Deveselu

„Amenințarea rusească”, o șansă pentru România

679
(reînnoit 13:51 18.02.2019)
Editorialistul Sputnik analizează declarațiile contradictorii ale președintelui și prim-ministrului României, explicând de ce Bucureștiul continuă să promoveze o direcție rusofobă.

Analiză de Irina Alksnis

Într-un discurs rostit sâmbătă la Conferința de Securitate de la Munchen, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că președinția țării lui în UE pledează pentru sporirea prezenței NATO în Marea Neagră.

Potrivit liderului de la București, “nu putem ignora provocările cu care ne confruntăm pe Flancul Estic” și “regiunea Mării Negre (...) are nevoie de o prezență a NATO mai accentuată”.

Ceva mai devreme, ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu, a venit cu o declarație în care se opune amplasării rachetelor cu focoase nucleare în Europa după decizia Washingtonului și Moscovei de a suspenda participarea la Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

“Dacă Moscova nu-și dorește un dialog, suntem nevoiți să luăm măsuri proporționale. Însă o amplasare a armelor nucleare în Europa ar fi un răspuns prost. Așa ceva nu se va întâmpla, inclusiv în România”, a declarat el.

Nu au ce negocia

În pofida faptului că aceste declarații par contradictorii, aceste două știri descriu foarte bine direcția politicii externe a României, precum și a celorlalte state est-europene – de la țările baltice, până la Polonia, țări care se consideră ultima linie de apărare între lumea civilizată și “tărâmul întunecat”, adică între Europa și Rusia.

Se consideră că o politică antirusească ale acestor state, lipsită de orice compromisuri, este irațională prin natural ei, aceștia fiind gata să-și taie chiar și un picior, dar să nu renunțe la rusofobia lor.

În realitate, lucrurile stau puțin altfel. Poziția lor este deplin rațională. Mai mult decât atât, aceasta poate fi considerată chiar una destul de eficientă, luând în considerație în ce condiții geopolitice dure se află și prin ce spațiu îngust sunt nevoiți să manevreze.

Situația este una simplă. Aceste state se află geografic între două mari centre de forță – Europa Occidentală și Rusia. Opțiunea în favoarea Bruxellesului (în consecință, a Berlinului) nu îi aranjează, pentru că înțeleg cât de nemiloasă poate fi Europa veche în calitate de suzeran. Anume din aceste motive, cea mai mare parte a statelor din Europa de Est mizează pe SUA.

Pe de o parte, acest lucru permite noilor europeni să utilizeze Washingtonul drept o contrapondere la presiunile excesive ale Bruxellesului, ce transformă aceste țări în niște vasali care își cedează resursele în favoarea principalilor și vechilor membri ai UE. Miza pe Statele Unite permite est-europenilor să-și păstreze o oarecare libertate de a manevra politic în raport cu Bruxellesul.

Pe de altă parte, o astfel de abordare permite utilizarea la maxim a principalului și chiar unicului "as" geopolitic al Europei de Est. E vorba de poziționarea geografică care o transformă într-un cap de pod într-o confruntare cu Rusia.

Aceste țări nu mai au ce negocia, în sensul cel mai larg al acestui cuvânt, iar așa-numita amenințare rusă le oferă o șansă de a obține anumite resurse și oportunități. Bazele militare și obiectele NATO aduc anumite avantaje financiare Europei de Est – cel puțin, prin deservirea contingentului militar desfășurat.

Subiecte profitabile – amenințarea militară dinspre Est și statutul de victimă a unei agresiuni inevitabile ale Kremlinului, permit acestor state să amintească partenerilor mai mari despre propria existență, beneficiind din când în când de anumite bonusuri.

Iată de ce nu este ieșit din comun faptul că România este interesată de consolidarea prezenței NATO în regiunea Mării Negre, pentru că aceasta implică și anumite avantaje.

Între două focuri

Totodată, pentru București este inacceptabilă amplasarea armelor nucleare în Europa – în special pe teritoriului românesc. Logica este una simplă și firească.

