Ilie Catrinoiu

Capitalismul în colaps. De ce creștinismul deține cheia noii civilizații (I)

574
(reînnoit 11:57 12.10.2016)
La o analiză atentă a istoriei mentalităţii româneşti, observăm că obedienţa şi sărăcia nu au fost încurajate şi cultivate de ţăranul român, ci de boieri, cu sprijinul unei puteri externe - Imperiul Otoman.

Un anume academician a scris în luna aprilie a acestui an un "studiu" într-o revistă de istorie despre faptul că suntem săraci pentru că suntem ortodocşi. Auzim această prostie atât de des încât a devenit imn naţional. Se cita în acel "studiu" Max Weber, de altfel un critic dur al capitalismului, însă academicianul nostru a priceput altceva din sociologul german. Dar trecem peste. În România este posibil orice, mai ales dacă eşti academician.

Ilie Catrinoiu
© Sputnik / Александр Осматеско

"Consider că Ortodoxia e legată de o anumită rămânere în urmă economică", scria academicianul român. Nu înţeleg de ce un academician trebuie să "considere" ceva într-o chestiune atât de complexă, când, în mod ştiinţific, un academician ar trebui să ştie exact dacă este aşa sau nu, mai ales că este academician şi ar trebui să aibă la îndemână toate datele, statisticile din economiile dezvoltate ale lumii şi cărţile din ultimii 7 — 8 ani apărute în mediul protestant, catolic şi ortodox pe această temă. Dar trecem şi peste asta. Până la urmă este vorba despre un academician din… România.

Mentalitatea oligarhică

Ceea ce ne dorim acum este să afirmăm faptul că, într-adevăr, ţările ortodoxe sunt cele mai sărace din Europa, dar nu din cauza ortodoxiei, ci din cauza mentalităţii oligarhice. Se pun câteva întrebări: 1. când a apărut mentalitatea oligarhică în Ţările Române?; 2. care este originea acestei mentalităţi? şi 3. de ce a apărut ea? Apoi trebuie examinat dacă într-adevăr dogma ortodoxă sau creştinismul în general sprijină sărăcia sau nu.

Biserică
© Sputnik / Евгений Панасенко

În Ţările Române, mentalitatea oligarhică a apărut prima dată spre sfărşitul secolului al XVI-lea, înainte cu câteva decenii de Mihai Viteazul. La a doua întrebare vom spune că originea acestei mentalităţi nu este dogma ortodoxă şi nici creştină în general. Iată de ce.

Nicolae Iorga scrie că boierii din vremea lui Mihai Viteazul credeau că, pentru a pedepsi păcatele lumii, turcii au fost trimişi de Dumnezeu şi vom scăpa de ei de la sine prin biciul dumnezeiesc, fără eforturi omeneşti ce nu pot fi decât zadarnice. Un academician ar fi trebuit să ştie şi ceva teologie; atunci ar fi observat că această mentalitate a renunţării la efortul omenesc este erezie în Biserica Ortodoxă şi poartă numele de chietism.

Obediența și sărăcia

La a treia întrebare vom spune că motivul apariţiei mentalităţii oligarhice este lăcomia şi confortul. Boierii îi încurajau pe ţărani să nu lupte împotriva turcilor pentru că "aşa vrea Dumnezeu", dar în schimb ei deveneau din ce în ce mai bogaţi profitând de pe urma legilor date de turci. Imperiul Otoman impusese taxe foarte mari ţărănimii, iar cei care câştigau de pe urma acestui lucru erau boierii. Ei ajunseseră să cumpere la preţ de nimic pământurile la care ţăranii renunţau pentru că nu mai erau în stare să le păstreze. Astfel, ajutaţi de turci, boierii au devenit, prin lege, oligarhi în mai puţin de 30 de ani. Cam aici este perioada în care a început să ia naştere oligarhia românească.

Aşadar, la o analiză atentă a istoriei mentalităţii româneşti, observăm că obedienţa şi sărăcia nu au fost încurajate şi cultivate de ţăranul român, ci de boieri, cu sprijinul unei puteri externe — Imperiul Otoman.

