Bogdan Duca

Credința cea nouă în zeul Occident- adevărata religie de stat a României

521
Occidentalismul a devenit un soi de religie

Bogdan Duca, analist politic

Când mă mai nimeresc în fața câte unui text din ăsta, "deontologic" sau telefist, nu pot să nu mă simt ca în fața unei mitologii religioase.

Dumnezeul este "Occidentul". Acest dumnezeu ne promite accesul la paradisul deplinei integrări euro-atlantice (simpla aderare nu e suficientă- e ca "mântuirea obiectivă" din dogmaticile creștine").

Ionuț Țene
© Photo : Ionuț Țene

Dar pentru asta trebuie să dovedim că suntem vrednici. Trebuie să nu comentăm voința Occidentului, oricare ar fi aceasta. De asemenea trebuie să fim atenți să nu cumva să greșim în contra profeților și sacerdoților acestei religii: ambasadorii, oengiștii sau deontologii.

E nevoie și de o asceză, de o luptă interioară care să te facă demn de statutul de "occidental". Ca în orice religie e necesară o tăiere a voii și o negare a vechilor credințe. Cum ai putea accede la starea paradisiacă de occidental dacă nu accepți morala și moravurile occidentale?

Homosexualitatea,disprețul față de fosta religie creștină, intoleranța numită corectitudine politică și fanatismul ideologic împachetat sub numele de toleranță, sunt valorile ce trebuiesc asumate. Altfel….

Ah, și e foarte important să te rupi de vechea lume. Nu ai cum să fii un adept autentic al dumnezeului Occident dacă nu disprețuiești știrbii, proștii și votanții PSD. Și mai ales să urăști.

Dacă disprețul tău nu capătă forma urii și a agresivității verbale, dacă nu se lasă cu jigniri, credința ta e….cam știrbă. Și știrbii nu sunt deloc ok, o știm din scrierile lui Gabriel Liiceanu.

La fel, trebuie să nu comentăm niciodată când Occidentul își ia partea. În definitiv, dacă nu vine Occidentul să ne fure, există tot timpul riscul ca să ne fure rușii, pesediștii și vecinii, demonii necesari pentru ca această credință să fie funcționabilă. Și decât să ne fure demonii, mai bine să facem sacrificii zeului, nu? 

De altfel e imposibil să ai vreun dubiu cu privire la perfecțiunea Occidentului dacă nu ești ispitit de vreunul din acești trei demoni. De aceea pro-occidentalul nu va accepta nicio critică adusă dumnezeului lui decât sub rezerva că cel care o aduce este fie omul rușilor, fie al ungurilor, fie al pesediștilor…

Există și un ritual bianual: acela al participării la mitingurile anticorupție. De asemenea există și o sărbătoare anuală: cinstirea momentului Colectiv, când, nu contează că a avut loc un accident teribil, provocat de inconștiența organizatorilor unui eveniment dar și a participanților care s-au înghesuit într-o fabrică dezafectată la un concert gratis, ci contează faptul că….PSD-ul e de vină și corupția ucide. Că așa a spus profetul Klemm, nu e așa?

sursa: blogul lui Bogdan Duca

521
Tagurile:
Occidentalism, Religie, Gabriel Liiceanu, Bogdan Duca, Occident, România
Tematic
Occidentul sporește finanțarea pentru instrumentele de propagandă în Rusia
Putin – fermitate absolută în relația cu Occidentul – alternative inteligente
România între Imperiul Rus și Occidentul colonial. Războaie cu și fără ”hibrizi”
Cristoiu: Tăcerea României în privința Ucrainei - „slugărnicie față de Occident”
„În loc să lupte contra terorismului, unele țări occidentale îl sponsorizează”
Erdogan: Turcia nu va mai ceda presiunilor din partea Occidentului
Analist de top: "Războiul - soluția crizei Occidentului, nu scăpăm în 2017"
Moscova extinde sancțiunile împotriva Occidentului și Ucrainei
Dragoș Dumitriu

De Ziua Culturii: ”Țara asta este bolnavă de elitele ei!”

