Întrevedere cu Președintele Republicii Moldova, domnul Igor Dodon

Cum condiționează Iohannis relațiile României cu Moldova de interesele sale politice

363
Iohannis s-a folosit de ocazia întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București pentru a lansa un atac nefiresc la adresa Republicii Moldova. De ce condiționează președintele României relațiile cu Republica Moldova de interesele sale politice?

Editorial de Marius Holdean

În mod clar, lui Iohannis nu îi place puterea de la Chișinău. E liber să își aleagă simpatiile politice. Dar să condiționeze relațiile privilegiate ale României cu Republica Moldova în funcție de idiosincraziile lui este sub nivelul funcției de președinte. Și păgubos pentru statul român.

Ce spune Iohannis, de fapt? Că nu agreează, în numele României – pentru că, în funcția sa de președinte, nu are opinii personale când se pronunță asupra unei teme la o reuniune cu diplomații – Guvernul de la Chișinău, și că, din această cauză, reduce relațiile București-Chișinău la minimum. Ca și cum ar vrea să pedepsească Republica Moldova pentru că nu îi face pe plac și nu acordă puterea partenerilor PNL, adică lui Maia Sandu și Andrei Năstase.

Prin Iohannis, România se comportă într-un mod rușinos ca o putere colonizatoare care vrea să impună guvernarea care îi convine într-un alt stat, suveran și liber să își aleagă ce guvernare dorește. Adică România se comportă cu Republica Moldova așa cum se comportă SUA și UE cu România!

Această atitudine nu vine însă din mintea prezidențială, nici de la consilierii de la Cotroceni, ci tot de la puterile colonizatoare amintite, adică de la Washington și Bruxelles, motiv pentru care Iohannis le și adoptă sistemul de a impune unei alte țări reguli din afară.

Numai că ce merge în România, care a acceptat să devină colonia SUA și UE, nu merge la Chișinău. Republica Moldova este un stat suveran, spre deosebire de cel condus de Iohannis. Iar faptul că președintele României încearcă să exporte modelul colonial american și european îi dăunează în cel mai înalt grad României în general, și relației cu Republica Moldova în special.

Dacă România, prin vocea lui Iohannis, are relații cu Republica Moldova în funcție de cine guvernează și numai când îi convine, înseamnă că nu respectă statul vecin, ci are intenții ascunse și neprietenoase. Cel puțin așa va fi percepută declarația lui Iohannis de astăzi care va strica relațiile bune dintre România și Republica Moldova, construite în zeci de ani.
363
Tagurile:
Klaus Iohannis, Moldova, România
Tematic
Și totuși a semnat: Iohannis a promulgat legea dublării alocațiilor pentru copii
DEMISIA lui Orban – Iohannis dă în vileag planul următorilor pași. Rolul lui Băsescu
Ministrul Muncii îl ”contrazice” pe Iohannis în privința alocațiilor pentru copii
Iohannis dă peste cap afirmațiile lui Orban despre cea mai controversată lege
În spatele atitudinii dubioase a lui Ciolacu: ”DOSAR” cu Dragnea, Servicii și… Iohannis
Iohannis, gest în premieră în politică – se anunță o veritabilă furtună!

RT, interzis: Cum și-a pierdut Vestul abilitatea de a lupta împotriva Rusiei

215
(reînnoit 19:03 10.07.2020)
Occidentul s-a obișnuit cu idea că orice aberație poate servi în calitate de argument pentru luarea unor decizii împotriva oponenților lor geopolitici.

MOSCOVA, 10 iul – Sputnik, Irina Alksnis. Lituania a interzis transmisiunea pe teritoriul țării a cinci posturi de televiziune RT. Acest lucru s-a întâmplat peste o săptămână după ce o acțiune similară au întreprins autoritățile din Letonia. Următoarea ar fi Estonia, al cărei ministrul al Afacerilor Externe nu a exclus că țara ar putea lua o decizie similară.

