Jean-Claude Juncker

UERSS? Juncker omagiază pe Karl Marx, românii pe luptătoarea anticomunistă Doina Cornea

222
(reînnoit 15:30 07.05.2018)
Așa a vrut destinul ca omagierea filosofului comunist Karl Marx de către elita eurocrată socialistă de la Bruxelles să coincidă cu trecerea la cele veșnice a opozantei și luptătoarei anticomuniste, românca Doina Cornea.

Jean Claude Juncker a participat la dezvelirea statuii lui Karl Marx la Trier, monument finanțat de RPP Chineză, și a vorbit despre o reevaluare a filosofului, a cărei ideologie implementată în perioada regimurilor comuniste din Europa centrală și de est, precum și din Asia sau America latină, se face vinovată de moartea a peste 150 de milioane de oameni. Filosofia socială a lui Karl Marx nu poate fi restaurată deoarece implementarea acesteia politic duce indubitabil la crimă și la distrugerea libertății individuale, precum și la ruperea legăturii omului de cer. Cine citește Manifestul Partidului Comunist lansat de Karl Marx în 1848 poate înțelege că prin acesta s-au semănat germenii genocidului și ale crimelor împotriva umanității, libertății și bisericii prin promovarea "luptei și urii de clasă", care trebuie să ducă la dispariția democrației și a proprietății private, ca reper al afirmării individuale.

Marxismul este o altă fațetă a crimei sociale prin inserția unei utopii ca și nazismul. Marxismul promovează crima prin "ura și lupta de clasă", iar nazismul instigă la genocid prin "ura și lupta de rasă". De altfel, Sergo Beria în memoriile sale dezvăluie că tatăl său, șeful temutului NKVD, Lavrenti Beria, în discuțiile intime cu IV Stalin recunoșteau că marxismul și bolșevismul sunt de fapt identice în urmărirea scopurilor de a distruge libertatea, individualismul și democrația. Poate nu întâmplător, Jean Claude Juncker a girat prin prezența sa dezvelirea unei statui a lui Karl Marx la Trier pe 5 mai, monument plătit de RPP Chineză. Tot mai mult, elita eurocratică de factură socialistă de la Bruxelles își are ca model, nu întâmplător, China comunistă.

Dezvelirea statuii lui Karl Marx la Trier
© AFP 2020 / DPA / Harald Tittel
Dezvelirea statuii lui Karl Marx la Trier

Prin idolatrizarea tiraniei comuniste de la Bejing, construite pe filosofia lui Karl Marx, conducerea UE se apropie tot mai mult de idealurile socialismului sovietic, confederația devenind din păcate un fel de UERSS. Nu întâmplător lideri politici din fosta RDG, dar și din centrul și estul Europei, au criticat dur ridicarea statuii lui Karl Marx la Trier și girarea acesteia de către conducerea comisiei europene. Juncker vrea să dezvelească următoarea statuie a lui VI Lenin la Bruxelles? Construcția statuii lui Marx este megalitică în stilul operelor staliniste. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a spus ca în prezent Marx „este blamat pentru lucruri de care nu este responsabil și pe care nu el le-a cauzat prin ceea ce a scris".

„Acestea au fost cauzate de persoanele care au reinterpretat ceea ce a scris el, relevând chiar opusul ideilor sale", a explicat el.

Următoarele reevaluări după logica strâmbă a lui Juncker sunt Lenin, Stalin, Mao, Pol Pot? Pentru ei au murit tinerii români în decembrie 1989? Prin acest gest controversat și cinic, UE se îndepărtează de valorile democratice, ale libertății și demnității umane, trăgându-și sevele din filosofia utopică a comunismului. Poate nu întâmplător conducerea UE e formată din foști lideri ai revoluției comuniste din mai 1968 de la Paris, iar ideologul tinereții lor este Che Guevara și Fidel Castro. UE alunecă tot mai mult pe panta totalitarismului utopic? Occidentul care nu a cunoscut dictatura sumbră comunistă, construită pe filosofia lui Karl Marx, nu s-a vindecat de utopia totalitarismului bolșevic, care acum o renaște la apelul originii gândirii celui care a dorit să fie condusă lumea prin ură, nu prin iubire. Excesele comunitarismului și statalismului prin normele aplicate ale Bruxellului își trage sevele din filosofia totalitarismului promovat de Karl Marx? Se construiește o societate futilă, în care valorile libertății, democrației și demnității umane sunt sufocate de inclemența marxismului.