În pofida unui discurs alarmist al est-europenilor, probabilitatea unui conflict militar între Rusia și Occident pe teritoriul Europei, cu utilizarea armelor convenționale, este nulă. În același timp, orice militarizare aduce României și restului Europei de Est beneficii economice și politice cu niște costuri minime.

Totuși, amplasarea armelor nucleare în Europa sporește șansele declanșării unui conflict, instabilitatea și iresponsabilitate în Occident, în special în SUA, se accentuează, iar diversele scenarii apocaliptice nu mai par atât de rupte de realitate.

În acest caz în fața Europei și a părții ei de Est, în special, se întrevăd perspectivele de a fi prinse între două focuri a unui conflict nuclear ruso-american.

Nu este niciun secret că principalul beneficiar de pe urma INF era Europa, pentru că în direcția ei, în primul rând, erau îndreptate rachetele sovietice care au fost distruse prin tratat. Timp de 30 de ani, aceasta a trăit fără o astfel de amenințare, însă acum va fi nevoită iarăși și să se obișnuiască cu acest gând.

Această situație e una proastă  în sine, amplasarea arsenalului nuclear în Europa va spori brusc nivelul tensiunii și probabilitatea unui conflict militar cu utilizarea armei nucleare.

În același timp, România, precum și ceilalți membri ai arcului antirusesc est-european, conștientizează că în cazul declanșării unuia din scenariile catastrofice, marile puteri vor putea face față urmărilor lui, în timp ce Europa de Est va avea în mod garantat soarta unui deșert ars, de care nimănui nu-i pasă și de salvarea cărui nu se va preocupa nimeni.

Prin urmare, ultimele declarații ale oficialilor români reprezintă o poziție impresionant de sănătoasă: disponibilitatea fără de compromisuri de a face față amenințării rusești prin promovarea unei direcții sigure pentru țară și opoziția față de ideile intensificării confruntărilor militare într-o sferă care ar putea reprezenta un pericol real pentru România.

679
Tagurile:
conferința de securitate de la Munchen, Teodor Meleșcanu, Rusia, NATO, arme nucleare, rachete nucleare, INF, Război, Uniunea Europeană, SUA, România
Тема:
Criza în relațiile SUA - Rusia din cauza Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF) (84)
Tematic
Deveselu, pe agenda discuțiilor dintre Moscova și Washington
Expert: Deveselu poate fi distrus în 2 minute de noile avioane rusești
Adio, Deveselu?
Nici Moscova, nici isteriile pro-NATO nu pot ascunde cifrele reale de la Deveselu
România se opune amplasării armelor nucleare în Europa
Rusia este nevoită să-și trimită petrolul în România
Rachetele americane în Europa, o mare belea pentru România și Moldova
Analist militar: „Rusia nu are nevoie să lovească instalaţia americană de la Deveselu”
Iohannis susţine consolidarea NATO în Marea Neagră: "Nu putem ignora provocările"
Флаги России, ЕС, Франции и герб Ниццы на набережной Ниццы

Europei nu-i permit se elibereze de obligațiile de stăvilire a Rusiei

423
(reînnoit 16:36 25.02.2021)
Uniunea Europeană a convenit asupra introducerii unor sancțiuni personale împotriva unui număr de oficiali ruși responsabili de "urmărirea penală a lui Navalnîi", iar Statele Unite finalizează pregătirea unui pachet întreg de "sancțiuni și alte măsuri".

Editorial realizat Piotr Akopov

Occidentul lansează o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei: luni, Uniunea Europeană a convenit asupra introducerii unor sancțiuni personale împotriva unui număr de oficiali ruși responsabili de "urmărirea penală a lui Navalnîi" (o listă concretă va apărea peste câteva zile), iar Statele Unite finalizează pregătirea unui pachet întreg de "sancțiuni și alte măsuri", dar deja nu numai din cauza lui Navalnîi, ci și din cauza atacurilor cibernetice (numite SolarWinds) asupra instituțiilor și companiilor americane, de care este acuzată Rusia.

