Ionuț Țene

Birocrația ucide Uniunea Europeană la fel ca pe fosta URSS!

145
(reînnoit 17:05 12.10.2017)
În acest context, România se complace în elogierea birocrației europene și în respectarea directivelor Bruxellului, fără să raționalizeze decretele komisarilor europeni, care vin de multe ori în contradicție cu interesul național și democrația.

Nu de mult am citit memoriile lui Mihail Gorbaciov intitulate sec: Amintiri. Inițial nu am dorit să cumpăr cartea din librăria clujeană pentru că știam că un fost lider a celei mai puternice țări socialiste din lume nu are cum să spună adevărul. Totuși fostul secretar general al PCUS și președinte al URSS salvează memoriile prin descrierea frumoasei sale povești de dragoste cu soția sa, fermecătoarea Raisa.

De ce s-a prăbușit URSS?

Printre rânduri un cititor avizat poate citi sugestiile interesante ale lui Mihail Gorbaciov privind prăbușirea URSS și a statelor comuniste în general. Principalul motiv și cauza prăbușirii federației unionale sovietice socialiste intitulate pompos URSS a fost birocrația. Aceasta a ajuns în ultimii ani ai regimului la un exces și exacerbare a puterii sufocante față de statele componente ale URSS, pe lângă fatalitatea unui sistem comunist falimentar și contraproductiv, precum și anti-uman în general deși se proclama ipocrit umanist.

Structurile centrale și unionale supradimensionate, pe lângă un centralism exacerbat, au dus la colapsul regimului federal. Toată lumea aștepta aprobare, avize și voie de la Moscova pentru orice inițiativă sau acțiune. Totul era reglementat în exces până la cel mai amănunțit al vieții private și nimic nu se făcea fără binecuvântarea sovietică a conducerii moscovite.

Revolta periferiei și a republicilor unionale în general față de centralismul excesiv a dus la prăbușirea URSS. Inclusiv cea mai mare republică unională Republica Federativă Socialistă Rusă cu capitala la Moscova s-a rupt de centrul unional tot cu capitala la Moscova, rămânând Gorbaciov și suprastructura sovietică fără stat în 1991 prin nerecunoașterea URSS de către Elțin și liderii ucraineni și belaruși.

URSS un model pentru UE

O situație similară de reglementare excesivă și control central al puterii unionale se regăsește în Uniunea Europeană de astăzi, care prin birocrația exacerbată se aseamănă cu fostul URSS.

Instituțiile centralizate de la Bruxelles încearcă să controleze în cele mai exhaustive moduri totalitatea aspectelor vieții cetățenilor europeni, fapt ce a dus la o birocratizare a federației europene până la blocaj. La Bruxelles s-a creat o suprastructură transnațională și globală, prin comisia europeană și la Strasbourg un parlament futil, care pare tot mai ruptă de interesele directe ale cetățenilor europeni și față de statele naționale la fel ca biroul politic și sovietul suprem din vremea URSS.

În publicația "Cotidianul" a apărut recent un interesant și elocvent articol despre excesul de birocrație europeană și dezintersul aleșilor față de cetățeni:

"Cea mai mare instituţie birocratică din lume este Parlamentul European, unde lucrează peste 7.000 de oameni. Numărul total al parlamentarilor europeni este de 750, restul fiind personal auxiliar. Bugetul Parlamentului European reprezintă o cincime din cheltuielile administrative totale ale instituțiilor UE. Imaginile de mai jos, surprinse în timpul şedinţelor, oglindesc risipa enormă de bani publici proveniţi de la toate ţările membre ale UE. Fotografiile ne-au fost trimise de cititorul nostru Toma Blăşoiu, care ne-a atras atenţia că fiecare europarlamentar are o leafă de 12.000 euro, la care se adaugă o sumă forfetară de cîteva ori mai mare. În aceste imagini, vedeţi ce fac aleşii popoarelor din Europa, de activitatea cărora depinde soarta a 475 de milioane de oameni: unii citesc Biblia, alţii se uită pe reviste porno şi cei mai mulţi moţăie în scaune sau dorm de-a binelea!"

Birocrația ucide..!

