Coronavirus

Pe China o așteaptă „răzbunarea pentru virus” - detalii

814
(reînnoit 18:31 08.04.2020)
SUA ar putea impune sancțiuni economice împotriva Chinei, pe care o învinuiesc de dezastrul cauzat de pandemia de coronavirus. De această părere este editorialistul Ivan Danilov, care explică felul în care acționează SUA prin prisma experienței Rusiei.

Editorial realizat de Ivan Danilov

În epoca care s-a încheiat odată cu debutul pandemiei coronavirusului, Rusia a fost în felul său o țară unică, de la care se solicita constant reparații de miliarde, compensații, precum și pocăință publică cu întoarcerea teritoriilor și cu presărarea cenușii pe cap. Ne putem aminti cu ușurință apelurile și chiar cererile de plată și pocăință pentru cel de-al Doilea Război Mondial, pentru victimele germane făcute de Armata Roșie, pentru „divizarea Poloniei”, pentru „foamete”, pentru Crimeea, pentru Boeing, pentru Insulele Kurile, pentru „folosirea armelor chimice pe teritoriul britanic" (adică pentru cazul Skripal), pentru afacerea YUKOS, pentru încălzirea globală (datorită petrolului și gazului rusesc), pentru Nord Stream, pentru Donbas, precum și pentru implicarea în

alegerile și referendumurile organizate în SUA, Marea Britanie, Muntenegru, Madagascar și așa mai departe.

Coronavirusul a schimbat situația, dar nu tocmai în bine. Pur și simplu, clubul țărilor de la care lumea occidentală dezvoltată (și sateliții ei) solicită miliarde de dolari sub formă de compensații și reparații s-a extins brusc - și acum Rusia se află împreună cu China, de la care deja încep să ceară miliarde de dolari drept compensație pentru prejudiciul economic, precum și pentru viețile umane curmate de coronavirus, pe care Donald Trump le numește în mod specific și constant ”chinezesc”.

Esența acuzațiilor se rezumă la următorul argument (pseudoargument), care poate fi formulat schematic după cum urmează: "Dacă China ar fi spus țărilor occidentale la timp că a fost găsit un nou virus teribil, atunci țările din vestul civilizat s-ar fi pregătit și nu ar fi existat epidemie. Dar China a ascuns totul, medicii care spuneau adevărul erau cenzurați și, în general, acum trebuie să răspundă pentru toate pagubele economice și viețile pierdute ale occidentalilor care au murit din cauza acțiunilor Beijingului".

Revendicarea este în mod evident absurdă, dar trebuie să fii foarte naiv (și rău să cunoști specificul gândirii partenerilor noștri occidentali) pentru a crede că această absurditate (ca să nu mai vorbim de aspecte de imagine) va opri tentativele de a forța China să plătească și să se pocăiască.

Unul dintre cele mai importante ziare britanice, The Daily Mail, în ediția de duminică a Mail on Sunday, prezintă obiectivele și metodele de luptă pentru banii chinezi: ”China ne datorează 351 de miliarde de lire sterline (433 de miliarde de dolari. - n. red.). Marea Britanie ar trebui să acționeze Beijingul în instanțele internaționale (pentru a obține. n.red.) compensații pentru coronavirus, afirmă serioșii cercetători. Cincisprezece membri influenți ai Partidului Conservator îndeamnă să ”revizuiască” relațiile Regatului Unit cu China. <...> De la începutul epidemiei, cele mai mari economii ale lumii au suferit pierderi de 3,2 trilioane de lire sterline (3,95 trilioane de dolari SUA. - n. red.). Cercetările arată că acest lucru ar fi putut fi evitate dacă China ar fi fost mai cinstită".

Studiul autoritar la care a făcut referire Mail on Sunday este „investigarea” think tank-ului Henry Jackson Society, care blamează guvernul chinez pentru epidemie.