Toate acestea erau previzibile – ca să nu mai vorbim de faptul că presiunea sancțiunilor asupra țării noastre se desfășoară (la scară largă și nu sub formă de acțiuni individuale americane) deja de șapte ani. S-ar putea obișnui cu asta? Desigur, dar argumentele cu care "partenerii" noștri occidentali își susțin acțiunile sunt întotdeauna interesante – concluzii, argumente, nicidecum motive. Motivele, pe de altă parte, sunt extrem de clare – și Vladimir Putin le-a menționat miercuri, în cardul unui discurs la consiliul de administrație al FSB.

"Ne confruntăm cu așa-numita politică de stăvilire a Rusiei. Nu este vorba despre o concurență firească în relațiile internaționale, ci despre o linie consecventă și foarte agresivă menită să ne perturbe dezvoltarea, să o încetinească, să creeze probleme de-a lungul perimetrului extern, să provoace instabilitate internă, să submineze valorile care unesc societatea rusă și, în cele din urmă, să slăbească Rusia și o pună sub control extern, așa cum vedem, cum știm că acest lucru se întâmplă în unele țări din spațiul post-sovietic".

Aceste obiective nu sunt secrete: după cum a remarcat Putin, "este suficient să vă familiarizați cu documentele strategice publice și cu declarațiile destul de sincere ale oficialilor de stat dintr-o serie de țări". "Nici măcar nu încearcă să ascundă atitudinea neprietenoasă față de Rusia, față de o serie de alte centre suverane și independente ale dezvoltării mondiale".

Toate metodele de izolare sunt, de asemenea, binecunoscute, Putin le-a enumerat pur și simplu: "Încearcă să ne împiedice cu sancțiuni economice și de altă natură, să blocheze mari proiecte internaționale de care, apropo, suntem interesați nu numai noi, ci și partenerii noștri, se amestecă direct în viața publică și politică, în procedurile democratice ale țării noastre. Și, desigur, instrumentele din arsenalul serviciilor secrete sunt utilizate în mod activ".

Toate acestea s-au întâmplat nu o dată în istoria noastră: în diferite combinații, toate metodele menționate mai sus au fost utilizate împotriva noastră, astfel încât ne-am învățat să contracarăm și să răspundem. De aceea, Putin și a spus că "o astfel de atitudine față de Rusia nu are nicio perspectivă" – nicio presiune nu ne va putea obliga să facem concesii sau să ne subminăm din interior. În același timp, Rusia își declară rolul de apărător, care își apără suveranitatea și interesele – nu rolul de agresor.

Mai mult, subliniem în permanență disponibilitatea noastră de a dezvolta relații cu toată lumea, de a deschide un dialog bazat pe încredere reciprocă și respect, după cum a amintit Putin și de această dată. Dar ce auzim drept răspuns?

Rusia nu este interesată de cooperarea cu Uniunea Europeană, iar autoritățile ruse conduc țara pe calea spre autoritarism – aceasta este concluzia la care au ajuns miniștrii de Externe ai țărilor UE în cadrul reuniunii, pe parcursul căreia au decis să introducă noi sancțiuni. Iar șeful democrației europene, Josep Borrell, a numit Rusia "un vecin care a decis să se comporte ca un adversar", subliniind faptul că: "Noi trebuie să definim un model pentru a evita confruntarea permanentă cu vecinii care au decis să acționeze în sens invers".

Adică Europa în special și Occidentul în general prezintă problema în așa mod – Rusia caută confruntări și nu vrea să dezvolte relații. Mai mult, Rusia se amestecă în mod constant în treburile europene și exercită presiuni asupra UE. Prin urmare, Uniunea Europeană va construi acum relații cu Moscova reieșind din trei principii.

Iată cum le-a descris Borrell: să adopte represalii în cazul în care Moscova va încălca dreptul internațional și drepturile omului, să adopte o politică de stăvilire dacă Rusia va crește presiunea asupra UE și să coopereze cu Rusia în domeniile în care UE este interesată. Represalii, stăvilire, cooperare acolo unde îi este convenabil Uniunii Europene – kitul de luptă a diplomației europene. Dar despre ce vorbim?