Nu întâmplător, recent, o carte care satirizează birocrația europeană a câștigat un premiu excepțional. O satiră privind Uniunea Europeană și birocrația ei, care începe cu un porc care aleargă dezlănțuit pe una dintre principalele străzi din Bruxelles, a câștigat prestigiosul Premiu german pentru carte.

Scriitorul austriac Robert Menasse a primit luni premiul de 25.000 de euro pentru romanul său „Die Hauptstadt", cu o zi înainte de inaugurarea Târgului de carte de la Frankfurt.

Viitorul Europei este incert în contextul în care Marea Britanie se ceartă cu Bruxellesul în privința termenilor plecării sale din blocul comunitar după votul din iunie 2016 privind Brexitul.

În pofida eforturilor de a face un front unit, cei 27 de membri rămași sunt profund divizați în privința monedei euro, a taxelor și a migrației.

„Vremurile noastre sunt prezentate atât de bine din punct de vedere literar încât contemporanii se recunosc pe ei înșiși, iar generațiile viitoare vor înțelege mai bine această perioadă", a precizat Asociația germană a editorilor și vânzătorilor de carte.

Ziarul austriac Salzburger Nachrichten a numit cartea lui Menasse „provocatoare, oportună și importantă: o pledoarie pentru a ne aminti ce se află în miezul „proiectului de pace european" și de avea curajul să-l ducem în faza următoare".

În acest context, România se complace în elogierea birocrației europene și în respectarea directivelor Bruxellului, fără să raționalizeze decretele komisarilor europeni, care vin de multe ori în contradicție cu interesul național și democrația. Excesul de birocrație face Uniunea Europeană o pastișă sovietică, în care democrația e sufocată în reglementări și directive ale unei clase de birocrați bine plătite și ruptă de realitățile concrete. Până la urmă nu numai "corupția ucide", ci și "birocrația ucide U.E." la fel ca pe fosta URSS.

Ionuț Țene este istoric, publicist și scriitor român.

Opinia autorului ar putea să nu corespundă neapărat cu cea a redacției Sputnik.

Sursa: NapocaNews.ro

145
Tagurile:
Birocrație, Ucide, URSS, Uniunea Europeană, Bruxelles, România
Tematic
Structurile secrete românești dincolo de Karl Popper!
Motivul pentru care vine patriarhul Chiril la București: sfinții închisorilor!
Ucraina, stat totalitar eșuat: mormântul minorităților naționale!
Diaspora nu trebuie confiscată de politicienii dâmboviţeni!

RT, interzis: Cum și-a pierdut Vestul abilitatea de a lupta împotriva Rusiei

134
(reînnoit 19:03 10.07.2020)
Occidentul s-a obișnuit cu idea că orice aberație poate servi în calitate de argument pentru luarea unor decizii împotriva oponenților lor geopolitici.

MOSCOVA, 10 iul – Sputnik, Irina Alksnis. Lituania a interzis transmisiunea pe teritoriul țării a cinci posturi de televiziune RT. Acest lucru s-a întâmplat peste o săptămână după ce o acțiune similară au întreprins autoritățile din Letonia. Următoarea ar fi Estonia, al cărei ministrul al Afacerilor Externe nu a exclus că țara ar putea lua o decizie similară.

Șansele ca Tallinnul să adopte o poziție diferită în această problemă sunt minore: din perspectiva consensului antirusesc tradițional al celor trei “tigri baltici” și luând în considerație faptul că anume autoritățile Estoniei și-au manifestat cel mai mare zel și consecvență în împiedicarea activității agenției Sputnik în republică. Este cunoscut faptul că, pentru obținerea rezultatului dorit, aceștia au declanșat o adevărată campanie de intimidare și hărțuire a angajaților, amenințându-i cu dosare penale.

Însă, în toată această poveste, cel mai mare interes îl prezintă justificarea oficială a deciziei Vilniusului. E vorba de acea motivație prin care se afirmă că RT este controlat de Dmitri Kisiliov, persoană vizată de sancțiunile Occidentului, fapt care, chipurile, ar fi constituit un motiv pentru întreprinderea unor măsuri împotriva instituției „care i-ar aparține”.

Problema nu este doar în faptul că această afirmație nu corespunde realității, ocazie pentru care autoritățile au fost vizate de comentarii ironice, autorii cărora au amintit că RT nu are nicio tangență cu structurile AIP “Rossiya Segodnya”, care într-adevăr sunt conduse de Dmitri Kisiliov.