UE într-o paradigma totalitară?
Свеча
© Sputnik / Евгений Панасенко

În aceste zile când Bruxellul elogiază filosofii care stau la baza totalitarismului comunist a trecut la cele veșnice Doina Cornea, opozantă a regimului communist, care a promovat valorile democrației, libertății și demnității umane, precum și credința ca o trăsătură a societății moderne. Istoricul clujean Cornel Jurju a avut dreptate când spunea că Doina Cornea a fost o luptătoare anticomunistă, nu dizidentă. Din categoria celor dizidenți făceau parte cei care doreau să reformeze comunismul marxist ca Silviu Brucan, Ion Ilici Iliescu sau Virgil Măgureanu. Clujeanca Doina Cornea a luptat să se prăbușească regimul comunist, iar România să se reîntoarcă la democrație și monarhie. Filosofia democrată a Doinei Cornea nu a fost construită pe marxism ca și cea a lui Jean Claude Juncker, ci pe textele filosofilor Constantin Noica, Emil Cioran sau Gabriel Marcel. Credința era pentru Doina Cornea o trăsătură fundamental a nevoii de libertate și individualitate a omului care refuză omnitudinea comunistă de factură marxistă. Țările central și est-europene care au cunoscut tragedia comunistă inventată de Karl Marx refuză idiosincraziile propuse de Juncker și acoliții săi, ce vor să transforme UE într-un stat reconstruit ideologic sub forma fostului URSS? Est-europenii trecuți prin calvarul ideologiei marxiste vor libertate, democrație și respectarea demnității umane și religioase. De aceea, românii o omagiază cu onoruri pe luptătoarea anticomunistă Doina Cornea, iar oficialii UE se reîntorc la Marx cu privirea spre RPP Chineză. Nu a fost aleatoriu că SUA și Marea Britanie s-au rupt de UE pentru a nu cădea în capcana UERSS.

Libertatea este câștigul cel mai de preț al est-europenilor pe care au plătit-o cu sânge și suferință. De aceea, România, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria sau Serbia nu au cum să elogieze filosofia crimei și nici să aibă nostalgii chineze și guevariste ca criptocomunistul Jean Claude Juncker, ce devine rușinea Europei democrate. Șeful comisiei europene prin apelul nostalgic la Karl Marx transformă liberalismul în comunitarism și UE într-o paradigma totalitară? Trist și cinic, după ce în urma utopiei manifestului partidului comunist au pierit 150 de milioane de oameni.

Ionuț Țene este istoric, publicist și scriitor român.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă neapărat cu cea a redacţiei Sputnik.

Intertitlurile și sublinierile aparțin redacției Sputnik. 

Sursa: Napocanews.ro

222
Oameni la intrarea în sediul ziarului The New York Times

Propagandă împotriva știrilor: De ce mass-media occidentală pierde teren

128
(reînnoit 18:40 09.07.2020)
AIP “Rossiya Segodnya” a prezentat studiul Octopus 2.0. Coronavirus în Rusia, dedicat imaginii țării în presa globală. Cercetătorii s-au concentrat pe mass-media de top atât din cadrul G7, cât și din China, unde a izbucnit focarul infecției.

Editorial realizat de Irina Alknis

Această completare s-a dovedit a fi de succes, întrucât statisticile din mass-media chineze au oferit un fundal destul de neașteptat pentru imaginea lumii prezentate de publicațiile occidentale.