Practic totul este acoperit de "încălcarea dreptului internațional și a drepturilor omului" – de la Crimeea și Navalnîi până la orice alt subiect, atât intern, cât și internațional. Sancțiuni pentru absența căsătoriilor homosexuale în Rusia – adică pentru încălcarea drepturilor omului? Poftim. Sancțiuni pentru refuzul de "a returna" Georgiei Abhazia? Fără îndoială. Sancțiuni pentru un nou emigrant sau refugiat rus ucis în Europa, sau, de fapt, pentru oricine altcineva (ca în povestea veche despre un cecen din Georgia ucis la Berlin) – în orice moment. Ați spart sistemul informatic al Bundestagului german? Desigur, Rusia trebuie pedepsită.

În același mod, orice poți numi drept presiune asupra UE. Separatiștii votează pentru secesiunea Cataluniei? Căutăm o urmă rusească. Reprezentanții fracțiunii parlamentare "Alternativă pentru Germania" vin la Moscova? Rușii sapă sub Merkel. Moscova anunță proteste împotriva dezmembrării monumentelor în cinstea soldaților sovietici din Polonia sau Republica Cehă? Pun presiune asupra europenilor estici nefericiți și iubitori de libertate. Construiesc o conductă de gaz? Vor să împartă Europa. Refuză construcția? Vor să înghețe Europa. Absurd? Nu, este o reacție destul de calculată.

Adică, UE dorește să dețină un drept unilateral de a reglementa relațiile cu Rusia, dreptul de a pedepsi și de a ierta la propria sa discreție – iar Rusia ar trebui să se resemneze cu acest lucru și să nu se indigneze și să fie gata, de îndată ce vor avea nevoie, să coopereze, dar numai în domeniile care sunt avantajoase pentru europenii buni.

Dar, în realitate, totul este exact opus: UE este un vecin care se comportă ca un adversar. Exercită presiune asupra Rusiei, ne pune condiții, ne învață și ne demonizează, se amestecă în afacerile noastre interne (chiar și acum Borrell a spus că "uniunea își va extinde sprijinul pentru societatea civilă din Rusia") și consideră că acest lucru este normal. UE (chiar și la inițiativă atlantică) este cea care încearcă să rupă Ucraina de Rusia, să schimbe granițele istorice din Est și Vest, să-și extindă spațiul de trai în detrimentul civilizației rusești – și vrea ca Rusia să accepte calm acest lucru? O astfel de îndrăzneală ar fi putut fi explicabilă acum un sfert de secol, chiar și 15 ani în urmă, când Rusia se lupta pentru propria supraviețuire și nu putea să se ocupe nici de întreaga lume rusă, nici să ceară europenilor să se comporte decent, dar este ridicol acum să se aștepte că Rusia va fi ascultătoare.

În orice caz, Rusia va reconstrui relațiile cu Europa în condiții acceptabile pentru ea însăși – și cu cât UE va înțelege mai repede acest lucru, cu atât acest proces va fi mai ușor și mai rapid. Europa oricum nu are nicio alternativă: ea nu își poate permite să se îngrădească pur și simplu de Rusia sau să se transforme dintr-un vecin într-un dușman al nostru. Mai precis, își poate permite – dar numai pentru o ultimă dată.

423
Tagurile:
Rusia, SUA, Sancțiuni

Загрузка...

Ce este în neregulă cu declarațiile lui Pașinean privind complexul «Iskander»?

421
(reînnoit 15:54 25.02.2021)
Evaluând rezultatele ostilităților recente din Nagorno-Karabah într-un interviu acordat publicației 1in.am, prim-ministrul Republicii Armenia, Nikol Pașinean, s-a îndoit de fiabilitatea și eficacitatea în luptă a armelor rusești

Utilizarea în luptă a sistemelor de arme de înaltă tehnologie și de înaltă precizie necesită o pregătire adecvată a operatorilor specialiști, necesită organizarea unui contur de spionaj și atac fiabil, precum și o înțelepciune politică și responsabilitate pentru deciziile luate. Într-un sistem de coordonate divers, cele mai avansate rachete se pot «trezi» într-un «sistem greșit», nu pot fi lansate, pot să zboare pe lângă ținte sau să explodeze «la 10 la sută».