În editorialul următor vom analiza dacă ortodoxia, sau creştinismul în general, cultivă sărăcia şi dacă religia creştină deţine cheia de acces spre noua civilizaţie a abundenţei. 

574
Tagurile:
Oligarhie, Crestinism, Mentalitate, Sărăcie, Capitalism, Ilie Catrinoiu, România
Tematic
Ilie Catrinoiu: Dezvoltarea înseamnă acces direct la hrană și apă
Monica Anisie

De ce a prins fake-news-ul cu declarația Monicăi Anisie?

710
O declarație care ar fi putut scoate din minți și cel mai liniștit om a scos la iveală, de fapt, prăpastia dintre actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării și omul de rând.

Am urmărit și eu ieri, ca mulți – incredibil de mulți – români declarația ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, legată de situația copiilor care provin din familii fără curent electric.

De la bun început am simțit – sau, mai degrabă, am vrut să simt, să cred asta – că avem de-a face cu o scoatere din context, cu un fake-news… Nu îmi puteam imagina că un om, care, pe deasupra ete ministrul Educației și Cercetării, se arată a fi atât de lipsit de empatie față de oamenii cu adevărat nevoiași.

Era ca și cum le-ar fi spus: ”Dacă n-aveți pâine, mâncați cozonac!”

Și totuși… chiar dacă vorbim de o ”gafă” exagerată, accentuată până dincolo de limita bunului simț și a decenței, problema care apare este alta, reală și dureroasă. Iar Anisie pare să nu facă nimic pentru a o remedia.

Mă refer la prăpastia dintre Ministerul Educației și Cercetării și omul de rând. Distribuirea masivă a imaginii ministrului Educației și Cercetării, însoțită de textul ”Pentru școala online, elevii care nu au tablete pot urmări lecțiile la televizor” arată că s-a ajuns la saturație. Profesorii, elevii, părinții, toți au distribuit imaginea. Pentru că nu se mai poate. Pentru că, de luni de zile, de la MEC nu vin decât incertitudini și bâjbâieli.

Acest fake news nu a reprezentat decât picătura care a umplut paharul. Iar Anisie, în loc să arunce cu venin pe Facebook, să acuze fake-news-ul – uitând, evident, că funcția sa presupune alte îndeletniciri – ar trebui să își adune echipa și să se întrebe: ce e de făcut?

Pentru că, în mod absolut clar, nu mai merge așa. Iar Monica Anisie – vrem, nu vrem – și-a pierdut credibilitatea în fața românilor. Acesta este și motivul pentru care nimeni nu mai stă să citească întreaga declarație a demnitarului.

Românii au înțeles – și aici nu e vina lor – că ministrul Educației și Cercetării nu are credibilitate și că, mai grav de-atât, are ”potențial”. Adică omul poate citi un titlu și deja îl crede, pentru că se pliază pe imaginea pe care o are despre un personaj politic sau altul.

Mingea se află acum în terenul Monicăi Anisie.

710
Tagurile:
Monica Anisie

Загрузка...
Steagul UE

Europa va plăti scump pentru noile sancțiuni antirusești

340
(reînnoit 18:00 16.10.2020)
Acest episod a devenit cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani.

Editorial realizat de Irina Alksnis

La summitul UE de la Bruxelles au fost anunțate sancțiuni împotriva Rusiei cu privire la cazul lui Alexei Navalnîi, scrie editorialistul Irina Alksnis pentru RIA Novosti.

În noua listă neagră au fost incluși șase reprezentanți de rang înalt ai serviciilor speciale rusești, ai Ministerului Apărării și ai Administrației Prezidențiale, precum și ai Institutului de Cercetare de Stat pentru Chimie Organică și Tehnologie. Sursele susțin că aceste persoane „ar fi putut ști despre otrăvire sau au fost implicate în planificarea acesteia”.

Astfel, potrivit Uniunii Europene, statul rus se angajează în asasinate politice (și atentate asupra lor), folosind arme chimice pentru aceasta în locuri aglomerate. Iar pedeapsa adecvată pentru aceasta, potrivit europenilor, este înghețarea activelor și interzicerea intrării mai multor oficiali ruși, posibil implicați.