Per ansamblu, Octopus 2.0 nu a venit cu anumite surprize: COVID-19 a fost folosit de mass-media occidentală în calitate de încă un prilej de informare pentru continuarea propagandei antiruse.

Lideri incontestabili aici au devenit americanii - 58% din numărul publicațiilor la această temă în cele cinci cele mai importante (din punct de vedere al audienței) mass-media americane au avut un ton negativ. Ele sunt urmate de mijloacele de informare în masă germane, unde acest indicator a fost de 44%, canadiene - 41% și britanicie - 38%.

În același timp, celelalte trei state din cadrul G7 au o atitudine negativă semnificativ mai mică față de Rusia la acest subiect: Japonia - 33%, Italia - 28%, iar în Franța cifra este una chiar impresionant de mică - doar 21%.

Ce-i drept, în ceea ce privește latura pozitivă lucrurile stau cam prost - de la unu la cinci la sută. Singura excepție este Italia, unde nouă la sută dintre mențiunile despre Rusia și coronavirus au avut o conotație pozitivă. Este lesne să presupunem că ajutorul oferit italienilor în lupta cu epidemia (trimiterea de ajutoare medicale și medici) a făcut posibilă apariția în presă a unei cote mai mari de publicații favorabile.

Totuși, în aceste cifre poate un alt aspect este mai curios: ele demonstrează clar cele mai relevante tendințe geopolitice ale momentului actual. Pe de o parte, anglo-saxonii (atât din lumea veche, cât și de peste mări) rămân în fruntea atacului antirusesc, fiind forța lui motrice. Dar, pe de altă parte, ei pierd clar sprijinul chiar și al celor mai apropiați aliați, care încearcă să mențină o abordare mai neutră și să nu fie zeloși în rusofobie, ceea ce este logic: timpurile s-au schimbat și nu mai este anul 2014.

În același timp, cifrele dezvăluie cât de dificilă este situația în Germania, în primul rând pentru ea însăși. Poziția activă antirusă a mass-media germane este în contradicție cu politica de stat, în cadrul căreia Berlinul nu doar promovează și apără proiectele comune cu Moscova, ci și scapă constant de dependența semi-ocupațională a Statelor Unite. Cu toate acestea, în sfera mass-media rămâne în mod evident subordonarea strictă și loialitatea necondiționată a mijloacelor de informare față de suzeranul de la Washington, nu față de interesele naționale.

În ceea ce privește subiectele care au fost utilizate în propaganda COVID-antirusească, acestea nu s-au diferențiat prin originalitate, într-un fel sau altul s-au limitat la două laitmotive binecunoscute: Rusia piere din nou, mai rău ca niciodată, dar tot ea reprezintă și o amenințare uriașă pentru toată lumea.

Acest lucru a dus la critici cu privire la situația generală din țară, starea sistemului de îngrijire a sănătății și acțiunile autorităților ruse în lupta împotriva COVID-19 - lansând previziuni potrivit cărora ar situația este pe muchie de cuțit și ar putea să se prăbușească în orice moment. În ceea ce privește amenințarea pentru restul globului, nici în acest caz nu s-a inventat nimic nou: principalele acuzații au fost cu privire la desfășurarea de către Moscova a unor campanii de dezinformare privind pandemia, s-a ajuns chiar la afirmații potrivit cărora Rusia inspiră insidios umanității inutilitatea spălării pe mâini.

Desigur, în mass-media chineză reflectarea problemei diferă izbitor. Și acest lucru nu se datorează nici pe departe celor 20% de publicații pozitive despre Rusia în contextul luptei împotriva coronavirusului și absenței celor negative.

Aspectul definitoriu este numărul mare de articole la acest subiect. În perioada analizată, din martie până în iunie, peste 1200 de articole despre lupta Rusiei cu epidemia au fost publicate în primele 5 surse media de top ale Chinei. Pentru comparație: în aceeași perioadă numărul minim de texte a fost înregistrat în Canada - 238 de articole, iar indicatorii celorlalte șase țări oscilează între 371 (Italia) și 470 (Japonia).