Mai important este faptul că astfel de cazuri s-au întâmplat și anterior: acum o săptămână, Consiliul Național al Letoniei pentru presă a motivat interzicerea transmisiunii RT prin faptul că posturile de televiziune se află “sub controlul și supravegherea personală” a lui Dmitri Kiseliov. Atunci Margarita Simonyan și MAE al Rusiei au criticat această dovadă de neprofesionalism a instituțiilor oficiale letone, care și-au justificat decizia prin niște argumente delirante.

În acele momente situația putea fi explicată printr-un accident sau o eroare comisă de niște executori iresponsabili: în cele din urmă, niciun sistem nu duce lipsă de diletanți și sinecuriști. Într-o astfel de situație statului îi este neplăcut să bată în retragere, chiar dacă a fost compromis de propriii lui demnitari.

Însă repetarea situației în Lituania ne convinge că nu a fost și nu este vorba de o eroare. E o poziție conștientă a autorităților Letoniei și Lituaniei, care operează cu principiul “va trece și așa”.

E clar că interzicerea transmisiunii RT este o decizie pur politică. Însă de ce nu s-au complicat să aducă niște argumente juridice mult mai “curate”? Desigur, ar fi putut s-o facă. Însă în acest caz trebuiau să depună mai multe eforturi, să încordeze instituțiile abilitate, în căutarea unor lacune legislative.

Cândva, anume această trăsătură, recurgerea la șiretlicuri juridice pentru crearea unei aparențe a corectitudinii în deciziile luate, reprezenta unul dintre atuurile democrației occidentale. Acest aspect contrasta puternic cu alte sisteme politice, care nu se complicau cu respectarea unor proceduri formale.

Însă de atunci s-a scurs ceva timp. În problema interzicerii difuzării RT republicile baltice au preferat o altă cale, bătătorită în ultimii ani de alte țări, mult mai puternice.

Pentru americani fluturarea unui tub cu un praf necunoscut a substituit căutarea unor motive reale, prin care și-ar justifica în fața comunității internaționale invazia Irakului. Britanicii au organizat un adevărat show în jurul otrăvirii celor doi Scripal, fără a fi deranjați de „petele albe” din dosar, pe care le poate observa orice persoană mai atentă. Olanda, care și-a transformat justiția într-un brand național, a organizat la audierile în dosarul MH17 niște “acrobații” juridice, încât încetează să mai surprindă pe cineva.

Astfel de exemple, în raport cu Rusia, dar și cu China, Iran, Venezuela și alte “state-proscrise”, au devenit atât de multe, încât s-au transformat din niște excepții într-o normalitate. Pe acest fundal poziția autorităților lituaniene și letone în cazul interzicerii transmisiunii RT se încadrează organic: de ce s-ar încorda dacă o pot face fără a depune eforturi, fiind suficient să arunce o aberație în calitate de argumentare oficială?

Toate aceste mișcări au o anumită logică: publicul cu viziuni antirusești va fi mulțumit de explicația despre „Kiseliov care controlează RT” (exact așa cum a fost în cazul mesajelor “Putin l-a otrăvit pe Skripal” sau “Kremlinul a doborât Boeingul deasupra Donbasului”), iar pentru Rusia și forțele care o simpatizează Occidentul nu consideră necesar să irosească resurse, fiind convins că misiunea de a o convinge sau atrage de partea lui este zădarnică.

Inițial, o astfel de abordare (de mântuială) a fost generată de existența unui monopol informațional, politic, ideologic și chiar moral al Occidentului. Anume datorită lui, la un moment dat, Vestul a considerat inutilă orice elaborare atentă și profesionistă a politicii, inclusiv în raport cu concurenții lui. Prin urmare, nici nu a observat cum a pierdut acest monopol, din cauza slăbirii competenței și a unei ignoranțe, în convingerea că totul va merge și așa.

Acum situația a intrat într-o nouă fază. Astăzi aceleași forțe cred că nu are niciun rost să lucrezi calitativ și să depui niște eforturi calificate pentru că ai lor oricum vor accepta, iar oponentul oricum nu poate fi convins.