190
”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite - un program sau un imens aparat de de-culturalizare în masă”

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. Am realizat mult timp emisiuni dedicate spiritualității, începând cu religii, mitologii, curente inițiatice și ocultism, dar m-am întors la artă. La muzică, la literatură, poezie și teatru, film, balet, pictură… pentru că mi se pare că indiferent de eforturile oamenilor, Dumnezeu se exprimă în primul rând prin harul dăruit creatorilor din artă.

Și parcă Dumnezeu vrea să demonstreze că învelișul nu contează – ci ființa interioară, duhul care rămâne peste secole și milenii în forma artei create. De multe ori învelișul unui geniu a fost dizgrațios – murdar, bețiv, violent, nebun, ticălos… cam așa erau, în viața de zi mulți dintre cei pe care îi numim azi genii și ne închinăm în fața creațiilor lor.

Dacă i-am fi cunoscut, probabil că nu i-am fi invitat în casă; acum, fiecare urmă a lor valorează miliarde!

Nu, nu făceau parte din ”elite”, nu au beneficiat de decorații, de favoruri – decât puțini dintre ei, iar și mai puțini au dus o viață în condiții decente, iar prea puțini una de lux.

În emisiunile mele, o mare problemă a fost invitatul din domeniul culturii. Cu puține excepții, oamenii de seamă se feresc să apară, să nu greșească, să nu cumva să primească întrebări pentru care nu sunt pregătiți! Sunt… elite! Trebuie să-i cocoloșești, să manifești admirație și supunere…   

Da, nu acesta a fost cazul unor intelectuali și creatori autentici – Eugen Simion, Dinu Săraru, Octavian Nemescu – sau chiar regretatul mare și  minunat excentric Corneliu Vadim Tudor. Sau teribilul Adrian Păunescu, cel care te fulgera și te iubea când îl puneai în încurcătură – ce titan, ce creator magnific! Sau delicatul Octavian Nemescu, un geniu de o modestie rară, o adevărată încântare a spiritului, cu muzica sa înțeleasă ca filozofie și punte peste timp și legătură directă cu divinitatea!

Da, despre asta e vorba… de Dumnezeu! Nu despre ”elite”. Care sunt false. 

De fapt, aici este și greșeală culturii române de azi – când vorbim de cultură, ne referim la  ”elitele”. Și cum să fie „elite”, dacă publicul nu le-ar considera ca atare! După standardele acestui public: opulență, atitudine distantă, corul țuțerilor…

Mi-am adus aminte de textul unui mare amic și excelent ziarist, care râdea de vorbele lui Pleșu, când s-a înscăunat ministru al Culturii, în decembrie 1989: ”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite!”.

”Vorbe care, în paranteză fie spus, au fost și șutul în cur dat lui taică-meu, cel care îi făcuse ușor huzurul la Tescani”, povestea amicul meu.

Ei bine, acum culegem ce a semănat ceata elitistă a lui Pițigoi, în frunte cu înfulecătorul de ecleruri și de ouă Benedict, spunea amicul. De fapt, amicul considera ”Cultura pentru elite” un program sau un ”imens aparat de de-culturalizare în masă”.

Și aici facem comparația cu ”fenomenul culturii de masă”, despre care s-a spus că se rezuma la ”Cântarea României”, ceea ce este absolut fals. Asta nu înseamnă că respectiva ”Cântare a României” nu a avut și ea un impact pozitiv asupra culturalizării și a ”procesului de acces la cultură al unei majorități a populației”, sublinia amicul.  

În același dublu demers, al culturalizării și accesului la cultură, Direcția Culturii de Masă din CCES (Ministerul Culturii) cuprindea toate bibliotecile din țară, cu excepția celei a Academiei, muzeele etnografice (gen ”Muzeul Satului”), Universitatea Populară, Institutul de Etnografie și Folclor, mișcarea artistică de amatori – care, cum sublinia amicul, era păstrătoarea tradițiilor, obiceiurilor și culturii populare - școli populare de artă, cinecluburi etc. etc.  

Citez din ceea ce remarca prietenul meu: tot acest ansamblu dedicat cetățeanului, masselor, a adus în sălile de spectacole profesioniste un public numeros, care începea să înțeleagă și să aprecieze actul cultural, în diversitatea lui.