Proiectul agenției americane Bloomberg publică un studiu detaliat al perspectivelor legale ale proceselor împotriva Beijingului în instanțele internaționale, realizat de un avocat practicant specializat în astfel de cazuri, care afirmă cu siguranță că procesul a început deja, și în sensul cel mai direct sens: ”Doar în Statele Unite au fost depuse două procese colective împotriva Chinei pentru suprimarea informațiilor despre virus într-un stadiu incipient (epidemie. - Ed. aprox.) și a primit miliarde (dolari. - Aproximativ ed.) ca compensare pentru daunele cauzate de focarul de coronavirus".

Dacă lucrurile vor continua astfel, atunci asemenea demersuri vor fi depuse nu doar de SUA, ci și în diferite instanțe europene și internaționale.

Știind modul în care actuala administrație prezidențială a SUA se raportează la China și la „amenințarea chinezească”, se poate presupune că astfel de acțiuni se vor bucura de maxim sprijin politic, mai ales ținând cont că punerea pe seama dușmanului extern a propriilor greșeli este o tactică politică binecunoscută pe care americanii (și nu numai ei) au folosit-o cu succes în raport cu Rusia (și nu numai cu aceasta).

Apropo, experiența rusească demonstrează că nulitatea juridică evidentă a unor astfel de acuzații nu va afecta deloc perspectivele judiciare ale unor astfel de pretenții (am văzut asta deja de mai multe ori), fără a mai menționa faptul că guvernul britanic ar putea folosi cu succes arma secretă împotriva Beijingului, anulând orice tactică de apărare din punctul de vedere al britanicilor. Această armă este una de luptă „highly likely” („foarte probabil”), formula magică care îi eliberează pe adversarii geopolitici londonezi de nevoia de a mai aduce vreo dovadă relevantă a vinovăției rusești la comiterea unor crime de care este acuzată Moscova. Nu este nevoie să vă faceți iluzii: pentru China, Occidentul a și găsit deja (sau foarte curând vor găsi) un „Browder chinez”, și un „Hodorkovski chinez”, și chiar victime reale ale epidemiei, precum și medici chinezi din Wuhan, care au suferit de pe urma greșelilor funcționarilor chinezi. Și aceștia vor fi folosiți „postum” în cel mai cinic mod pentru a stoarce trilioane de dolari vii din chinezii vii.

Cu toate acestea, șansele de a obține aceste trilioane de la Beijing sunt iluzorii. Dar ideea nu este aceasta, ci de a-i scăpa pe cetățenii obișnuiți ai Uniunii Europene sau ai Statelor Unite de nemulțumirea că epidemia din lumea occidentală a căpătat proporții catastrofale cu consecințe economice catastrofale.

În pofida tuturor eforturilor mass-media, este puțin probabil ca europenii și americanii de rând să poată fi convinși că principala cauză a tuturor problemelor reprezintă presupusa secretomanie chinezească. Cu toate acestea, aceiași oameni, de câteva săptămâni urmăresc în mass-media occidentale rapoarte despre măsurile pe care le ia guvernul RPC pentru a combate epidemia, inclusiv blocarea unor complexe de locuit, livrare de hrană cu drone, testare în masă, oprirea întreprinderilor și chiar săparea drumurilor  între regiunile care sunt păzite de poliție. Toate acestea au fost prezentate ca o dovadă a „autoritarismului” și a iraționalității autorităților din Beijing.

Acum, indicând asupra acelorași rapoarte, acuzatorii pot fi întrebați ce alte acțiuni evidente și șocante (nu declarații, și anume acțiuni) ar fi trebuit să fie luate, astfel încât Boris Johnson și Donald Trump să creadă că aceasta este o problemă serioasă. Chiar și în calitate de campanii PR, toate pretențiile împotriva Chinei vor fi o îndeletnicire destul de inutilă, dar ca scuză pentru introducerea de sancțiuni economice anti-chineze, acestea sunt perfecte.

De fapt, se pare că au pornit toate acestea tocmai pentru a putea impune aceste sancțiuni.