Cel mai mult ne surprinde convingerea lor (iar decizia proaspătă a balticilor în privința RT confirmă această presupune) că o astfel de abordare profesionistă, iar mai exact – o lipsă crasă de profesionalism, le va duce o victoria ideologică și geopolitică asupra Rusiei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

134
Tagurile:
Rusia, RT
Tematic
RT, cel mai popular canal de știri din YouTube: 10 miliarde de vizualizări
Simonian, despre refuzul Londrei de a acredita Sputnik și RT
RT a realizat un film VR, dedicat eliberării Auschwitz
Discriminarea Sputnik și RT încalcă angajamentele asumate în cadrul OSCE – Lavrov
RT l-a ironizat pe Navalnyi care susține că „nimeni nu urmărește acest post TV”
Un reporter RT, grav rănit în Siria
RT lansează cursuri online de jurnalism

Загрузка...
Oameni la intrarea în sediul ziarului The New York Times

Propagandă împotriva știrilor: De ce mass-media occidentală pierde teren

147
(reînnoit 18:40 09.07.2020)
AIP “Rossiya Segodnya” a prezentat studiul Octopus 2.0. Coronavirus în Rusia, dedicat imaginii țării în presa globală. Cercetătorii s-au concentrat pe mass-media de top atât din cadrul G7, cât și din China, unde a izbucnit focarul infecției.

Editorial realizat de Irina Alknis

Această completare s-a dovedit a fi de succes, întrucât statisticile din mass-media chineze au oferit un fundal destul de neașteptat pentru imaginea lumii prezentate de publicațiile occidentale.

Per ansamblu, Octopus 2.0 nu a venit cu anumite surprize: COVID-19 a fost folosit de mass-media occidentală în calitate de încă un prilej de informare pentru continuarea propagandei antiruse.

Lideri incontestabili aici au devenit americanii - 58% din numărul publicațiilor la această temă în cele cinci cele mai importante (din punct de vedere al audienței) mass-media americane au avut un ton negativ. Ele sunt urmate de mijloacele de informare în masă germane, unde acest indicator a fost de 44%, canadiene - 41% și britanicie - 38%.

În același timp, celelalte trei state din cadrul G7 au o atitudine negativă semnificativ mai mică față de Rusia la acest subiect: Japonia - 33%, Italia - 28%, iar în Franța cifra este una chiar impresionant de mică - doar 21%.

Ce-i drept, în ceea ce privește latura pozitivă lucrurile stau cam prost - de la unu la cinci la sută. Singura excepție este Italia, unde nouă la sută dintre mențiunile despre Rusia și coronavirus au avut o conotație pozitivă. Este lesne să presupunem că ajutorul oferit italienilor în lupta cu epidemia (trimiterea de ajutoare medicale și medici) a făcut posibilă apariția în presă a unei cote mai mari de publicații favorabile.

Totuși, în aceste cifre poate un alt aspect este mai curios: ele demonstrează clar cele mai relevante tendințe geopolitice ale momentului actual. Pe de o parte, anglo-saxonii (atât din lumea veche, cât și de peste mări) rămân în fruntea atacului antirusesc, fiind forța lui motrice. Dar, pe de altă parte, ei pierd clar sprijinul chiar și al celor mai apropiați aliați, care încearcă să mențină o abordare mai neutră și să nu fie zeloși în rusofobie, ceea ce este logic: timpurile s-au schimbat și nu mai este anul 2014.

În același timp, cifrele dezvăluie cât de dificilă este situația în Germania, în primul rând pentru ea însăși. Poziția activă antirusă a mass-media germane este în contradicție cu politica de stat, în cadrul căreia Berlinul nu doar promovează și apără proiectele comune cu Moscova, ci și scapă constant de dependența semi-ocupațională a Statelor Unite. Cu toate acestea, în sfera mass-media rămâne în mod evident subordonarea strictă și loialitatea necondiționată a mijloacelor de informare față de suzeranul de la Washington, nu față de interesele naționale.

În ceea ce privește subiectele care au fost utilizate în propaganda COVID-antirusească, acestea nu s-au diferențiat prin originalitate, într-un fel sau altul s-au limitat la două laitmotive binecunoscute: Rusia piere din nou, mai rău ca niciodată, dar tot ea reprezintă și o amenințare uriașă pentru toată lumea.

