Asasinarea lui Soleimani a clarificat pe deplin orientarea lui Donald Trump

860
(reînnoit 09:50 13.01.2020)
Pentru cine mai avea vreo îndoială că Trump urmează exact aceeași linie de politică externă parcursă și de administrațiile anterioare, aceste îndoieli au fost spulberate de recentul atac, de la începutul lui ianuarie, soldat cu uciderea generalului iranian Soleimani.

Odată cu acest asasinat, imaginea Casei Albe apare ca iremediabil compromisă, fiind pentru zeci de milioane de oameni din întreaga lume asociată în mod direct cu crima, războaiele și setea acută de dominație.

Prin modul în care a fost orchestrat, atentatul american coboară foarte mult standardul relațiilor internaționale, la un nivel la care până și regulile elementare pare că au fost abandonate. În locul acestora vedem manifestarea unei forțe brutale, dublată de intrigi perfide. Să sintetizăm câteva dintre detaliile acestei operațiuni americane dezonorante prin care, la ordinul lui Donald Trump, a fost asasinat generalul Soleimani, comandantul armatei de elită iraniene, numită Corpul Gărzilor Revoluționare.

Președintele Trump a afirmat, fără să aducă niciun fel de probe, că Soleimani ar fi pregătit un „atac iminent” asupra unor obiective americane. Este o afirmație care se dovedește foarte ușor ca fiind o mare minciună. Pentru că primul ministru irakian, Adil Abdul-Mahdi, a susținut cu totul altceva. Și anume că în chiar cursul zilei de vineri 3 ianuarie urma să aibă cu Soleimani o întâlnire ce avea obiectul unor negocieri de pace, iar întâlnirea fusese programată tocmai la rugămintea lui Donald Trump. Aceasta înseamnă, nici mai mult, nici mai puțin, că manevra administrației americane a fost pur și simplu o capcană! Americanii știau foarte bine că Soleimani nu venise pentru a pregăti vreun atac, ci era la Bagdad în calitate oficială tocmai pentru că, printr-un intermediar, chiar ei l-au chemat.

Trebuie remarcat că uciderea unui oficial (ce beneficiază de imunitate diplomatică) al unui stat membru al ONU pe teritoriul altui stat suveran, fără înștiințarea acelui stat și nici a Consiliului de Securitate ONU, încalcă în mod flagrant principiile dreptului internațional. Pe aceste considerente prim ministrul irakian Abdul-Mahdi a subliniat că uciderea lui Soleimani reprezintă „un asasinat politic”. Un fapt care apare încă și mai grav pentru guvernul irakian este că în raidul dronelor americane a fost ucis și un important general irakian, Abu Mahdi al-Muhandis, comandantul miliției irakiene. Plus alți opt importanți oficiali irakieni și iranieni. Tocmai de aceea prim ministrul Abdul-Mahdi a mai declarat că atacul american reprezintă „o extremă violare a suveranității naționale a Irakului”. În plus, este necesar să mai ținem cont că Soleimani și al-Muhandis erau considerați de milioane de oameni ca adevărate legende vii în lupta contra grupării teroriste ISIS, imensa plagă aducătoare de moarte și suferință în Orientul Mijlociu din ultimele două decade.

Piloți români stau lângă un F16
© AP Photo / Andreea Alexandru

Într-o tentativă de auto-legitimare a acestui atac descalificant, Trump și alți oficiali americani au afirmat că prin respectiva acțiune ar fi adus pacea și stabilitatea. Că ar fi urmărit să stopeze un război, nu să îl înceapă.  Au adus ca un fel de aprobare democratică faptul că „oamenii au dansat pe străzi” de bucurie după uciderea lui Soleimani. Aceasta se dovedește a fi o altă manipulare lamentabilă întrucât este cu totul irelevant să te referi (cu mare suport mediatic) la câteva zeci de oameni care îți împărtășesc așteptările și să ignori o mare de oameni din Iran, Irak, și din toată lumea, care au ieșit în străzi tocmai pentru a deplânge actul barbar al uciderii lui Soleimani și pentru a protesta împotriva unei noi escaladări către un conflict ce poate degenera într-un război de proporții catastrofale...