”În mișcarea artistică de amatori (bine mersi, vioaie și acum în Occident!) s-au lansat și afirmat creatori care au intrat apoi în mișcarea profesionistă”, îmi spunea amicul, amintind că ”erau o mulțime de teatre de amatori, care se bucurau de sprijin din partea profesioniștilor: actori, regizori, scenografi - erau cursuri de pictură, sculptură, artă fotografică”.

Ori, întrebarea vine firesc, văzând atitudinea ”elitelor” actuale: ”Cum să nu urască elitele românești, os de os boieresc, accesul la cultură al ”slugilor”?”.

Rețin reacție amicului: ”Nu contenesc să spun: țara asta este bolnavă de elitele ei! Ce au produs cu adevărat durabil aceste elite? Ce produc acum?”.  

Poate veți spune că ”Amicul X” este un nostalgic ceaușist. Nu, e un om și un ziarist mare și lucid, care spune clar: trecutul comunist trebuie acceptat numai critic! Dar, spune amicul, să-l acceptăm, cu critici, cu tot.

Și asta spun și eu, de mult timp – și spune și generația mea: ”Să tragem linie, să vedem ce a fost rău și condamnabil, ce a fost bine și folositor, chiar și acum”.

Poate că întrebările corecte de Ziua Culturii, adresate și ”elitelor”, ar fi: câți tineri din mediul muncitoresc sau din mediul rural mai calcă printr-o sală de spectacole? Printr-o bibliotecă? Oare nu cumva singurul lor contact cu ceea ce cu greu se poate numi, totuși, cultură, este accesul moca la ”spectacolele” plătite de primării din bani publici?

Prietenul meu trăgea o concluzie: dacă nu facem ceva pentru democratizarea accesului la cultură, în curând se va alege praful de tot ce mai avem: teatre, muzee, filarmonici. Vor muri din lipsă de ”combatanți”.

Iar cultura ”profesionistă” va muri din lipsa unei baze serioase de recrutare. Și din faptul că au nevoie de un public care să fie pregătit – altfel publicul acesta va modela ”elitele” după chipul și asemănarea lor. Ceea ce de altfel se și întâmplă, cum spuneam - opulență, atitudine gomoasă, țuțeri. Opera?... Se vede prin ceea ce este în jur, prin masa manelisto-huliganico-romglezistă. Asta e opera lor. Masa din 1989 era rodul a ceea ce spunea amicul – a culturii de massă.

”Lucrurile sunt legate”, spune amicul – ”Numai noi facem prostia să judecăm lucrurile pe bucăți. Și avem rezultatele pe care le avem...”.

Da, cam asta s-ar putea spune în Ziua Culturii Naționale, despre cultura care nu pare să mai fie națională.

Amicul m-a rugat să nu-i divulg numele. Face parte din elita adevărată, cea cu har. Din cea care rămâne prin ceea ce creează, prin ce scrie, nu prin menționări elogioase. Nu e un om bogat, e un dăruit. Și dăruiește prin ceea ce scrie.

Asta înseamnă cultură.

Acum câțiva ani, la puțin timp după Ziua Națională a Culturii, ”elitele” au decis că ”Muie” este o exprimare politică. Acum, exponenții acestei exprimări au ajuns la putere. Și au grijă și de Cultură.  De de-culturalizarea în masă.

190

Загрузка...
Russische Su-25 auf dem Stützpunkt im syrischen Hmeimim

De ce sancțiunile UE nu împiedică NATO repare avioanele militare în Belarus

181
(reînnoit 17:19 15.01.2021)
Sancțiunile UE nu împiedică NATO să repare avioanele militare în Belarus, câștigurile materiale directe determină aliații să desconsidere sinuoasele «valori europene».

Câștigurile materiale directe determină aliații NATO să desconsidere sinuoasele «valori europene». Forțele Aeriene din Bulgaria vor primi în februarie ultimele din cele opt avioane de atac Su-25 modernizate în Belarus. Aceștia vor primi și plăti serviciile unei țări «zdrobite» de trei pachete proaspete de sancțiuni UE. Acest paradox merită cea mai mare atenție.