Acest lucru a dus la critici cu privire la situația generală din țară, starea sistemului de îngrijire a sănătății și acțiunile autorităților ruse în lupta împotriva COVID-19 - lansând previziuni potrivit cărora ar situația este pe muchie de cuțit și ar putea să se prăbușească în orice moment. În ceea ce privește amenințarea pentru restul globului, nici în acest caz nu s-a inventat nimic nou: principalele acuzații au fost cu privire la desfășurarea de către Moscova a unor campanii de dezinformare privind pandemia, s-a ajuns chiar la afirmații potrivit cărora Rusia inspiră insidios umanității inutilitatea spălării pe mâini.

Desigur, în mass-media chineză reflectarea problemei diferă izbitor. Și acest lucru nu se datorează nici pe departe celor 20% de publicații pozitive despre Rusia în contextul luptei împotriva coronavirusului și absenței celor negative.

Aspectul definitoriu este numărul mare de articole la acest subiect. În perioada analizată, din martie până în iunie, peste 1200 de articole despre lupta Rusiei cu epidemia au fost publicate în primele 5 surse media de top ale Chinei. Pentru comparație: în aceeași perioadă numărul minim de texte a fost înregistrat în Canada - 238 de articole, iar indicatorii celorlalte șase țări oscilează între 371 (Italia) și 470 (Japonia).

Apropo, americanii, cu 428 de articole, sunt pe locul cinci pe listă.

Rezultă că timp de trei luni mass-media chineze au publicat la subiectul „Coronavirusul în Rusia” de aproape trei ori mai multe materiale decât media americane, care par a fi fruntașe pe glob.

Mai mult, merită să amintim aici că 80% dintre articolele publicate în China au avut un caracter neutru-informativ, adică este vorba în special de știri.

Ar fi o mare greșeală să punem această diferență colosală pe seama interesului deosebit al Chinei față de treburile Rusiei. Se pare că totul este mult mai simplu și banal: totul se explică prin munca mai asiduă și prin eficiența mai mare ale mass-media chineze de top, care procesează și publică un flux de informații mult mai mare decât concurenții lor occidentali.

De fapt, acest lucru confirmă temerile occidentale în privința pierderii leadershipului informațional. Desigur, pentru a prezenta publicului, acestea sunt umflate la forme anecdotice, dar sunt în esență fondate.

Cândva Occidentul a creat mijloace de informare în masă în sensul lor modern, devenind lider incontestabil și model de referință pentru toți ceilalți. Libertatea de exprimare și diseminarea informațiilor deveniseră principalele atuuri în lupta împotriva adversarilor ideologici și geopolitici - și au fost utilizate cu succes.

Acum însă iată că asistăm la o criză ce ia amploare a acestui sistem care, aparent, era de nezdruncinat până nu demult.

Cu cât mergem mai departe, cu atât este mai dificil pentru mass-media occidentale să concureze cu media „lumii lipsite de libertate”, fie că este vorba de China sau Rusia. Puteți râde cât doriți de panica răspândită de politicienii americani și europeni cu privire la „mass-media ale Kremlinului”, dar RT și Sputnik primesc într-adevăr un feedback mai mare pe rețelele de socializare decât cele mai cunoscute și mai influente surse media europene.

Peste 1.200 de noutăți din mass-media chineză în comparație cu mai puțin de 450 din presa americană la un singur subiect, care este abordat destul de îngust în cazul ultimelor, reflectă exact aceeași tendință.

Mass-media occidentală tot mai rău (în comparație cu concurenții care au apărut) își îndeplinesc funcția lor principală - aducerea la cunoștința publicului a celor mai ample și variate informații. Este vorba de conținut și de prezentarea materialului.

