Президент США Джо Байден на трапе борта № 1

Biden se transformă în "curierul lui Putin"

319
(reînnoit 11:44 11.06.2021)
"Șoimii" occidentali sunt foarte îngrijorați. Așa se întâmplă că, în ultimii ani, orice întâlnire dintre președintele SUA și președintele Rusiei este însoțită de provocări și încercări violente de a o perturba.

Vladimir Kornilov

Să ne amintim cum în 2018, cu câteva ore înainte de summit-ul de la Helsinki dintre Donald Trump și Vladimir Putin, s-a aflat despre arestarea în Statele Unite a cetățencei ruse Maria Butina. Sau cum Ucraina a organizat o provocare în strâmtoarea Kerch, care a fost folosită drept pretext pentru anularea întâlnirii președinților în timpul summitului G20 de la Buenos Aires. Nu există nicio îndoială că și acum, în ajunul întâlnirii de la Geneva dintre Putin și Biden, vor exista provocări și încercări, dacă nu de a o perturba, atunci, cel puțin, de a o complica, de a crea un fundal insuportabil pentru petrecerea acesteia.

Cel mai tare se străduiesc, desigur, republicanii americani, care au decis să ramburseze cu dobândă democraților pentru toate atacurile asupra lor și asupra lui Trump, pe care l-au acuzat că este pro-rus pe parcursul tuturor celor patru ani de președinție. Senatorul Ted Cruz, pe care presa democratică îl numea în trecut "marioneta lui Putin", povestește acum cu o încântare evidentă cum Biden "doarme în același pat cu Putin, cu Rusia și cu dușmanii Americiiʺ.

Dar există și o altă categorie de oameni, care sunt foarte îngrijorați de viitorul summit și fac tot ce le stă în putință pentru a-l perturba sau pentru a-l complica. Această categorie include numeroșii ʺexperți pe Rusiaʺ sau așa-numiții kremlinologi. În fiecare astfel de întâlnire, ei văd o amenințare existențială pentru ei înșiși și sunt îngroziți de teribilul cuvânt "resetare". Și, deși nimeni nu crede cu adevărat în posibilitatea relansării relațiilor dintre Statele Unite și Rusia (așa cum a spus Serghei Lavrov, "atât de mult s-a îngrămădit, încât nu va fi ușor de curățit"), kremlinologii occidentali se tem de chiar și o simplă aluzie la o posibilă încălzire a relațiilor.

În aspirația lor de a crea o atmosferă informațională insuportabilă în jurul viitoarei întâlniri, ei chiar au încălcat cel mai sacru lucru: au început să admită public ideea că Trump își construia politica externă mai rațional decât Biden.

Foarte exemplificativ în acest sens este un editorial recent din The Times, semnat de principalul kremlinolog britanic – Edward Lucas, care conduce de mai mulți ani "cruciada" împotriva Rusiei în mass-media occidentală. Declarând că "echipa lui Biden repetă greșelile administrației Obama" la adresa Rusiei, Lucas face declarații care, până de curând, păreau de neconceput pentru presa liberală din Occident: "Dimpotrivă, reputația lui Donald Trump ca om cu o politică externă inconsecventă pare din ce în ce mai nemeritată. El a avut dreptate în privința Chinei... El a condamnat pe bună dreptate Germania pentru abordarea sa zgârcită, incompetentă și arogantă în ceea ce privește apărarea. De asemenea, el a sporit prezența militară americană in Europa". Și acest lucru este scris de un om care, nu cu mult timp în urmă, susținea că "Trump a devenit aliatul lui Putin în războiul Rusiei împotriva Occidentului". Ne putem imagina nivelul de frică al criticului de rând al Rusiei înainte de întâlnirea de la Geneva, dacă el a mers la o astfel de regândire a rolului lui Trump în istoria lumii.

Un alt luptător persistent împotriva Kremlinului – ex-ambasadorul SUA în Rusia, Michael McFaul, împărtășește temerile colegului său cu privire la o "resetare" ipotetică. Desigur, spre deosebire de Lucas, democratul american nu își poate permite să-l complimenteze pe Trump, dar în recentul său editorial pentru The Washington Post, el solicită în mod explicit o confruntare: "Scopul lui Biden nu ar trebui să fie acela de a "restabili relațiile cu Rusia". În schimb, Biden și echipa sa ar trebui să definească obiectivele specifice în domeniul securității, economiei, valorilor, pe care ei doresc să le atingă, iar apoi să se pregătească pentru dezamăgirile iminente".

McFaul s-a exprimat și mai deschis în interviul acordat telecanalului MSNBC: "Sper că nu se va întâmpla așa ceva – că președintele Biden va continua să vorbească despre relații stabile și previzibile cu Putin. Asta nu se va întâmpla". Diplomatul pensionat își exprimă în mod constant speranța că Biden, la Geneva, nu va începe să se apropie de Moscova, ci se va limita doar la "mesaje dure".

Dacă ne uităm la declarațiile și articolele analiștilor care se numesc "experți pe Rusia", gândurile lor coincid. Kremlinologul francez Mathieu Boulègue, unul dintre autorii unui raport scandalos recent al centrului britanic Chatham House, care a cerut izolarea veșnică a Rusiei, prezicând posibilul rezultat al summitului de la Geneva, scrie deschis: "De fapt, este bine că, acum, relațiile cu Moscova nu se îmbunătățesc".