814
Tagurile:
virus, China
Tematic
Bilanţ: Italia depăşeşte China și Statele Unite la numărul total de cazuri: 86.498
Misterul virusului ucigaș din China: Mutație genetică sau armă biologică?
Trăiește cu sigiliul pe ușă: cazul româncei profesor universitar în China
În fine, o veste bună din China despre epidemia cu Coronavirus
Ultimul bilanţ: Italia aproape că a ajuns China la numărul de cazuri – total peste 80.000
George Simion, AUR

AUR merge pe urmele Monicăi Macovei în politica europeană

487
(reînnoit 07:28 22.01.2021)
AUR nu s-a înscris în familia naționaliștilor, ci în ECR unde a fost membră Monica Macovei, partidul AUR evitând astfel să se asocieze cu naționaliștii europeni

BRUXELLES, 21 ian - Sputnik. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a decis să se afilieze la familia politică europeană a conservatorilor și reformatorilor, unul din președinții partidului, George Simion, fiind în discuții la Bruxelles pentru a realiza această mișcare politică.

„Este important să fim prezenți si aici, să se audă și vocea românilor, pentru că sunt teme cruciale unde europarlamentarii romani au fost absenți, de exemplu pachetul de mobilitate care încurcă transportatorii români”, a declarat co-președintele AUR pe această temă.

Din grupul ECR în Parlamentul European face parte un singur europarlamentar român, Cristian Terheș, care însă a intrat în PE pe listele PSD.

Cum însă AUR nu are europarlamentari, singura posibilitate de afiliere este, mai întâi, în Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, unde se află, de exemplu înscris și Partidul Alternativa Dreaptă din România, dar și Partidul Șor din Republica Moldova.

Dacă Partidul ECR are o gamă largă de partide, inclusiv din afara Europei, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European numără 62 de europarlamentari din 15 state membre și a fost înființat în 2009, orientarea politică a acestuia fiind de centru-dreapta. Din acest grup au făcut parte conservatorii britanici până la Brexit, iar din România au fost la un moment dat membri Monica Macovei și Laurențiu Rebega, pe când erau europarlamentari,

Dar opțiunea pentru ECR din partea AUR este o mișcare de compromis pentru a evita grupul naționaliștilor intitulat Identitate și Democrație. În Grupul ECR și în partidul european corespondent se găsesc și partid de orientare naționalistă, cum ar fi PiS, partidul aflat la putere în Polonia sau VOX din Spania, dar și partide care nu au nici o legătură cu naționalismul, ci sunt progresiste. Așa se explică de ce Monica Macovei a putut fi membră a acestui grup.

De altfel, și denumirea acestui grup e contradictorie, el intitulându-se al conservatorilor și reformiștilor, doi termeni care sunt antinomici.

487
Tagurile:
AUR

Загрузка...
Участок магистрального газопровода Северный поток, архивное фото

"Nord Stream 2" va determina soarta relațiilor germano-americane

144
(reînnoit 17:21 20.01.2021)
Joe Biden a primit un cadou nu atât de plăcut din partea Germaniei – partenerul cheie al SUA. Cadoul reprezintă o chintesență, atent ambalată și legată cu panglică.

Editorial realizat de Irina Alksnis

La inaugurarea sa, Joe Biden a primit un cadou nu atât de plăcut din partea Germaniei – partenerul cheie al SUA. Cadoul reprezintă o chintesență, atent ambalată și legată cu panglică, a problemelor cu care noua administrație va trebui să se ocupe.

Statele Unite au impus sancțiuni navei rusești de instalare a țevilor "Fortuna", care este implicată în construcția gazoductului "Nord Stream – 2". De asemenea, potrivit presei germane, ambasada americană de la Berlin a notificat guvernul Republicii Federale Germania de planurile de a introduce noi măsuri restrictive.

Autoritățile germane au reacționat destul de nerespectuos grație comentariul lor relaxat că ei "au luat act de acest lucru cu regret", adică nu a existat nici măcar o expresie formală de îngrijorare.

Ceea ce s-a întâmplat a fost o continuare organică a unui alt incident important, care a avut loc cu câteva zile mai devreme.

Fostul secretar de stat adjunct american și consilier pentru politica externă al lui Joe Biden în timpul alegerilor, Nicholas Burns, a venit cu ideea de a îngheța simultan sancțiunile SUA împotriva conductei de gaz și de a suspenda construcția acesteia, astfel încât noua administrație să poată "avea o conversație confidențială și judicioasă cu guvernul Germaniei și cu alte țări participante".