Siria
© Sputnik / Михаил Воскресенский

Primul avion de atac la sol Su-25 ale Forțelor Aeriene Bulgare (numărul navei 246) și-a finalizat revizuirea și modernizarea la cea de-a 558-a fabrică de reparații de avioane din Baranavichy (Republica Belarus) în septembrie 2020 – pe fondul protestelor în masă din țară. Și ar fi trebuit, teoretic, să rămână unicul. Fiindcă, dacă partenerii europeni ar fi pe deplin principiali în politica lor de sancțiuni, țările NATO nu ar fi trebuit să plătească pentru serviciile întreprinderilor militar-industriale din Belarus. Unele state baltice pot servi drept exemplu, care «în ciuda vecinului» au rămas fără piese de schimb pentru locomotivele lor diesel. Cu toate acestea, mass-media bulgară a raportat că în februarie Forțele Aeriene ale țării vor primi ultimele două din cele opt Su-25 care au fost supuse renovării la Baranavichy. Mai mult, Sofia intenționează să modernizeze încă șase avioane Su-25 la cea de-a 558-a uzină de avioane (parametrii financiari ai tranzacției sunt în curs de stabilire). De unde vine această lipsă de scrupule?

Conform calculelor comandamentului Forțelor Aeriene Bulgare, după revizuirea bielorusă, avioanele de atac la sol «sovietice» Su-25 vor fi în funcțiune până în 2028, adică până la următoarea reparație cu o extindere a serviciului sau până la achiziționarea unor noi avioane de vânătoare «primordiale NATO» F-16V Block70. Dar cu ultimele, nu tot este în regulă.

Anterior, președintele bulgar, Rumen Radev, a interzis executarea unui contract de 1,256 de miliarde de dolari legat de achiziționarea a opt avioane F-16 Block 70/72, aparent, din cauza garanțiilor neclare de servicii specificate în contract. Bănuiesc că un pilot militar experimentat –  fost comandant-șef al Forțelor Aeriene ale țării – pur și simplu a început să se îndoiască – merită oare să se dea 157 milioane de dolari pentru fiecare din cele opt avioane de-a patra generație, dacă avionul de vânătoare F-35 de-a cincea generație se vinde unor aliați la un preț de aproape de două ori mai mic? Aproximativ în aceeași perioadă, Statele Unite au vândut Taiwanului (nu un aliat NATO) avioanele de vânătoare F-16 Block 70 nou construite mult mai ieftin – 121 de milioane de dolari pe unitate. Bulgaria nu este o țară bogată. Se pare că în actuala situație economico-financiară dificilă, aeronavele de atac la sol Su-25 ale Forțelor Aeriene Bulgare vor trebui să servească încă mulți, mulți ani, iar Belarusul, astăzi, salvează foarte mult aviația militară a membrului balcanic al Alianței Atlanticului de Nord.

Preț mic – rezultat serios

Încă în noiembrie 2018, guvernul bulgar a aprobat finanțarea pentru modernizarea a opt avioane de atac Su-25, în valoare de 43 de milioane de euro, însă cea de-a 558-a uzină de avioane din Baranavichy, o lungă perioadă de timp, nu a putut începe repararea avioanelor bulgare Su-25 din cauza «vechilor» sancțiuni UE împotriva Belarusului. Și totuși, a avut loc revizuirea avioanelor de atac bulgare –  fabricate de sovietici –  în Republica Belarus. Pentru a evita sancțiunile care interzic membrilor UE să tranzacționeze echipamente militare cu Belarus (care ar putea fi folosite pentru «represiunile» interne), parlamentul bulgar a modificat legislația națională. Banii sunt mai importanți decât principiile solidarității europene.

Cea de-a 558-a fabrică de reparații de avioane din Baranavichy a primit primul avion Su-25 (la bordul avionul belarus Il-76) din Bulgaria pe 28 august 2019, iar cel de-al optulea avion pe 7 octombrie 2019. Toate lucrările la planor, motor, avionică au fost efectuate prompt și calitativ. Trei aeronave modernizate au revenit la baza aeriană «Bezmer» în octombrie și încă trei în decembrie 2020. Costul reparării unui lot format din 14 avioane Su-25 (întreaga flotă de avioane de atac bulgare) se va ridica la 73,665 milioane de euro, adică este de câteva ori mai ieftină față de cumpărarea unui nou avion de vânătoare F-16 Block 70. Mai mult, fondurile cheltuite asigură un rezultat impresionant.