Șansele ca Tallinnul să adopte o poziție diferită în această problemă sunt minore: din perspectiva consensului antirusesc tradițional al celor trei “tigri baltici” și luând în considerație faptul că anume autoritățile Estoniei și-au manifestat cel mai mare zel și consecvență în împiedicarea activității agenției Sputnik în republică. Este cunoscut faptul că, pentru obținerea rezultatului dorit, aceștia au declanșat o adevărată campanie de intimidare și hărțuire a angajaților, amenințându-i cu dosare penale.

Însă, în toată această poveste, cel mai mare interes îl prezintă justificarea oficială a deciziei Vilniusului. E vorba de acea motivație prin care se afirmă că RT este controlat de Dmitri Kisiliov, persoană vizată de sancțiunile Occidentului, fapt care, chipurile, ar fi constituit un motiv pentru întreprinderea unor măsuri împotriva instituției „care i-ar aparține”.

Problema nu este doar în faptul că această afirmație nu corespunde realității, ocazie pentru care autoritățile au fost vizate de comentarii ironice, autorii cărora au amintit că RT nu are nicio tangență cu structurile AIP “Rossiya Segodnya”, care într-adevăr sunt conduse de Dmitri Kisiliov.

Mai important este faptul că astfel de cazuri s-au întâmplat și anterior: acum o săptămână, Consiliul Național al Letoniei pentru presă a motivat interzicerea transmisiunii RT prin faptul că posturile de televiziune se află “sub controlul și supravegherea personală” a lui Dmitri Kiseliov. Atunci Margarita Simonyan și MAE al Rusiei au criticat această dovadă de neprofesionalism a instituțiilor oficiale letone, care și-au justificat decizia prin niște argumente delirante.

În acele momente situația putea fi explicată printr-un accident sau o eroare comisă de niște executori iresponsabili: în cele din urmă, niciun sistem nu duce lipsă de diletanți și sinecuriști. Într-o astfel de situație statului îi este neplăcut să bată în retragere, chiar dacă a fost compromis de propriii lui demnitari.

Însă repetarea situației în Lituania ne convinge că nu a fost și nu este vorba de o eroare. E o poziție conștientă a autorităților Letoniei și Lituaniei, care operează cu principiul “va trece și așa”.

E clar că interzicerea transmisiunii RT este o decizie pur politică. Însă de ce nu s-au complicat să aducă niște argumente juridice mult mai “curate”? Desigur, ar fi putut s-o facă. Însă în acest caz trebuiau să depună mai multe eforturi, să încordeze instituțiile abilitate, în căutarea unor lacune legislative.

Cândva, anume această trăsătură, recurgerea la șiretlicuri juridice pentru crearea unei aparențe a corectitudinii în deciziile luate, reprezenta unul dintre atuurile democrației occidentale. Acest aspect contrasta puternic cu alte sisteme politice, care nu se complicau cu respectarea unor proceduri formale.

Însă de atunci s-a scurs ceva timp. În problema interzicerii difuzării RT republicile baltice au preferat o altă cale, bătătorită în ultimii ani de alte țări, mult mai puternice.

Pentru americani fluturarea unui tub cu un praf necunoscut a substituit căutarea unor motive reale, prin care și-ar justifica în fața comunității internaționale invazia Irakului. Britanicii au organizat un adevărat show în jurul otrăvirii celor doi Scripal, fără a fi deranjați de „petele albe” din dosar, pe care le poate observa orice persoană mai atentă. Olanda, care și-a transformat justiția într-un brand național, a organizat la audierile în dosarul MH17 niște “acrobații” juridice, încât încetează să mai surprindă pe cineva.

Astfel de exemple, în raport cu Rusia, dar și cu China, Iran, Venezuela și alte “state-proscrise”, au devenit atât de multe, încât s-au transformat din niște excepții într-o normalitate. Pe acest fundal poziția autorităților lituaniene și letone în cazul interzicerii transmisiunii RT se încadrează organic: de ce s-ar încorda dacă o pot face fără a depune eforturi, fiind suficient să arunce o aberație în calitate de argumentare oficială?

Toate aceste mișcări au o anumită logică: publicul cu viziuni antirusești va fi mulțumit de explicația despre „Kiseliov care controlează RT” (exact așa cum a fost în cazul mesajelor “Putin l-a otrăvit pe Skripal” sau “Kremlinul a doborât Boeingul deasupra Donbasului”), iar pentru Rusia și forțele care o simpatizează Occidentul nu consideră necesar să irosească resurse, fiind convins că misiunea de a o convinge sau atrage de partea lui este zădarnică.

