea fi definite în cu totul altă parte decât la Chișinău.

Potrivit acordului militar dintre Republica Moldova și România din 27 iunie 2013, pe teritoriul țării se pot afla pe un timp nelimitat trupe românești (anterior și jandarmeria română a obținut un astfel de drept). Acordul a creat o bază pentru schimburi de informații cu caracter militar, organizarea unor exerciții comune, crearea unui comandament comun, controlul asupra spațiului aerian, operațiuni comune de menținere a păcii. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat documentul în iunie 2017. În acest fel, neutră conform Constituției, Moldova ar putea ajunge „sub umbrela” NATO în cazul unor “dezordini” reale sau orchestrate. Ipotetic, ”instaurarea ordinii în Transnistria” este posibilă tehnologic cu participarea forțelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne a României și cu asistența altor țări NATO (să ne amintim de cazul Iugoslaviei).

Serghei Reabkov
© Sputnik / Александр Натрускин

Interesul Bucureștiului este destul de transparent – “înghițirea” Moldovei a devenit o idee obsesivă din momentul în care președintele României, Traian Băsescu, (2004-2014) a declarat că nu va recunoaște niciodată frontiera cu Moldova, stabilită după cel De-Al Doilea Război Mondial (Tratatul de Pace de la Paris din 1947). Doar trupele rusești de menținere a păcii din Transnistria împiedică destabilizarea sistemului de securitate regional. Ce înseamnă acest lucru pentru Chișinău?

Începând cu anul 2018, trupele speciale americane au desfășurat sute de exerciții similare în 70 de state, cu participarea a 5000 de militari SUA.

Ținta prioritară a Joint Combined Exchange Training este un antrenament pentru forțele Alianței pe poligoanele acelor țări, unde sunt posibile acțiuni militare.

Militari ai armatei SUA și avioane militare americane
© Sputnik / Евгений Биятов

Comandantul Forțelor de operațiuni speciale ale SUA (SOCOM), generalul Richard Clarke, declarase încă în 2019 că programul JCET va avea o importanță cheie pentru susținerea forțelor militare americane și ale aliaților într-un potențial conflict cu Rusia. Pe acest fundal global, interesele statelor mici pot fi neglijate.

Anterior, revista americană The Atlantic a relatată că “forțele americane de operațiuni speciale acționează peste tot” și chiar “vor substitui gândirea strategică”. Ele sunt responsabili pentru cea mai mare parte a acțiunilor militare în punctele geografice real sau potențial problematice din întreaga lume “concurând la limita conflictului”. Cu forțele a 75 de mii de specialiști, SOCOM cuprinde astăzi peste 80 de state.

Moartea comandantului militar iranian Qasem Soleimani în Irak este opera SOCOM, însă cea mai mare parte a operațiunilor sunt secrete. Secretomania patologică a partenerilor mai mari și imprevizibilitatea deciziilor Washingtonului sunt extreme de periculoase. Până la un anumit moment, Chișinăul ar putea nici să nu bănuiască faptul că teritoriul și interesele naționale ale Moldovei sunt utilizate în interesele unei sau altei operațiuni a Pentagonului sau NATO. De altfel, o singură diversiune “de succes” a unor trupe speciale (moldovenești, românești sau americane) în preajma  arsenalului de la Cobasna este suficientă pentru ca acolo sî apară o groapă de mărimea unui crater de pe Lună – toată Moldova va avea de suferit.

1368
Tagurile:
Moldova, SUA, Exerciții militare

Загрузка...

Bac 2021: testele de antrenament, setul 6, publicate

0
Ministerul Educației a publicat testele de antrenament din setul 6 pentru bacalaureat 2021 – proba la alegere a profilului – Geografie, Anatomie, Biologie, Informatică, Fizică, Chimie, Economie, Logică, Psihologie, Sociologie.

BUCUREȘTI, 15 apr – Sputnik. Elevii care susțin, peste numai câteva luni, examenul de bacalaureat 2021, pot începe să se pregătească mai serios. Și aceasta pentru că Ministerul Educației a publicat, deja, testele de antrenament din setul 6 pentru proba la alegere a profilului – Georgrafie, Anatomie, Biologie, Informatică, Fizică, Chimie, Economie, Filozofie, Logică, Psihologie, Sociologie.

Testele pot fi descărcate de pe site-ul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație.

Testele de antrenament pentru fiecare disciplină enumerată pot fi descărcate accesând următorul link

Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei.

Calendar examen bacalaureat 2021, sesiunea iunie-iulie:

31 mai – 4 iunie 2021: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

·4 iunie 2021: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

·14-16 iunie 2021: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

·16-17 iunie 2021: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

·18-23 iunie 2021: Evaluarea competențelor digitale – proba D

·23-25 iunie 2021: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

·28 iunie 2021: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă

·29 iunie 2021: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

·30 iunie 2021: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

·1 iulie 2021: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

·5 iulie 2021: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12,00 – 18,00

·6 – 9 iulie 2021: Rezolvarea contestațiilor

·9 iulie 2021: Afișarea rezultatelor finale.

 

0
Tagurile:
Teste, BAC, geografie
Tematic
Simulare BAC 2021: Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică - bareme și subiecte la real
Setul 5 al testelor de antrenament pentru Bac, disponibil
Simulare BAC 2021, uman: Geografie, Filosofie, Logică, Economie, Psihologie și Sociologie

Загрузка...