Da, Occidentul continuă să dețină eticheta de „cea mai liberă, onestă și profesionistă presă”. Dar avem o situație aici, ca în cazul hainei regelui dintr-un basm - într-o zi, pur și simplu nu va mai funcționa.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

147
Tagurile:
teren, Mass-media, Știri
Tematic
Veste neașteptată în mass media! Telespectatorii sunt șocați!
Sputnik își menține poziția de lider printre mass-media online din Moldova – Gemius
Ce armă a Rusiei este mai înfricoşătoare decât cea nucleară - mass-media americane
Rusia va lua măsuri împotriva presei din țările care persecută mass-media rusă
Kim Jong-un va vizita Rusia și se va întâlni cu Putin în curând - mass-media nord-coreeană
Ciolacu, ieșire puternică în mass media – a făcut anunțul așteptat în ceea ce îl privește
Liderii G7 au discutat despre revenirea Rusiei, potrivit mass-media

Загрузка...
TIR

Europarlamentar român despre transportul european: ”Cum elimină Vestul concurența din Est”

0
(reînnoit 10:10 11.07.2020)
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a avut o ieșire foarte dură împotriva noilor reglementări votate de Paramentul European în domeniul transporturilor, diagnosticul său fiind foarte clar: Vestul a eliminat în acest fel concurența transportatorilor din Est.

BRUXELLES, 11 iul - Sputnik, Daniela Porovăț. Mihai Tudose, fost premier și actual europarlamentar al PSD, i-a cerut premierului Ludovic Orban, într-un editorial publicat de Digi24, să pregătească atacarea la Curtea de Justiție a UE a noilor regulamente pe transporturi prin care ”Vestul elimină concurența din Est”.

Aceste regulamente contravin tratatelor Uniunii, Pactului Ecologic European și obiectivelor privind neutralitatea climatică și redresarea economică, argumentează Tudose.

”Este revoltător faptul că statele occidentale și-au mobilizat guvernele și europarlamentarii pentru a impune norme restrictive transportatorilor est-europeni. Practic, se urmărește scoaterea de pe piața europeană a firmelor de transport din Est. România și alte opt state membre, care vor fi direct afectate, au făcut eforturi în Consiliu și în Parlamentul European pentru a stopa acest pachet legislativ fără precedent. Fără succes, din păcate”, descrie europarlamentarul situația.

Tudose nu face economie de cuvinte dure, iar criticile la adresa UE sunt pe măsură:

”Așa arată unitatea europeană? Asta e solidaritatea atât de mult clamată? Ni se cere să fim solidari, de exemplu, când vine vorba de migrație, dar iată că suntem scoși în mod incorect din jocul economic! Și asta cu încălcarea principiului liberei circulații a bunurilor și persoanelor, care constituie fundamentul Pieței Interne europene...”, arată Tudose în editorialul amintit.

Europarlamentarul se întreabă, de altfel, de ce a fost atât de urgent votul din plenul europarlamentar, de ce nu s-a așteptat, așa cum era normal, rezultatul unui studiu de impact privind impactul de mediu și asupra funcționării Pieței Unice al normelor Pachetului Mobilitate, aflat în derulare.

”De ce nu s-a ținut cont de solicitarea noastră, a eurodeputaților din Est, de a se amâna decizia, având în vedere impactul pandemiei asupra economiei în general și a transporturilor în particular?”, se întreabă Tudose cu tâlc, acesta observând că se vorbește atât despre relansarea transportului, dar în practică se distruge un segment important de piață, ceea ce va înrăutăți situația social-economică, deja precară, din noile state membre ale Uniunii.

Tudose apreciază faptul că Adina Vălean, comisarul pentru Transporturi, a atenționat că întoarcerea obligatorie a camioanelor goale în statul de bază la fiecare opt săptămâni va cauza deficiențe în sistemul de transport, inclusiv congestionarea traficului, și creșterea poluării, prin emisii sporite în mod inutil.

Dar Tudose avertizează că acest ”nou regim protecționist impus de statele vestice va afecta grav economia românească, în condițiile în care transporturile înseamnă 400.000 de angajați și jumătate din excedentul comerțului extern cu servicii al României, adică un câștig anual pentru țară de peste 4 miliarde de euro”.

Din acest motiv, singura soluție, spune Tudose, este ca Guvernul să pregătească sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a combate modul neloial în care vechile state membre își elimină concurența!

În final, Tudose încheie cu o notă amară, arătând că el nu dă un mesaj anti-european, ci unul pentru o Europă cu adevărat unită și solidară în fapte, nu doar în vorbe și în funcție numai de interesele unora!

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Europarlamentar, Vestul, Transportatori

Загрузка...