La sfârșitul anului 2020, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Bulgare, amiralul Emil Eftimov și comandantul-șef al Forțelor Aeriene, generalul-maior Dimitar Petrov, s-au familiarizat personal cu posibilitățile avionului Su-25 modernizat la baza aeriană «Bezmer» și au rămas încântați. La întreprinderea din Belarus, a fost complet actualizat sistemul de navigație a aeronavei Su-25 (au apărut sistemele de navigare prin satelit GLONASS și GPS), au fost extinse posibilitățile de utilizare a rachetelor, a fost îmbunătățită precizia lovirii țintelor terestre în cazul unei distanțe mai mari de la țintă, iar noul sistem de comunicații permite schimbul de date cu forțele terestre și cu forțele navale. Durata de viață a fuzelajelor a fost extinsă cu 800 de ore de zbor, iar a motoarelor cu turbojet R-95Sh – cu 500 de ore. Avionul Su-25 modernizat și-a sporit semnificativ capacitatea de luptă și eficiența în rezolvarea sarcinilor propuse. Nu întâmplător, comandantul bazei aeriene «Bezmer», colonelul Milen Dimitrov, a spus la un briefing: «După reparații, Su-25 a devenit un avion complet diferit, nou și modern».

Șeful Statului Major General al Forțelor Armate Bulgare, amiralul Emil Eftimov, la rândul său, a remarcat că această actualizare este «un exemplu model al consensului dintre conducerea politică și militară a țării cu privire la lucrul în care să investească, atunci când, după o analiză atentă, după dovezi de necesitate și după identificarea unei perspective se face o investiție corectă în alegerea potrivită și se obțin rezultatele necesare».

Reputație înaltă și nerecunoștință

Contractorul pentru modernizarea aeronavelor de atac la sol bulgare a fost ales nu întâmplător, cea de-a 558-a fabrică de reparații de avioane din Belarus fiind recunoscută pentru calitatea serviciilor net superioare față de cele ale întreprinderilor analoage din complexul militaro-industrial al Georgiei sau al Ucrainei. Din motive evidente, fabricile din domeniul apărării din Rusia nu au fost incluse în lista potențialilor pretendenți (principalul oponent al Alianței). Iar specialiștii întreprinderii din Belarus și-au confirmat încă o dată reputația înaltă, făcând un miracol tehnologic.

A fost implementat programul pentru creșterea capacităților de luptă ale aeronavei Su-25, care include: extinderea gamei de arme de aviație destinate atacului (inclusiv rachetele ghidate «aer-aer» R-73 și Kh-29T «aer-suprafață», formarea unui câmp de informație și control în cabina de pilotaj, introducerea unui regim «bombardament de navigație» (all-weather, la altitudini de până la 7000 m, fără a intra în zona de distrugere a apărării militare antiaeriene), instalarea echipamentelor de protecție radio-tehnică.

De exemplu, complexul EW «Satellit» (dezvoltat de fabrica 558) asigură o protecție radio-tehnică individuală a aeronavelor, de toate tipurile, împotriva atacurilor armelor radiocontrolate de înaltă precizie ale sistemelor de rachete de aviație pentru interceptare și ale sistemelor de rachete antiaeriene. Avionul protejează «imaginea» de dezinformare în capurile căutătoare ale rachetelor ghidate, pe ecranele radar ale stațiilor de escortă și ale avioanelor de vânătoare care atacă. În același timp, sistemele de control ale armelor radio-electronice ale inamicului nu «văd» semne de interferență și «lucrează» la o țintă falsă de manevră. Complexul «Satellit – M2» este capabil să funcționeze automat, fără a distrage atenția pilotului.

