Dolari

Sistemul financiar globalist este în pragul prăbușirii III

1572
Preocuparea majoră a Federal Reserve este ca cererea globală pentru dolarul american să continue, pentru a menține astfel marea majoritate a statelor în condiția de subordonare condiționată.

Elita financiară întreține un continuu război economic

Păpușărite de globaliști, administrațiile Statelor Unite sancționează economic pe oricine nu se supune directivelor sale. Printre statele intensiv atacate în perioada actuală se numără Rusia, China, Iran sau Venezuela. Departe de a fi simple „amenzi”, sancțiunile pot avea un impact deosebit de sever în economia unei țări pentru că implică blocarea unor tranzacții de vânzare/cumpărare pe piața globală și multe alte restricții deosebit de incomode.

Pentru a ne face o imagine despre efectul dezastruos pe care blocada sancțiunilor o poate produce, să ne amintim că în urma embargoului aplicat Irakului prin intermediul ONU (la inițiativa SUA), în perioada 1990-2003, au murit 1,7 milioane de irakieni, dintre care peste jumătate de milion de copii. [1]

Un alt efect dramatic al sancțiunilor îl constatăm în prezent în Venezuela, care este adusă în faliment de sancțiunile americane. Țara se confruntă cu o inflație dusă la paroxism (moneda locală aproape că nu mai are valoare) și cu dificultăți majore în toate sectoarele de administrație publică. Prin aceste metode (adeseori folosite), neoconii din Washington doresc să aducă la disperare populația, să creeze o revoltă, apoi să intervină militar „din motive umanitare”, pentru a salva populația și pentru a institui „democrația”.

SUA acționează împotriva altor state și prin războiul cibernetic, care (așa cum au descris în detaliu Edward Snowden sau Julien Assange) a devenit o modalitate de a destructura conexiunile externe ale oricărei economii. Conexiunile cibernetice majore constau în transferurile financiare de bani efectuate prin rețeaua SWIFT (Society for Worlwide Interbank Financial Telecommunication – Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale). Aceasta este principala rețea de plăți internaționale care are sediul central în Belgia, dar este controlată de elitele de pe Wall Street.

Vedem așadar că tot mai multe state constată că sunt sancționate, obstrucționate și blocate de covârșitoarea dominație a pieței monedei americane și de schimbările rapide ale politicilor fiscale impuse de Washington. Unii spun pe față că asistăm la transformarea dolarului într-o cu totul anormală armă economică, iar această situație a devenit deja o tristă obișnuință, în special după anul 2000.

Sisteme alternative

După anul 2009 o serie de state au considerat necesar să ia măsuri împotriva acestor intervenții discreționare în sistemul economic-financiar și au creat o alianță economică denumită BRICS, după inițialele celor cinci state fondatoare (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). În prezent zeci de alte state folosesc sistemele economice ale BRICS ca alternative ale rețelelor financiare dictate de Wall Street.

Începând cu data de 26 martie 2018, petrodolarul a început să facă pași mari către trecerea sa în istorie deoarece, conform Geopolitics [2], Shanghai International Energy Exchange a dat startul oricăror companii chineze sau străine ca prin platforma sa să comercializeze petrolul în alte valute decât dolarul. Foarte bine cotată pe piața petrolului este acum moneda chinezească yuan (care a ajuns să mai fie denumită „petro-yuan”). Acest aspect este deosebit de impactant având în vedere că China a devenit recent cel mai mare consumator de petrol din lume.

Și Venezuela a urmărit să iasă din sfera de influență a petro-dolarului, dar cu foarte puțin succes. Președintele Nicolas Maduro a avut inițiativa de a lansa o valută alternativă, o monedă virtuală denumită petro, pentru care să vândă rezervele uriașe de petrol ale țării sale (cele mai mari din lume). Știm foarte bine consecința: de la finele anului 2018 Venezuela este sub asediul Statelor Unite, care utilizează toate mijloacele pentru a răsturna de la putere regimul Maduro.

Președinții Rusiei și Chinei au semnat deja în data de 8 iunie 2018 un acord de schimb valutar care ocolesc tranzacțiile în dolarul american. Liderii de la Moscova și Beijing au început să își creeze și un sistem alternativ de transfer bancar în cazul în care Statele Unite le vor deconecta de la rețeaua SWIFT.

China și Japonia au început tranzacționarea directă a produselor în monedele lor naționale încă din anul 2012, pentru a acoperi riscul pe termen lung al căderii dolarului.

Chiar și Arabia Saudită va trebui să facă o alegere, probabil mai devreme decât se aștepta, ca să decidă dacă va rămâne la tranzacțiile în petro-dolari sau se va alinia la moneda celui mai mare client al său, China, și, prin urmare, la petro-yuan.

Și țările europene au ajuns să înțeleagă că amenințările americane ar putea conduce la amenzi grele și la sancțiuni drastice. Un motiv principal este acela că Uniunea Europeană a ales să continue acordul economic JCPOA cu Iranul și, în plus, multe state ale Europei desfid somațiile Americii și au curaj să facă tranzacții cu Federația Rusă.