Apropo, americanii, cu 428 de articole, sunt pe locul cinci pe listă.

Rezultă că timp de trei luni mass-media chineze au publicat la subiectul „Coronavirusul în Rusia” de aproape trei ori mai multe materiale decât media americane, care par a fi fruntașe pe glob.

Mai mult, merită să amintim aici că 80% dintre articolele publicate în China au avut un caracter neutru-informativ, adică este vorba în special de știri.

Ar fi o mare greșeală să punem această diferență colosală pe seama interesului deosebit al Chinei față de treburile Rusiei. Se pare că totul este mult mai simplu și banal: totul se explică prin munca mai asiduă și prin eficiența mai mare ale mass-media chineze de top, care procesează și publică un flux de informații mult mai mare decât concurenții lor occidentali.

De fapt, acest lucru confirmă temerile occidentale în privința pierderii leadershipului informațional. Desigur, pentru a prezenta publicului, acestea sunt umflate la forme anecdotice, dar sunt în esență fondate.

Cândva Occidentul a creat mijloace de informare în masă în sensul lor modern, devenind lider incontestabil și model de referință pentru toți ceilalți. Libertatea de exprimare și diseminarea informațiilor deveniseră principalele atuuri în lupta împotriva adversarilor ideologici și geopolitici - și au fost utilizate cu succes.

Acum însă iată că asistăm la o criză ce ia amploare a acestui sistem care, aparent, era de nezdruncinat până nu demult.

Cu cât mergem mai departe, cu atât este mai dificil pentru mass-media occidentale să concureze cu media „lumii lipsite de libertate”, fie că este vorba de China sau Rusia. Puteți râde cât doriți de panica răspândită de politicienii americani și europeni cu privire la „mass-media ale Kremlinului”, dar RT și Sputnik primesc într-adevăr un feedback mai mare pe rețelele de socializare decât cele mai cunoscute și mai influente surse media europene.

Peste 1.200 de noutăți din mass-media chineză în comparație cu mai puțin de 450 din presa americană la un singur subiect, care este abordat destul de îngust în cazul ultimelor, reflectă exact aceeași tendință.

Mass-media occidentală tot mai rău (în comparație cu concurenții care au apărut) își îndeplinesc funcția lor principală - aducerea la cunoștința publicului a celor mai ample și variate informații. Este vorba de conținut și de prezentarea materialului.

Da, Occidentul continuă să dețină eticheta de „cea mai liberă, onestă și profesionistă presă”. Dar avem o situație aici, ca în cazul hainei regelui dintr-un basm - într-o zi, pur și simplu nu va mai funcționa.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

128
Tagurile:
teren, Mass-media, Știri
Tematic
Veste neașteptată în mass media! Telespectatorii sunt șocați!
Sputnik își menține poziția de lider printre mass-media online din Moldova – Gemius
Ce armă a Rusiei este mai înfricoşătoare decât cea nucleară - mass-media americane
Rusia va lua măsuri împotriva presei din țările care persecută mass-media rusă
Kim Jong-un va vizita Rusia și se va întâlni cu Putin în curând - mass-media nord-coreeană
Ciolacu, ieșire puternică în mass media – a făcut anunțul așteptat în ceea ce îl privește
Liderii G7 au discutat despre revenirea Rusiei, potrivit mass-media

Загрузка...
Sistemele S-400 Triumf

Cale de întoarcere nu este: Turcia, a doua testare a S-400 împotriva avioanelor americane

491
Rusia a realizat primul contract de livrare a patru divizii de S-400 Turciei, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, în luna noiembrie trecut. În iunie 2020, Ankara și Moscova au încheiat un acord principial cu privire la livrarea celui de-al doilea complet “Triumf”.