În contextul îndeplinirii corecte, în mod constant, de către Belarus a tuturor obligațiilor sale și a legislației internaționale, miniștrii de externe ai țărilor UE au convenit să impună sancțiuni companiilor care «finanțează regimul lui Lukașenko». Restricțiile au afectat, de asemenea, și întreprinderile din domeniul apărării din Belarus: MZKT (ampatament pentru complexele de arme grele), a 140-a fabrică de reparații (repararea tancurilor), fabrica electromecanică «Agat» (dezvoltarea sistemelor de control automat), «Beltechexport» (vânzarea de echipamente militare în străinătate). Cele mai mari întreprinderi ale țării sunt deținute de stat, prin urmare, sancțiunile tuturor «pachetelor» sunt îndreptate împotriva Republicii Belarus ca o armă hibridă pe câmpul de luptă.

181
Tagurile:
Belarus, NATO, UE
Tematic
Maia Sandu a explicat cum vede relația dintre Moldova și NATO
Șeful NATO: atacuri la Rusia, China și cerșetorie după bani
Presa din SUA: victoria lui Trump va aduce sfârșitul NATO

Загрузка...
Elevi

Romaniuc: “Numirile din pixul inspectorului general, eliminate”

0
Fostul inspector școlar general susține că, în urma discuțiilor purtate cu profesori, cu părinți și cu elevi, în legătură cu numirea directorilor, după ce li s-au încheiat mandatelor, a ajuns la câteva concluzii. Care sunt acestea.

BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Liliana Romaniuc, fost inspector școlar general și o voce importantă în mediul educațional prezintă câteva concluzii referitoare la numirea directorilor de școli după încheierea mandatelor. Aceste concluzii sunt rezultatul discuțiilor purtate cu profesori, părinți și elevi.

”Numirile din pixul inspectorului general trebuie eliminate cât mai repede posibil. Am auzit despre situații în care inspectorul general nu s-a consultat nici măcar cu adjuncții”, scrie Liliana Romaniuc.

Aceasta susține că Legea educației, din ianuarie 2011, prevedea foarte clar ce se întâmplă la finalizarea mandatului directorului: Consiliul de Administrație numește persoana care va ocupa funcția de director, până la organizarea concursului.

De asemenea, concursul pentru ocuparea funcției de director trebuie să fie organizat la nivelul școlii, de către Consiliul de Administrație - entitatea care cuprinde reprezentanții tuturor beneficiarilor direcți sau indirecți ai educației: elevi, părinți, comunitate locală, profesori. În opinia Lilianei Romaniuc, procesul trebuie să fie mai mult decât un concurs...

”Nu știu când vom ajunge la această decizie, dar e bine să începem să ne pregătim pentru ea. Asta și pentru că directorii și profesorii spun că își doresc autonomia școlilor, și e bine ca școlile să aibă autonomie”, a adăugat fostul inspector școlar general.

O altă concluzie se referă la reformarea sau transformarea din temelii a CNEME - Corpul Național al Experților în Management Educațional.

Directorii unităților de învățământ au nevoie de formare consistentă pentru a ajunge în această entitate profesională.

Romaniuc a făcut o paralelă cu Corpul Experților Contabili, structură profesională în care se intră foarte greu. Este, de asemenea, o structură cu un grad înalt de competență.

În opinia expertului, cam așa ceva ar trebui să avem și pentru directorii de școli;

Profesionalizarea managementului școlilor și reformarea/transformarea inspectoratelor sunt provocări mari, dar care, dacă sunt depășite, pot contribui la îmbunătățirea calității școlilor noastre, mai este de părere Liliana Romaniuc.

Fostul inspector școlar general și-a exprimat încrederea că se poate ajunge la acest deziderat cu răbdare, înțelepciune, profesionalism, decizii transparente, fundamentate pe studii și cu implicarea specialiștilor din educație.

”Ce a fost și ce este știm, important este să începem să privim către alte abordări. Nu peste noapte și nu fără resurse!”, a punctat Romaniuc.

Fostul inspector școlar general a reluat o idee enunțată anterior potrivit căreia un director nu trebuie să aibă mai mult de două mandate la aceeași unitate de învățământ.

0
Tagurile:
Școala

Загрузка...