În aceste condiții în data de 31 ianuarie 2019, a fost făcut public anunțul potrivit căruia Europa și-a creat propriul sistem de plăți bypass în relația cu Iranul și cu alte țări vizate de diplomații americani în vederea sancțiunilor. Germania, Franța și chiar Marea Britanie (care este un fel de pudel al SUA), s-au alăturat pentru a crea INSTEX (Instrument in Support of Trade Exchange – Instrumentul pentru Susținerea Schimburilor Comerciale). [3] Scuza europenilor pentru… măreața Americă este că INSTEX va fi utilizată doar pentru „ajutorul umanitar” de a salva Iranul (afectat grav de sancțiunile SUA). Dar, având în vedere opoziția din ce în ce mai nervoasă din partea SUA față de punerea în funcțiune a conductei Nord Stream 2 (care urmărește să asigure transportul gazului rusesc spre țări din Europa), acest sistem de compensare bancară alternativă va deveni probabil mult mai operativ dacă Statele Unite vor declanșa un atac prin sancțiuni asupra Europei.

Cu privire la Nord Stream 2, liderii de la Washington avertizează Europa asupra „pericolului dependenței” de gazul rusesc oferit la prețuri reduse. Ca alternativă, SUA oferă producție proprie de gaz natural lichefiat (LNG – Liquefied Natural Gas), extras prin fracturare hidraulică. Însă gazul american implică prețuri mult mai ridicate decât cel rusesc și ar necesita facilități portuare care în prezent nici măcar nu există. În aceste condiții este logic că marile companii din Europa preferă să ignore amenințările Americii și să colaboreze cu Rusia.

De-dolarizarea și revenirea la standardele în aur

Renunțarea la tranzacțiile în dolari a devenit în ultimii ani o măsură de siguranță și de apărare utilizată de tot mai multe state ale lumii, procesul fiind cunoscut ca „de-dolarizare”. Nu doar că dolarii au început să fie evitați în tranzacții, dar au început să fie retrase depozitele bancare aflate sub formă de obligațiuni în trezoreriile americane. În prima linie a acestor măsuri se situează China, Rusia și Japonia. China și Japonia au, fiecare, peste un trilion de dolari depuși în obligațiuni în America. Și au început să îi ceară înapoi.

O altă măsură pe care multe state au adoptat-o după criza financiară din 2008 a fost aceea de a-și aduce înapoi în țară aurul depozitat spre păstrare în SUA (dar și din alte țări). Conducătorii respectivelor state erau îngrijorați că rezervele de aur depuse în Statele Unite le-ar putea fi de urgență confiscate în cazul –oricând posibil– în care Washingtonul ar putea declara că pedepsește/sancționează respectiva țară sub felurite motive sau pretexte.

Rusia și-a retras rezervele de aur din toate depozitele din străinătate pe care le avea și, în plus, a început de câțiva ani să își cumpere aur în cantități foarte mari. Datele Băncii Centrale a Rusiei, citate de Bloomberg [4], arată că rezervele de aur ale Federației Ruse s-au mărit de aproape patru ori în ultimii zece ani, iar anul 2018 a marcat „cel mai ambiţios an” pentru cumpărarea aurului de către Rusia.

O serie de alte țări, în primul rând din Europa, au început și își repatrieze aurul încă de acum cinci ani. Pe fondul schimbării neașteptate a politicilor băncilor centrale controlate de Wall Street, guvernele din Olanda, Germania, Elveția, Austria, Belgia, Turcia, Ungaria și din alte țări au decis că este mai prudent să își păstreze acasă metalele prețioase decât să se bazeze pe SUA în calitate de custode.

Referințe

1.Iraq Genocide by UN Sanctions, CBS, ”60 Minutes Show”, 20 dec. 2007, https://www.youtube.com/watch?v=2irN1G5HiRo

2.Global Reset: China Officially Starts the Dumping of the Petrodollar, Geopolitics, 9 februarie 2018, https://geopolitics.co/2018/02/09/china-officially-starts-the-dumping-of-the-petrodollar/

3.John Irish, Riham Alkousaa, Skirting U.S. sanctions, Europeans open new trade channel to Iran, Reuters, 31 ianuarie 2019, https://www.reuters.com/article/us-iran-usa-sanctions-eu/skirting-u-s-sanctions-europeans-open-new-trade-channel-to-iran-idUSKCN1PP0K3

4.Andrey Biryukov, Rupert Rowling, Yuliya Fedorinova, Russia Is Dumping U.S. Dollars to Hoard Gold, Bloomberg, 29 martie 2019, https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-03-29/russia-is-stocking-up-on-gold-as-putin-ditches-u-s-dollars

1572
Tagurile:
sistem financiar, elită globală, dolar
Tematic
Rusia și Belarus renunță la dolar și introduc rubla în comerțul cu petrol și gaz
Erdogan îndeamnă turcii să renunțe la dolar
Război împotriva SUA: UE vrea să renunțe la dolar
Venezuela renunță la dolar. Care sunt avantajele trecerii la euro sau yuan?
Ultima oră: Comisia Europeană lovește în Dolar - recomandări țărilor membre UE

Загрузка...