Evaluând rezultatele ostilităților recente din Nagorno-Karabah într-un interviu acordat publicației 1in.am, prim-ministrul Republicii Armenia, Nikol Pașinean, s-a îndoit de fiabilitatea și eficacitatea în luptă a armelor rusești. Potrivit acestuia, rachetele complexului operativo-tactic «Iskander» fie nu au explodat deloc, fie au explodat «la 10 la sută» (nu a urmat nicio precizare). În același timp, șeful statului și-a exprimat intenția de a efectua reforme semnificative în armată – structurale și privind armamentul.

Ministerul Apărării al Republicii Armenia a refuzat să comenteze declarația ambiguă a prim-ministrului despre complexul «Iskander». Poate că Pașinean nu a fost bine informat sau a fost indus în eroare de unul dintre consilieri. Caracteristicile tehnico-tactice și reputația sistemelor de rachete rusești sunt într-atât de mari încât nu au nevoie de protecție împotriva profanilor. Nu întâmplător Rusia controlează o treime din piața mondială a armelor. Volumul exporturilor de arme rusești în 2020 a constituit 13 miliarde de dolari. Aceste cifre și fapte mărturisesc calitatea produselor de apărare, pe care majoritatea țărilor le achiziționează pe banii lor câștigați cu greu și la costuri depline.

În mâini capabile, complexul de rachete operativo-tactic «Iskander» distruge cu succes ținte în munții Caucazului și pe mare (în timpul exercițiilor), iar într-o situație de luptă – pe teritoriul Siriei și în nordul Africii. Zeci de țări ar dori să achiziționeze o astfel de armă, dar doar câteva au posibilitatea de a obține varianta de export – «Iskander-E». Armenia a fost norocoasă, întrucât nu există rachete cu traiectorie cvasi-balistică, care ocolesc evaziv mijloacele de apărare antiaeriană a inamicului, similare în ceea ce privește raza de acțiune și precizia.

Obsesie cvasi-balistică

Rusia nu se împarte cu armele de înaltă tehnologie cu toate țările la rând. În acest context, interviul lui Pașinean este ca un trăsnet din cer senin. Complexul «Iskander-M» a fost adoptat de Armata Rusă în 2006, recunoscut ca fiind cel mai bun din clasa sa de pe planetă, iar calificarea «arma anilor '80» pare insultătoare.

Declarația deschis-acuzatoare a prim-ministrului Armeniei cu privire la complexul de rachete operativo-tactic rusesc ne permite să facem mai multe ipoteze și concluzii. Este posibil ca incompetența sau dezinformarea să nu fie scenariile cele mai rele (ele par prea simple). Poate că discreditarea publică a armelor rusești este «o chestiune de alegere strategică», care face parte dintr-un anumit program de reformă structurală și calitativă a Armatei Armene, dar atunci apar întrebări. Ce arme intenționează să achiziționeze Erevanul în viitorul apropiat, în conformitate cu ce standarde ar trebui să își consolideze capacitatea de apărare? Și, cel mai important, care este scopul final al noii etape în dezvoltarea militară?

Este logic să presupunem că, după bătăliile din toamnă din Karabah, au fost trase concluzii și au fost elaborate planuri. Cu toate acestea, vechiul adevăr spune: «Victoria are întotdeauna mulți tați, în timp ce înfrângerea este întotdeauna orfană». Din interviul cu Pașinean, rezultă că se desfășoară o mulțime de lucrări analitice în Ministerul Apărării și în Statul Major General pentru a «demonstra, afla, vedea întregul adevăr despre război», cu peste 1000 de dosare penale inițiate. Este dificil de înțeles ce este mai mult aici – căutarea adevărului și corectarea strategiei sau «numirea vinovaților» – pentru represiunea ulterioară. Și pentru a-i elibera de responsabilitate pe principalii «tați» ai înfrângerii, ai căror număr este limitat, în mod obiectiv, la o cifră fără zerouri.