Inițial, o astfel de abordare (de mântuială) a fost generată de existența unui monopol informațional, politic, ideologic și chiar moral al Occidentului. Anume datorită lui, la un moment dat, Vestul a considerat inutilă orice elaborare atentă și profesionistă a politicii, inclusiv în raport cu concurenții lui. Prin urmare, nici nu a observat cum a pierdut acest monopol, din cauza slăbirii competenței și a unei ignoranțe, în convingerea că totul va merge și așa.

Acum situația a intrat într-o nouă fază. Astăzi aceleași forțe cred că nu are niciun rost să lucrezi calitativ și să depui niște eforturi calificate pentru că ai lor oricum vor accepta, iar oponentul oricum nu poate fi convins.

Cel mai mult ne surprinde convingerea lor (iar decizia proaspătă a balticilor în privința RT confirmă această presupune) că o astfel de abordare profesionistă, iar mai exact – o lipsă crasă de profesionalism, le va duce o victoria ideologică și geopolitică asupra Rusiei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

215
Tagurile:
Rusia, RT
Tematic
RT, cel mai popular canal de știri din YouTube: 10 miliarde de vizualizări
Simonian, despre refuzul Londrei de a acredita Sputnik și RT
RT a realizat un film VR, dedicat eliberării Auschwitz
Discriminarea Sputnik și RT încalcă angajamentele asumate în cadrul OSCE – Lavrov
RT l-a ironizat pe Navalnyi care susține că „nimeni nu urmărește acest post TV”
Un reporter RT, grav rănit în Siria
RT lansează cursuri online de jurnalism

Загрузка...
Oameni la intrarea în sediul ziarului The New York Times

Propagandă împotriva știrilor: De ce mass-media occidentală pierde teren

200
(reînnoit 18:40 09.07.2020)
AIP “Rossiya Segodnya” a prezentat studiul Octopus 2.0. Coronavirus în Rusia, dedicat imaginii țării în presa globală. Cercetătorii s-au concentrat pe mass-media de top atât din cadrul G7, cât și din China, unde a izbucnit focarul infecției.

Editorial realizat de Irina Alknis

Această completare s-a dovedit a fi de succes, întrucât statisticile din mass-media chineze au oferit un fundal destul de neașteptat pentru imaginea lumii prezentate de publicațiile occidentale.

Per ansamblu, Octopus 2.0 nu a venit cu anumite surprize: COVID-19 a fost folosit de mass-media occidentală în calitate de încă un prilej de informare pentru continuarea propagandei antiruse.

Lideri incontestabili aici au devenit americanii - 58% din numărul publicațiilor la această temă în cele cinci cele mai importante (din punct de vedere al audienței) mass-media americane au avut un ton negativ. Ele sunt urmate de mijloacele de informare în masă germane, unde acest indicator a fost de 44%, canadiene - 41% și britanicie - 38%.

În același timp, celelalte trei state din cadrul G7 au o atitudine negativă semnificativ mai mică față de Rusia la acest subiect: Japonia - 33%, Italia - 28%, iar în Franța cifra este una chiar impresionant de mică - doar 21%.

Ce-i drept, în ceea ce privește latura pozitivă lucrurile stau cam prost - de la unu la cinci la sută. Singura excepție este Italia, unde nouă la sută dintre mențiunile despre Rusia și coronavirus au avut o conotație pozitivă. Este lesne să presupunem că ajutorul oferit italienilor în lupta cu epidemia (trimiterea de ajutoare medicale și medici) a făcut posibilă apariția în presă a unei cote mai mari de publicații favorabile.

Totuși, în aceste cifre poate un alt aspect este mai curios: ele demonstrează clar cele mai relevante tendințe geopolitice ale momentului actual. Pe de o parte, anglo-saxonii (atât din lumea veche, cât și de peste mări) rămân în fruntea atacului antirusesc, fiind forța lui motrice. Dar, pe de altă parte, ei pierd clar sprijinul chiar și al celor mai apropiați aliați, care încearcă să mențină o abordare mai neutră și să nu fie zeloși în rusofobie, ceea ce este logic: timpurile s-au schimbat și nu mai este anul 2014.