Este evident că Burns nu a acționat din proprie inițiativă, ci a exprimat propunerea Washingtonului.

Cu toate acestea, nemții l-au ignorat pur și simplu. Șeful Comitetului pentru Energie al Bundestagului, Klaus Ernst, a considerat discuția politicii energetice germane cu Statele Unite "complet nepotrivită". El a subliniat că "construcția "Nord Stream – 2" este o afacere pur europeană, care are toate permisele necesare și, prin urmare, trebuie să fie finalizată rapid".

Politica americană externă din ultimele decenii, în care președinția lui Donald Trump a devenit un eșec și pe care democrații intenționează să o reînvie, este cel mai adesea descrisă ca fiind globalistă. Ea conține două elemente cheie la fel de importante – procesual-instituțională și ideologică.

Responsabil pentru partea ideologică este un complex voluminos din cele mai liberale și progresiste idei – de la progresul LGBT până la necesitatea umanității de a refuza consumul de carne din motive ecologice. Mai mult, radicalismul adepților, cerințele de aderare la o "singura doctrină corectă" și persecuția disidenților devin din ce în ce mai dure.

Partea instituțională este, de asemenea, bine cunoscută publicului și reprezintă un sistem de organizații, documente și proceduri supranaționale. Există o opinie populară (și nu este nerezonabilă) că, în acest mod, Statele Unite și-au consolidat timp de mai mulți ani propria dominanță pentru a impune lumii reguli de joc favorabile lor și pentru a-și stabili, în mod permanent, conducerea globală.

Faptul că ceva a mers prost a devenit clar deja de ceva timp. Un număr din ce în ce mai mare de țări au învățat să joace și să câștige într-un sistem, despre care se știe că este nedrept față de ele. Rusia și aplicarea cu succes, în avantajul său, a regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) sunt mai degrabă un exemplu clar decât o excepție. Acest lucru a fost repetat de Donald Trump în mod constant pe parcursul celor patru ani, retrăgând, fără ezitare, Statele din numeroase tratate și organizații internaționale: de fapt, ele nu sunt atât de profitabile pentru America pe cât se credea.

Nu este greu de ghicit că cei câțiva parteneri privilegiați ai Statelor Unite, unul dintre care este și Germania, au bonusuri speciale – și, așa cum a devenit deja evident, știu să le folosească foarte bine de ele.

Anume din acest motiv, Berlinului i-a fost atât de incomod Trump, care spunea adevărul, fără a analiza și distrugea schema consolidată a Germaniei de restabilire treptată și liniștită a suveranității sale și de a utiliza America în propriile sale interese.

Și anume din acest motiv, autoritățile Republicii Federale Germania l-au acceptat euforic pe Biden ca noul președinte al Statelor Unite: acest lucru promite întoarcerea unui format de relații mult mai confortabil pentru germani – cu o coincidență deplină a retoricii propagandistice și un proces politic de lobby pe îndelete în culise, sub masca căruia este posibilă promovarea cu succes a unei agende favorabile pentru Germania.

Asta se întâmplă cu "Nord Stream – 2". În ultimele luni, au fost luate măsuri pentru a maximiza siguranța construcției gazoductului față de presiunea sancțiunilor de peste ocean. Proprietarii aceleiași nave "Fortuna" au fost schimbați. Parlamentul landului Mecklenburg – Pomerania Occidentală a creat un fond pentru a sprijini activitățile operaționale ale proiectului.

Cel mai interesant lucru este că, cu ajutorul acestei structuri, autoritățile germane încearcă să omoare doi iepuri odată: pe lângă faptul că susțin construcția în sine, autoritățile oferă informații și sprijin ideologic, întrucât noua organizație se numește "Fondul pentru protecția climei și a mediului înconjurător al landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală", iar obiectivul oficial este sprijinirea "realizării obiectivelor climatice ale Germaniei". Astfel, agenda de mediu este interceptată, deoarece anume "verzii" sunt cei mai utilizați pentru a torpila "Nord Stream – 2" în interiorul țării.