Să nu uităm că în campania sa electorală pentru președenție, Donald Trump promisese că dacă va ajunge președinte va urmări să retragă trupele americane din teatrele de război din toată lumea și că „Ciclul distructiv de intervenție și haos din Orientul Mijlociu trebuie să ia sfârșit”. În ochii electoratului american, Trump se disociase ca un erou justițiar de politicile intruzive ale administrațiilor americane anterioare, pe care le considera „lipsite de logică și sens”, caracterizate mai degrabă de „nebunie și aroganță”.  În momentul de față constatăm că frazele seducătoare ale celui care promitea că va schimba fața lumii nu au fost decât vorbe goale, specifice din păcate, celor mai mulți politicieni.

Dezamăgirea continuă și mai mult. După ce în 3 ianuarie 2020 dronele americane au bombardat nimicitor întreaga delegație oficială a generalului iranian Soleimani, președintele Trump a declarat că dacă iranienii vor reacționa, va ordona bombardarea a fix 52 de situri din Iran, inclusiv locații istorice aflate în patrimoniul cultural al omenirii. Pentru cei care nu știu, de sute de ani taberele beligerante admit că a ataca în mod deliberat situri istorice, culturale, reprezintă o crimă de război. O astfel de acțiune este condamnată de legislația internațională actuală prin Protocolul nr. 1 din Convenția de la Geneva. Dar de ce ar vrea Donald Trump să distrugă exact 52 de locații? Explicația transmisă de el însuși - ca de obicei, prin Tweeter - este că acest număr „reprezintă cei 52 de ostatici americani luați de Iran cu mulți ani în urmă”. Trump se referea la criza din 1979-1981 când un număr de 52 de diplomați și cetățeni americani au fost ținuți ostateci timp de 444 zile (de la 4 noiembrie 1979 până la 20 ianuarie 1981), după ce un grup de revoluționari iranieni au asediat ambasada SUA din Teheran.

Iată deci că Donald Trump caută să răzbune o palmă dată Americii acum 40 de ani, când Statele Unite doreau să controleze, ca și acum, Iranul. Este prin urmare evident că Trump nu s-a disociat de trecutul agresiv al Statelor Unite și că prin administrația sa nimic esențial nu s-a schimbat în politica externă americană. Acțiunile recente din Iran, Siria, Venezuela, Bolivia, Afganistan și multe altele... arată că tendința de dominație a SUA - cu operațiunile ce vizează schimbări de regim, lovituri de stat, declanșarea de războaie și sancțiuni economice devastatoare - și-a păstrat aceeași orientare, indiferent de președintele care face figurație la Casa Albă.

Referințe

1. Max Blumenthal, Iraqi PM reveals Soleimani was on peace mission when assassinated, exploding Trump’s lie of ‘imminent attacks’, Ron Paul Institute, 6 ianuarie 2020, 

2. Erin Cunningham, Iran announces it is suspending its commitments to the 2015 nuclear deal, Washington Post, 6 ianuarie 2020, 

3. Qasem Soleimani: Strike was to 'stop war', says Trump, BBC, 4 ianuarie 2020, 

4. Edward Isaac Dovere, Trump pledges to pull back in Middle East, lean in against ISIS, Politico, 12 iunie 2016, 

5. Donald Trump’s Address on US Foreign Policy (Center for National Interest), CNN, April 27 2016, 

6. Donald J. Trump on Twitter, 5 ianuarie 2020, 

Editorial de Calistrat M. Atudorei, doctorand în filosofie, autorul cărții ”Planurile Americii pentru hegemonia mondială”, președintele Asociației ”Forumul Țărilor Nealiniate” din România

Opinia autorului ar putea să nu coincidă neapărat cu poziția redacției Sputnik.

860
Tagurile:
Donald Trump, SUA, Iran, Qasem Soleimani
Тема:
Tensiuni SUA - Iran în urma asasinării lui Qasem Soleimani (28)
Tematic
Iranul a recunoscut că a doborât din greșeală aeronava ucraineană
Zelenski a comentat declarația Iranului privind doborârea avionului cu 176 de persoane
Ambasadorul Iranului la București: „SUA aveau nevoie de această palmă”

Загрузка...