În alte privințe, astfel de acțiuni, care se presupune că ar fi întreprinse de Rusia, nu reprezintă un motiv pentru ca Europa să transforme cumva cooperarea cu Rusia. Mai mult, Berlinul, ca inițiator și forță motrice a evenimentelor care au loc, este interesat de „relații bune sau cel puțin rezonabile” cu Moscova, întrucât, potrivit ministrului de Externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas, ceea ce s-a întâmplat „nu schimbă geografia”, iar țara sa trăiește „prin comerț și schimb științific".

Anume în totalitatea acestor fapte ar trebui să căutăm o explicație pentru retorica rusească, fără precedent de aspră din ultima vreme.

Poate părea ciudat la prima vedere, dar prin decizia sa de astăzi, UE a dat într-adevăr un caracter calitativ nou confruntării sale cu Rusia. Pentru a înțelege despre ce este vorba, este necesar să ne reamintim de trecutul recent.

Acest episod a fost cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani. Primul a fost în 2014-2015 și este asociat cu evenimentele violente de atunci. Al doilea s-a întâmplat în 2018 în cazul Skripal. Și acum - incidentul cu Navalnîi.

Organizatori și conducători ai acestor procese au fost întotdeauna diferite puteri. La mijlocul anului 2010, Statele Unite au fost acea forță care a desfășurat o campanie grandioasă de exercitare a presiunii asupra Rusiei în acea perioadă. La rândul său, scandalul Skripal a fost în totalitate inspirat de Marea Britanie.

În ambele cazuri, Europa continentală a acționat ca o forță condusă din afară, de la care se aștepta, de asemenea, să facă principalele sacrificii în lupta împotriva Moscovei. Mai mult, americanii s-au descurcat destul de bine pentru prima dată: Uniunea Europeană a avut de suferit cele mai grele pierderi ca urmare a schimbului de sancțiuni sectoriale și contra-sancțiuni rusești. Cu toate acestea, acest lucru era destul de previzibil, deoarece Rusia este un partener economic mult mai semnificativ pentru UE decât pentru Statele Unite sau Regatul Unit.

Europa a învățat o lecție din experiența dureroasă și a emasculat destul de repede războiul sancțiunilor, care durează și astăzi, până la măsuri nedureroase din punct de vedere economic pentru toate părțile sub formă de completare a listelor nesfârșite și expulzare periodică a diplomaților.

Se poate presupune că retorica pacificatoare a politicii externe a Moscovei, care se manifesta anterior chiar și în perioadele celei mai acute ale campaniei anti-rusești din Occident, era și se adresa în primul rând ei - Europei continentale. Sarcina a fost de a răzbate la pragmatismul și buna chibzuială a capitalelor europene, astfel încât acestea să nu-și permită să fie transformate într-un instrument blând în mâinile Washingtonului și Londrei.

Și acest lucru s-a reușit.

Acum, Europa - și în special Germania - a decis să joace independent aceeași carte pe care au jucat-o camarazii săi din Occidentul colectiv: să umfle un grandios scandal rusofob pentru întreaga lume pentru a-și atinge unele dintre obiectivele sale.

Diferența constă în faptul că, dacă Statele Unite și Marea Britanie s-au bazat într-adevăr pe un efect sensibil anti-rusesc, atunci în acest caz scopul este evident unul diferit - pur și simplu pentru că „pedeapsa” anunțată a Rusiei are din nou un caracter absolut simbolic. Pe de altă parte, cel mai valoros și fragil obiect al relațiilor bilaterale din acest moment - ”Nord Stream - 2” - este atent păzit de germani și scos de sub atac.

Cel mai probabil, Berlinul și, în același timp, Parisul și Bruxelles-ul își rezolvă problemele interne cu această combinație, folosind tema „rusească” ca instrument convenabil familiar, iar Navalnîi ca pe un „neghiob” din Preferans.

Doar după mai bine de câteva decenii în care a avut un rol geopolitic secundar, precum și concentrându-se pe economie, „comerț și schimb științific”, Europa și-a pierdut abilitățile în implementarea operațiunilor politice speciale și complexe. De aici și delirul din ce în ce mai uimitor al poveștii cu Navalnîi, unde s-a ajuns deja la acuzațiile de dublă otrăvire a bloggerului. În acest context, britanicii din cazul Skripal arată ca niște guru ai profesionalismului.