Editorial realizat de Aleksandr Hrolenko

Prin noua testare a sistemului de apărare antiaeriană S-400 “Triumf”, Ankara demonstrează o poziție fermă în ceea ce privește consolidarea propriei capacități de apărare și a suveranității reale a țării – fără alternativă revânzării celor mai bune arme din lume de producție rusească sau schimbului pentru anumite cedări ale SUA în domeniul cooperării tehnico-militare.

Din 4 iulie, Turcia desfășoară la baza aeriană Mürted noi teste ale sistemelor de apărare antiaeriană S-400 împotriva avioanelor de luptă F-16 și F-4 care efectuează zboruri la diverse altitudini și distanțe. Ankara a ignorat multiplele avertismente ale Washingtonului cu privire la sancțiuni din cauza exploatării sistemelor rusești de apărare antiaeriană și antirachetă.

Testarea “Triumf” împotriva avioanelor americane de luptă F-16 Viper și F-4 Phantom II nu este deloc întâmplătoare. Anul trecut, în ciuda îngrijorărilor exprimate de SUA, specialiștii turci au testat de asemenea S-400 împotriva avioanelor de luptă F-16 deasupra Ankara, la diverse altitudini. Testările în mai multe etape ale “Triumf” vor dura până în noiembrie 2020.

Livrările de sisteme S-400 au fost demarate vara trecută și au provocat o tensionare a relațiilor dintre Ankara și Washington. Americanii le-au cerut partenerilor turci să renunțe la afacere în schimbul procurării sistemelor Patriot. În caz contrar, au amenințat cu excluderea Turciei din programul comun al producției avioanelor F-35.

Ankara a rezistat presiunilor politice și militare, nu a cedat și a subliniat în mai multe rânduri că „Triumf” nu reprezintă o amenințare pentru alianță.

Rusia a realizat primul contract de livrare a patru divizii de S-400 Turciei, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, în luna noiembrie a anului trecut. În iunie 2020, Ankara și Moscova au încheiat un acord principial cu privire la livrarea celui de-al doilea complet (regiment) “Triumf”. Totodată, șeful secretariatului industriei apărării al Republicii Turce, Ismail Demir, a declarat: “Sistemul S-400 este cumpărat pentru a fi utilizat. Punct”. Statele Unite în continuare caută vreun mijloc pentru eliminarea sistemelor “Triumf” de pe teritoriul turc: propun răscumpărarea lor, înlocuirea lor cu sisteme americane și îi amenință cu sancțiuni.

“Triumf” pentru totdeauna

Testările S-400 din Turcia sunt efectuate pentru a preciza raza de detectare, durabilitatea însoțirii, eficiența lovirii și alte parametri de luptă. Amplasate în apropierea Ankara, la baza aeriană Mürted, sistemele rusești de rachetă sunt testate cu utilizarea unor ținte aerodinamice reale, inclusiv avioanele F-35 și F-22. Se cunoaște că, pretins secretele și invizibile pentru radare avioanele americane de generația a cincea, au apărut de trei ori în raza de detectare a și lovitură a sistemelor „Triumf”. În cadrul rotației și relocării prin Marea Neagră și teritoriul Turciei în statele din Orientul Mijlociu, traseele F-35 și F-22 ale forțelor aeriene ale SUA trec la o distanță de aproximativ 200 de kilometri de baza aeriană Mürted.

Propunere din Senatul SUA pentru achiziționarea sistemelor S 400 din Turcia
Ruptly / AP Photo/Andrew Harnik / Минобороны России

Potrivit publicației Fighter Jets World, specialiștii turci ai apărării antiaeriene verifică capacitățile radarelor în diverse regimuri și altitudini. Partea turcă nu dezvăluie detaliile testărilor S-400 împotriva avioanelor americane de luptă. Însă expertului militar Viktor Baraneț, unul din participanții la aceste verificări, a menționat într-o discuție cu reprezentantul “Rosoboronexport”: “Avioanele americane sunt vizibile pe ecranele radarelor ca niște muște pe tavan”. Luând în considerare lipsa reclamațiilor și perspectivele unor noi achiziții, ar fi logic să presupunem că Ankara este satisfăcută de sistemele “Triumf”.