În același timp, cifrele dezvăluie cât de dificilă este situația în Germania, în primul rând pentru ea însăși. Poziția activă antirusă a mass-media germane este în contradicție cu politica de stat, în cadrul căreia Berlinul nu doar promovează și apără proiectele comune cu Moscova, ci și scapă constant de dependența semi-ocupațională a Statelor Unite. Cu toate acestea, în sfera mass-media rămâne în mod evident subordonarea strictă și loialitatea necondiționată a mijloacelor de informare față de suzeranul de la Washington, nu față de interesele naționale.

În ceea ce privește subiectele care au fost utilizate în propaganda COVID-antirusească, acestea nu s-au diferențiat prin originalitate, într-un fel sau altul s-au limitat la două laitmotive binecunoscute: Rusia piere din nou, mai rău ca niciodată, dar tot ea reprezintă și o amenințare uriașă pentru toată lumea.

Acest lucru a dus la critici cu privire la situația generală din țară, starea sistemului de îngrijire a sănătății și acțiunile autorităților ruse în lupta împotriva COVID-19 - lansând previziuni potrivit cărora ar situația este pe muchie de cuțit și ar putea să se prăbușească în orice moment. În ceea ce privește amenințarea pentru restul globului, nici în acest caz nu s-a inventat nimic nou: principalele acuzații au fost cu privire la desfășurarea de către Moscova a unor campanii de dezinformare privind pandemia, s-a ajuns chiar la afirmații potrivit cărora Rusia inspiră insidios umanității inutilitatea spălării pe mâini.

Desigur, în mass-media chineză reflectarea problemei diferă izbitor. Și acest lucru nu se datorează nici pe departe celor 20% de publicații pozitive despre Rusia în contextul luptei împotriva coronavirusului și absenței celor negative.

Aspectul definitoriu este numărul mare de articole la acest subiect. În perioada analizată, din martie până în iunie, peste 1200 de articole despre lupta Rusiei cu epidemia au fost publicate în primele 5 surse media de top ale Chinei. Pentru comparație: în aceeași perioadă numărul minim de texte a fost înregistrat în Canada - 238 de articole, iar indicatorii celorlalte șase țări oscilează între 371 (Italia) și 470 (Japonia).

Apropo, americanii, cu 428 de articole, sunt pe locul cinci pe listă.

Rezultă că timp de trei luni mass-media chineze au publicat la subiectul „Coronavirusul în Rusia” de aproape trei ori mai multe materiale decât media americane, care par a fi fruntașe pe glob.

Mai mult, merită să amintim aici că 80% dintre articolele publicate în China au avut un caracter neutru-informativ, adică este vorba în special de știri.

Ar fi o mare greșeală să punem această diferență colosală pe seama interesului deosebit al Chinei față de treburile Rusiei. Se pare că totul este mult mai simplu și banal: totul se explică prin munca mai asiduă și prin eficiența mai mare ale mass-media chineze de top, care procesează și publică un flux de informații mult mai mare decât concurenții lor occidentali.

De fapt, acest lucru confirmă temerile occidentale în privința pierderii leadershipului informațional. Desigur, pentru a prezenta publicului, acestea sunt umflate la forme anecdotice, dar sunt în esență fondate.

Cândva Occidentul a creat mijloace de informare în masă în sensul lor modern, devenind lider incontestabil și model de referință pentru toți ceilalți. Libertatea de exprimare și diseminarea informațiilor deveniseră principalele atuuri în lupta împotriva adversarilor ideologici și geopolitici - și au fost utilizate cu succes.

Acum însă iată că asistăm la o criză ce ia amploare a acestui sistem care, aparent, era de nezdruncinat până nu demult.

Cu cât mergem mai departe, cu atât este mai dificil pentru mass-media occidentale să concureze cu media „lumii lipsite de libertate”, fie că este vorba de China sau Rusia. Puteți râde cât doriți de panica răspândită de politicienii americani și europeni cu privire la „mass-media ale Kremlinului”, dar RT și Sputnik primesc într-adevăr un feedback mai mare pe rețelele de socializare decât cele mai cunoscute și mai influente surse media europene.