Iar degețelul amenințător, arătat de europeni în calitate de pedeapsă la adresa statului care este acuzat că a folosit arme chimice și a încercat o asasinarea politică, impresionează în mod deosebit.

Deci, dacă Europa decide să intre în joc cu mize atât de mari, trebuie să fie gata că va trebui să plătească scump.

Într-adevăr, în marea politică și imaginația adecvată a Moscovei (și puteți fi sigur de ea), gama de măsuri care sunt cu adevărat sensibile pentru partenerii europeni depășește cu mult restricțiile pur economice pe care aceasta le evită atât de sârguincios.

340
Tagurile:
UE, Rusia, Sancțiuni
Tematic
Premieră: primul transgender viceprim-ministru în Europa
Cât de periculos este vaccinul: SUA solicită un răspuns, Europa numără profiturile
Europa luptă pentru uniformizare liberală și totalitarism democratic
Macron: cooperarea cu Rusia, necesară pentru pacea în Europa
Puși în fața faptului împlinit: Cum va plăti Europa pentru bazele SUA

Загрузка...
Seismograf, cutremur

În această noapte a fost CUTREMUR odată cu schimbarea OREI

0
În această noapte atât România, cât și Republica Moldova au trecut la ora de iarnă, astfel că ora 4.00 a devenit ora 3.00. Odată cu schimbarea orei s-a produs și un cutremur în zona seismică Vrancea.

Anul 2020 ar putea fi ultimul în care România mai trece la ora de iarnă, întrucât pentru 2020, reprezentanții Comisiei Europene propuseseră renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa. Propunerea venise din partea Comitetului de Turism și Transporturi al Uniunii Europene, care sublinia că schimbarea sezonieră a orei ar putea înceta, iar fiecare stat membru UE va trebui să aleagă dacă rămâne la ora de vară sau la cea de iarnă. Comisia Europeană urma să analizeze fiecare decizie.

Trecerea la ora de iarnă s-a produs în această noapte de 24 spre 25 octombrie, ora 4.00 a devenit ora 3.00. Pe 22-23 septembrie 2020 a avut loc echinocțiul de toamnă, moment în care am intrat în toamna astronomică.

 

Cutremur în această noapte, la ora 3:26

Potrivit Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, în această noapte s-a produs un cutremur, și anume pe 25 octombrie 2020, la ora 03:26:32 (ora locală a României), în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, județul BUZĂU. Este vorba de un cutremur slab, cu magnitudinea de 3,4, la adâncimea de 145 km.

„Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 64km E de Brasov, 78km NE de Ploiesti, 115km S de Bacau, 126km V de Braila, 127km V de Galati, 131km N de Bucuresti, 147km NE de Pitesti, 179km E de Sibiu, 195km N de Ruse, 197km SV de Iasi”, precizează INCDFP.
Cutremur în Vrancea, harta
© Photo : INFP.RO
Cutremur în Vrancea, harta

Trecerea la ora de iarnă – cum ne afectează

Primul avantaj adus de această schimbare îl reprezintă faptul că vom dormi o oră în plus. Din păcate, sunt persoane cărora ora de iarnă le produce stări neplăcute, de anxietate, stres sau chiar depresii. Motivul îl reprezintă faptul că nu se pot adapta la noua oră prea repede.

Persoanele meticuloase devin cele mai stresante întrucât schimbarea orei de iarnă le dă peste cap toată rutina zilnică. Dimineaţa începe mai târziu şi seara vine mai devreme", spune medicul Daniela Stan.

Adaptarea organismului la trecerea de iarnă poate dura chiar câteva săptămâni, iar acest lucru poate însemna o perioadă cu somn mai neliniștit, depresie, risc crescut de accident vascular cerebral din cauza creșterii nivelului de cortizol, notează libertatea.ro.
Ca să nu fiți afectați de trecerea la ora de iarnă este important să respectați orele de somn în fiecare noapte, ba chiar să vă culcați până la ora 22.00 și să renunțați la activitățile suprasolicitante înainte de somn.

0
Tagurile:
cutremur, schimbare

Загрузка...