Anterior, Ministerul Apărării al Turciei anunțase că S-400 sunt desfășurate cu succes, sistemul rusesc a detectat avionul de lupt F-16 Fighting Falcon la limita zonei de acțiune a radarelor – la 600 de kilometri, la altitudini foarte mici au fost detectate toate țintele.

„Triumf” nu doar detectează la o distanță mare cel mai popular avion de luptă de generația a 4-a, sistemul se află mereu pregătit să expedieze rachetele spre țintă până la intrarea navei aeriene în raza de acțiune.

Adică, în regim deluptă, avioanele F-16 Fighting Falcon vor fi distruse la o distanță de 400 de kilometri în mod automat. Reamintesc, prețul unui avion F-16 este de până la 50 milioane de dolari, iar avionul „invizibil” F-35 costă de două ori mai mult.

Noi oportunități

Testarea “Triumfală” la baza aeriană Mürted lovește dur în reputația aviației americane. Totuși, nu este în interesul Washingtonului să se certe prea tare cu Ankara. Pe teritoriul Turciei este amplasată baza aeriană Incirlik, cu un arsenal de focoase nucleare, este unul dintre bastioanele cheie ale forțelor aeriene SUA în regiunea ”fierbinte”.

Din punct de vedere geopolitic, Turcia este foarte importantă pentru SUA și NATO, iată de ce își poate permite să influențeze regulile de joc din Alianță fără mari riscuri. Apropierea paradoxală de Moscova o face pe Ankara mai puțin vulnerabilă pentru dictatul și presiunea partenerilor occidentali.

Din cauza procurării S-400, Washingtonul a înghețat participarea turcă în programul F-35 (Ankara a fost penalizată, însă nu a fost exclusă). După aplicarea acestor sancțiuni, ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, a vorbit despre o posibilă achiziție a avioanelor de luptă Su-35 și Su-57 din Rusia. În cadrul salonului aeronautic MAKS-2019, probabilitatea unei astfel de turnuri istorice a fost confirmată și de directorul Serviciului federal pentru cooperarea tehnico-militară, Dmitri Șugaev. Intriga continuă să planeze în aer, însă anumite concluzii le putem trage de pe acum.

Dacă ar fi să apreciem potențialul militar al achizițiilor turce, este evidentă ascensiunea calitativă a capacității de apărare a țării: o baterie a sistemului „Triumf” are până la 72 de rachete orientate și are capacitatea de a lovi simultan până la 36 de ținte. Șirul de rachete de mai multe tipuri permite sistemului S-400 să lovească eficient și diferențiat bombardierele de luptă, dronele, rachetele de croazieră, tactice și balistice într-un diapazon al altitudinii de la 5 metri la 30 de kilometri (la o distanță de la 400 de metri la 2 kilometri). Sistemul „Triumf” poate integra complexe de rachetă cu o rază diversă de acțiune și poate controla o rețea semnificativă a mijloacelor de apărare antiaeriană (specialiștii turci ar trebui să atragă atenția la sistemele de rachetă Panțir-S1, Tor-M1).

Cupola invincibilă a apărării antiaeriene îi va permite Turciei să-și compenseze întârzierea în dezvoltare a forțelor aeriene.

Având la dispoziție o tehnologie avansată și o putere militară incontestabilă, sistemul „Triumf” din Turcia și din alte state, consolidează o lume multipolară fără a trage măcar un foc, pune la punct blocul militar anacronic și hegemonul lui autodeclarat.