Peste 1.200 de noutăți din mass-media chineză în comparație cu mai puțin de 450 din presa americană la un singur subiect, care este abordat destul de îngust în cazul ultimelor, reflectă exact aceeași tendință.

Mass-media occidentală tot mai rău (în comparație cu concurenții care au apărut) își îndeplinesc funcția lor principală - aducerea la cunoștința publicului a celor mai ample și variate informații. Este vorba de conținut și de prezentarea materialului.

Da, Occidentul continuă să dețină eticheta de „cea mai liberă, onestă și profesionistă presă”. Dar avem o situație aici, ca în cazul hainei regelui dintr-un basm - într-o zi, pur și simplu nu va mai funcționa.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

200
Tagurile:
teren, Mass-media, Știri
Tematic
Veste neașteptată în mass media! Telespectatorii sunt șocați!
Sputnik își menține poziția de lider printre mass-media online din Moldova – Gemius
Ce armă a Rusiei este mai înfricoşătoare decât cea nucleară - mass-media americane
Rusia va lua măsuri împotriva presei din țările care persecută mass-media rusă
Kim Jong-un va vizita Rusia și se va întâlni cu Putin în curând - mass-media nord-coreeană
Ciolacu, ieșire puternică în mass media – a făcut anunțul așteptat în ceea ce îl privește
Liderii G7 au discutat despre revenirea Rusiei, potrivit mass-media

Загрузка...
Andrzej Duda

Polonia, victorie la limită, lecție pentru Bruxelles, care NU își poate impune agenda!

0
Victoria este criticată de medii occidentale, care se tem de continuarea politicilor conservatoare şi de reformele justiţiei pe care UE de contestă.

BUCUREȘTI, 13 iul – Sputnik, Evan Răutu. Iar, în Polonia s-a derulat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, între actualul președinte, social-conservatorul Andrzej Duda, şi primarul liberal a Varşoviei, Rafal Trzaskowski.

Conform datelor exit-poll, Andrzej Duda ar fi câștigat la limită, obținând 50,6%, în timp ce Trzaskowski are doar 49,6%. Ultimul sondaj Ipsos, publicat azi noapte, arată că Duda a obținut 51% din sufragii.

Victoria lui Duda este criticată de medii occidentale, care se tem de continuarea politicilor conservatoare şi de reformele justiţiei pe care UE de contestă.

De cealaltă parte, Rafal Trzaskowski a promis reforme prin susţinerea minorităţilor şi ”va bloca încercările guvernului de a politiza sistemul judiciar care atacă valorile democratice”, transmite BBC.

Duda este un ”conservator social” şi vrea să apere „modelul tradiţional de familie”, susţinăte programul 500+, prin care familiile primesc 110 euro pe lună pentru fiecare copil, până la vârsta de 18 ani.

Occidentul îi reproșează lui Duda politica împotriva pătrunderii ideologiilor progresiste, mai ales a celor gender, președintele promițând să protejeze familiile poloneze de ”ideologia LGBT” sau de educaţie sexuală în şcolile de stat.

Polonia a adoptat o formă morală de ”educaţie de viaţă în familie”, dar numai pentru studenți și, făcute, atenție – de preoţi sau călugăriţe. De asemenea, Duda se opune avorturilor.

Preşedintelui Duda i se reproșează și modificările legislative privind ”controlul sistemului judiciar şi al presei”, transmite BBC, într-un amplu comentariu

În relația cu UE, situație este mereu încordată - Polonia este cel mai mare beneficiar net al absorbțiilor fondurilor UE,  dar Duda a numit UE o comunitate ”imaginară din care nu câştigăm prea mult”.

Rafal Trzaskowski este susținut de Platforma Civică, așa zisă de centru-dreapta, formaţiunea lui Donald Tusk, și are o agendă liberal progresistă, participând chiar la marşurile LGBTQ şi a propus introducerea educaţiei sexuale în şcoli. De asemenea, el susține agenda Bruxelles-ului, contra reformelor din Justiție adplicate de Duda.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Alegeri, alegeri, Polonia, Andrzej Duda

Загрузка...