În textul deplin al interviului privind securitatea națională după reverența «angajamentele Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) sunt formulate în granițele recunoscute la nivel internațional ale Armeniei”, relațiile cu CSTO nu sunt menționate mai departe nicăieri. Dar CSTO este singurul sprijin de încredere pentru Armenia în condițiile turbulențelor post-război și a păcii fragile din Karabah. Adesea folositele cuvinte «Revoluție» și «Constituție» nu vor reglementa nimic de la sine, nici nu vor garanta securitatea țării. Armata este baza stabilității oricărui stat, dar discuțiile despre «reforme semnificative», fără un plan concret de acțiuni, par distructive. La fel și discuțiile superficiale despre potențialul scăzut de luptă al armelor rusești, cu aluzii la corupția ineradicabilă din armata națională și în sectorul alăturat de aprovizionare în ceea ce privește cooperarea tehnico-militară.

Evazive și irezistibile

Complexul de rachete «Iskander-M» este conceput pentru a distruge țintele inamice critice (baze militare, posturi de comandă și centre de comunicații, sisteme de rachete, aeronave și elicoptere la aerodromuri) la o distanță de până la 500 km cu o precizie înaltă (Armenia dispune de varianta de export al complexului de rachete operativo-tactic «Iskander-E», care are o rază de acțiune de până la 300 km). Principalele avantaje ale complexului: mobilitate strategică, posibilitatea de a efectua în mod ascuns sarcini de luptă și de a ataca cu rachete, calcul automat și introducerea unei misiuni de zbor, o mare probabilitate de a finaliza sarcina de luptă în condiții de foc și contramăsuri radio-electronice.

Eficiența în luptă a fost sporită grație utilizării a două tipuri de rachete – balistice și de croazieră. Timpul de lansare a primei rachete din mers este de câteva minute, intervalul dintre lansări este de un minut. Viteza de zbor a rachetei este mai mare de 7200 km/h (adică zborul durează 3-4 minute). În secțiunile inițiale și finale ale traiectoriei, racheta 9M723K1 cu o greutate de lansare de aproximativ 4 tone dezvoltă o viteză de peste 2000 m/s, se deplasează de-a lungul unei curbe cvasi-balistice (incalculabile) și manevrează cu suprasarcini de până la 30g (ceea ce face imposibilă interceptarea rachetei cu toate mijloacele de apărare antiaeriană și antirachetă existente).

Fiecare lansator al complexului «Iskander» este mobil și autonom. Poate funcționa oriunde și oricând, și chiar independent de sateliții sau avioanele de recunoaștere. Pentru a determina ținta este folosit programul, sistemul de navigație inerțială, semnalele de la sateliții GLONASS. Rachetele pot fi redirecționate în zbor, ceea ce permite atacarea țintelor în mișcare, inclusiv navele Marinei inamice. În porțiunea finală, se activează un cap căutător inteligent optic, care oferă o precizie unică. Focoasele 9M728 sau R-500 se abat de la țintă cu cel mult 1 metru. Rachetele de înaltă precizie ale complexului «Iskander» au o mică suprafață reflectorizantă și traiectorii de zbor complexe (controlate de cârme gazodinamice și aerodinamice). Complexul dispune de două tipuri de rachete: aerobalisticele 9M723 – zboară de-a lungul traiectoriilor cvasi-balistice la altitudini de până la 50 km, rachetele de croazieră 9M728 sau R-500 – zboară spre țintă la altitudini mici.

Complexul de rachete operativo-tactic «Iskander-M» depășește cele mai bune complexe operativo-tactice străine (LORA, Lance, ATACMS, Pluton) în ceea ce privește precizia, rapiditatea pregătirii rachetelor pentru lansare și alte caracteristici. Cel mai apropiat analog este complexul operativo-tactic israelian LORA, care este inferior în ceea ce privește raza de acțiune și precizia (mai mult, rachetele complexului LORA se deplasează de-a lungul unei traiectorii balistice previzibile). Americanii rămân în urmă – în 2020, au abandonat modernizarea complexului «antic» ATACMS și au început să dezvolte o rachetă de înaltă precizie pentru sistemele de rachete cu lansare multiplă M270 MLRS și HIMARS, cu o rază de acțiune de până la 300 km. Conform previziunilor specialiștilor de frunte ai Federației Ruse, analogii străini ai complexului «Iskander» vor apărea nu mai devreme de 2025.