Între timp, vine timpul unor noi oportunități și la Ankara se discută despre achiziția sistemului de rachetă S-500 “Prometei”. Sistemele rusești de apărare antiaeriană cu rază lungă de acțiune vor continua să ”înghesuie” pe piața internațională sistemele analoage occidentale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

491
Tagurile:
S-400, Turcia
Tematic
Un bucătar turc i-a trimis lui Putin o prăjitură în semn de recunoștință sistemele S-400
Erdogan anunță când se va încheia livrarea S-400 în Turcia, sisteme care ”vor întări NATO”
Rusia a finalizat înainte de termen livrarea sistemelor S-400 Turciei
Livrările sistemelor rusești antirachetă S-400 în Turcia - imagini video
A doua baterie a sistemului S-400 din Rusia a fost livrată în Turcia
„Scutul Slav 2019: Sistemele rusești S-400 vor apărea la 100 km de frontiera României

Загрузка...
Serghei Lavrov

Lavrov a comentat situația din jurul acordului Cer Deschis

0
(reînnoit 19:02 10.07.2020)
Indiferent cine va învinge în alegerile prezidențiale din SUA, noua administrație americană nu va reuși să revadă decizia de retragere din acordul Cer Deschis, consideră ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov.

BUCUREȘTI, 10 iul – Sputnik. Oricine ar deveni președintele SUA în urma alegerilor din noiembrie, e puțin probabil să se reușească revizuirea deciziei cu privire la retragerea Washingtonului din acordul Cer Deschis, a declarat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov.

“SUA, conform graficului existent, în conformitate cu decizia anunțată de retragere, trebuie să-și înceteze participarea la acord din 22 noiembrie, adică peste 2,5 săptămâni după alegeri. Oricine va deveni președinte, noua administrație va prelua mandatul pe 20 ianuarie. Iată de ce e puțin probabil ca într-o astfel de situație decizia să poată fi revizuită, dacă acordul va expira, pur și simplu. Va fi nevoie, în cazul în care noua administrație – fie una democrată, fie una republicană, va decide să revină la acest acord, să demarăm niște negocieri de la zero”, a declarat Lavrov în cadrul unei sesiuni online a forumului international “Primakov Readings - 2020”.

Potrivit ministrului, partea rusă își îndeamnă partenerii rămași în acord să păstreze documentul, însă Moscova va lua o decizie finală cu privire la continuarea participării la înțelegere după ce va cântări toate consecințele retragerii Statelor Unite”, a menționat șeful diplomației ruse.

“Suntem pregătiți de situația în care acesta va continua să funcționeze, însă o decizie finală, să rămânem în el sau nu, o vom lua după ce vom cântări toate consecințele ieșirii Statelor Unite”, a menționat ministrul Afacerilor Externe.

La sfârșitul lunii mai președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Statele se vor retrage din Acordul Cer Deschis. Documentul a fost semnat în 1992 și a devenit una din măsurile de consolidare a încrederii în Europa după Războiul Rece. Acordul a intrat în vigoare în anul 2020 și permite statelor semnatare culeagă deschis informații despre forțele armate și evenimentele cu caracter militar pe teritoriile celorlalte state. Documentul a fost semnat de 34 de țări.

SUA și-au motivat retragerea din acord prin pretinsele încălcări a înțelegerii de către Rusia. În special, Washingtonul acuză Moscova că ar utiliza acordul “Cer Deschis” în calitate de instrument de „constrângere militară”. Rusia a respins în mai multe rând acuzațiile SUA.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Acord cer deschis, Rusia, Serghei Lavrov
Tematic
Lavrov și Pompeo au discutat problema epidemiei de coronavirus
Lavrov: Nu trebuie admisă politizarea pandemiei
Lavrov: Rusia este gata să discute cu UE în orice circumstanțe
De ce anumite țări din Europa nu pot cere ajutorul Moscovei - ministrul Lavrov explică
Lavrov despre Acordul Cer Deschis: Rusia nu se va isteriza
Lavrov a criticat Occidentul pentru folosirea pandemiei de COVID-19 în interese proprii
Lavrov: Rusia este interesată de un dialog normal cu toate țările

Загрузка...