Echipa lui Joe Biden se afla într-o situație foarte dificilă. Ea nu poate – așa cum ar fi făcut Trump – să organizeze imediat un scandal, la nivel mondial, partenerului strategic, cu adoptarea unor măsuri extrem de dure împotriva lui. Acest lucru pur și simplu contrazice directivele restabilirii unității occidentale, cu care democrații revin la putere. Mai mult, în general, Berlinul arată Washingtonului un entuziasm loial și cea mai profundă alianță ideologică, fapt ce a fost demonstrat încă o dată prin intermediul reacției lor sincrono-indignate la detenția lui Alexei Navalnîi în Rusia.

Metodele obișnuite de lucru – petrecerile din culise și creșterea treptată a presiunii – amenință să se tergiverseze luni de zile: germanii sunt mari maeștri ai aranjării presiunilor și problemelor birocratice internaționale. Până în acel moment, "Nord Stream – 2" va fi pur și simplu finalizat, iar pentru americanii va fi prea târziu.

Drept urmare, din primele zile ale președinției lui Joe Biden, noua administrație va fi forțată să aleagă în munca sa între trumpismul categoric inacceptabil și globalismul liberal ideologic corect, dar ineficient.

Cu toate acestea, Germania se confruntă cu propriile sale dificultăți. Ieri, "Gazprom" a avertizat asupra riscurilor conductei de gaz  "Nord Stream – 2" datorate presiunilor politice, care, în cele din urmă, ar putea duce la suspendarea sau chiar la anularea proiectului. Acesta este un avertisment, în primul rând, Berlinului, care, în căutarea independenței și consolidării geopolitice, a considerat o idee bună să joace o carte anti-rusă sfidătoare sub forma cazului de otrăvire al lui Navalnîi – și a uitat din nou cât de dureros Rusia poate să răspundă la așa ceva.

144
Tagurile:
Nord Stream 2
Tematic
„Acționând cu fermitate”: ”Nord Stream-2” a ajuns la final
Nord Stream-2: De ce SUA împiedică construcția lui și ce crede Europa
Nava de instalare a țevilor ”Nord Stream-2”, mai aproape de locul lucrărilor

Загрузка...
Medicina

UE se laudă va obliga furnizorii livreze vaccinul anti-Covid 19 la timp

0
(reînnoit 17:25 24.01.2021)
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Uniunea Europeană va obliga companiile farmaceutice să-şi respecte contractele de aprovizionare cu vaccinuri anti-COVID-19.

BRUXELLES, 24 ian - Sputnik. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, vrea să liniștească spiritele și declară că UE va obliga companiile farmaceutice să respecte contractele de aprovizionare cu vaccinuri anti-COVID. Dar declarațiile sale nu sunt suficiente ca să rezolve situația, după ce Pfizer şi AstraZeneca au anunţat că vor întârzia livrările către Europa.

„Intenţionăm să facem companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat... folosind mijloace legale aflate la dispoziţia noastră”, a declarat Michel la postul de radio Europe 1.

Mai multe state din UE s-au plâns deja că întârzierile livrărilor complică foarte mult situația privind rapelul care trebuie efectuat într-un interval precis de timp.

Charles Michel spune acum că UE va insista pe transparenţă în ceea ce priveşte motivele întârzierilor, dar acest gen de explicații nu suplinește întârzierea vaccinărilor.

Oficialul european se laudă însă că, după primele avertismente ale Pfizer cum că vor apărea întârzieri de câteva săptămâni, UE a reuşit să reducă aceste întârzieri prin adoptarea unei atitudini dure.

„Am bătut cu pumnul în masă şi în cele din urmă întârzierile anunţate pentru câteva săptâmâni s-au transformat într-o încetinire a aprovizionării”, a spus preşedintele Consiliului European.
0
Tagurile:
UE, COVID-19
Tematic
Ungaria, succes istoric: a negociat cu Rusia pentru vaccin și pentru furnizarea de gaz
Ungaria a semnat un acord cu Rusia pentru livrarea de vaccin Sputnik V
Noul vaccin rusesc și ce înseamnă ”100% eficacitate”

Загрузка...