421
Tagurile:
Iskander, Nikol Pashinyan
Tematic
General rus: NATO nu are mijloace de combatere a Iskander-M
Răspunsul SUA la rachetele ”Iskander”: Pericolul reprezentat de rachetele americane
NATO, măsuri de răspuns Rusiei la amplasarea sistemelor “Iskander-M” cu rachete 9M729

Загрузка...
Vaccinul Sputnik V

Cehia va utiliza Sputnik V fără aprobarea UE? „Nu mai e geopolitică, e vorba de sănătate”

22
Aprobarea locală a vaccinului rusesc Sputnik V ar fi suficientă pentru ca Republica Cehă să înceapă să-l utilizeze, a declarat premierul Andrej Babis, sugerând că țara sa nu va aștepta undă verde de la autoritățile de reglementare din domeniul sănătății din UE.

BUCUREŞTI, 1 mart – Sputnik. Vorbind la CNN Prima News, Andrej Babis a confirmat că Praga nu va aștepta ca Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) să aprobe Sputnik V și că o aprobare din partea Institutului de Stat pentru Controlul Medicamentelor (SUKL) din țară ar fi suficientă pentru a începe utilizarea vaccinului.

„Nu putem aștepta [aprobarea] EMA, când Rusia nu a aplicat [pentru aprobare]. SUKL trebuie să examineze documentația și, dacă o aprobă, Ministerul Sănătății trebuie să emită o scutire ... și apoi, oricine doreşte poate fi vaccinat [cu vaccinul rusesc]”, a afirmat Babis, citat de RT. 

La începutul zilei, premierul a vorbit despre opțiunea de a utiliza Sputnik V fără aprobarea EMA, agenţia de presă iDNES.cz raportând o declarație similară.

„Nu este vorba de geopolitică, ci de sănătatea oamenilor și de eforturile noastre de a ne proteja națiunea cât mai mult posibil”, a subliniat premierul ceh.

Comentariile vin în urma dezvăluirilor făcute de președintele Milos Zeman, care a spus că a trimis o scrisoare omologului său rus, președintele Vladimir Putin, în care a cerut o expediere a vaccinului Sputnik V. Zeman a spus că se aștepta ca Putin să aprobe cererea în scurt timp.

Republica Cehă ar putea deveni a doua ţară a UE care va utiliza Sputnik V. La începutul acestei luni, Ungaria a început să își vaccineze cetățenii cu vaccinul fabricat de Rusia, criticând necesitatea aprobării din partea blocului ca fiind o chestiune pur politică.

Republica Cehă a fost puternic afectată de pandemie, înregistrând una dintre cele mai grave rate de infecție și deces din lume. Aproximativ o zecime din populația sa, de aproximativ 10,7 milioane, a fost infectată, fiind raportate peste 1,2 milioane de cazuri confirmate de coronavirus, şi peste 20.000 de decese legate de boală.

Măsurile restrictive, inclusiv închiderea majorității locurilor publice și purtarea obligatorie a două măşti în transportul public, par să nu fi reușit să încetinească răspândirea, iar oficialii țării au avertizat în mod repetat cu privire la un potențial colaps iminent al întregului sistem de sănătate.

Se așteaptă ca autoritățile să restrângă libertatea de circulație, inclusiv să impună interdicții asupra călătoriilor neesențiale în alte țări. Ministrul de Interne Jan Hamacek a declarat că interdicția de călătorie va fi aplicată de militari și poliție.

Se asemenea, creșele și școlile pentru copiii cu dizabilități s-au închis, iar oamenilor li se va interzice să îşi părăsească municipalitățile în alte scopuri decât cele esențiale.

22
Tagurile:
Geopolitica, UE, Cehia
Тема:
Vaccinul Sputnik V

Загрузка...