Și el își amintește cu dezgust "resetările" trecute și presupune că încercările politicienilor occidentali de a se înțelege cu Moscova mărturisesc despre lipsa lor de "memorie musculară", precum și despre "incapacitatea lor colectivă de a învăța din experiența trecută". Boulègue, continuând linia raportului Chatham House, solicită în mod explicit o politică de confruntare perpetuă cu rușii, fără nicio șansă de îmbunătățire. El nici măcar nu conștientizează că se contrazice pe sine însuși atunci când, în același articol, susține că Rusia se află "în declin" și că ea (nu China) ar trebui să rămână în continuare o prioritate a politicii externe a SUA. Dar, s-ar părea, de ce să-ți faci griji de un concurent care se află "în declin"?

Boulègue publică toată această ʺanalizăʺ pe paginile site-ului web al Centrului de Analiză Politică Europeană (Center for European Policy Analysis sau CEPA), care a devenit recent unul dintre principalii generatori de materiale antirusești, care pretind că sunt analitice. Experții acestui centru au solicitat recent, în mod deschis, o "dezintegrare controlată a Rusiei". Și Edward Lucas, menționat mai sus, se asociază în ultima perioadă cu aceeași instituție. Pe această resursă este activ și ex-reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, care a făcut multe pentru escaladarea conflictului în Donbas. Analizând posibilele rezultate ale summitului de la Geneva, americanul avertizează echipa lui Biden în ceea ce privește dorința pentru "stabilitate și previzibilitate", cerând, în schimb, să introducă noi sancțiuni dure împotriva Rusiei în ajunul întâlnirii. În opinia sa, acest lucru va însemna "să negocieze dintr-o poziție de forță". Cu toate acestea, din aceste sfaturi este neclar de ce ar trebui să aibă loc în general întâlnirea pentru noi sancțiuni. De parcă Statele Unite au introdus puține sancțiuni până acum și fără niciun summit.

Dar aceasta este logica kremlinologilor profesioniști care își văd sarcina nu în găsirea unei ieșiri din conflicte, ci în escaladarea lor. Unii dintre ei (cei care sunt mai în vârstă) își amintesc încă "ororile" anilor ‘90, când, după prăbușirea URSS-ului, o cohortă semnificativă de sovietologi occidentali, printre care se aflau într-adevăr și profesioniști, au rămas fără locuri de muncă. Au fost închise centrele analitice specializate în "problema rusească", au fost restrânse "vocile" propagandistice care difuzau pe teritoriul Uniunii Sovietice. Apoi, ʺrămășițeleʺ acestor experți au fost lovite de "resetarea" erei Obama, motiv pentru care și și-o amintesc cu atâta dezgust. Mulți dintre ei au devenit neîntrebați și uitați.

Evenimentele din 2014 au generat din nou o cerere mare pentru serviciile persoanelor specializate în incitarea sentimentelor antirusești în mass-media și în cercurile de experți. A existat o renaștere a kremlinologilor, care, judecând după ʺscurgerileʺ asociate cu diverse proiecte, cum ar fi proiectul britanic Integrity Initiative, au început să câștige bani foarte buni. Desigur, cei implicați în astfel de proiecte vor face tot ce le stă în putință pentru a tulbura orice aparență de destindere.

Cu toate acestea, cererea crescută de "experți pe Rusia" a dus la faptul că în aceste rânduri s-au repezit personalități, care până în acel moment nu au avut nicio legătură nici cu Rusia, nici măcar cu spațiul post-sovietic. De aici au apărut kremlinologi care cred că Odesa se află în Crimeea sau care solicită Ucrainei să atace cu rachete Podul Crimeii.

Apropo, ultimul "expert" (jurnalistul american Tom Rogan) a ajuns până la faptul că și Biden "s-a transformat într-un curier pentru președintele rus". Iar un alt jurnalist american, Glenn Greenwald, care a devenit faimos grație publicării materialelor lui Edward Snowden, a ʺîntinsʺ melodia veche pe care presa liberală o cânta ​​despre Trump: "Ce are Putin împotriva președintelui Biden: financiar, politic sau personal? Nu știu răspunsul, dar aici se întâmplă ceva ciudat". Acesta este nivelul noii "analize" occidentale.

În zilele următoare, vom vedea o mulțime de materiale similare. Desigur, gradul de presiune mediatică exercitată asupra lui Biden este deocamdată incomparabilă cu isteria anti-Trump din jurul "Russiagate". Dar nu există nicio îndoială că aceasta se va intensifica, dacă vor exista careva aluzii privind scăderea nivelului de escaladare în relațiile noastre. Kremlinologia, deși dobândește forme din ce în ce mai grotești, a devenit o afacere foarte profitabilă pentru o mare categorie de experți și jurnaliști autoproclamați. Ei nu vor dori cu siguranță o nouă destindere, chiar și dacă ar exista o astfel de perspectivă.

319
Tagurile:
Joe Biden
Река Днестр

Alarmant: Râul Nistru s-ar putea transforma într-un canal mort

0
(reînnoit 08:40 13.06.2021)
Situația râului Nistru se înrăutățește de la an la an. Tot mai multe specii din flora și fauna nistreană dispar, iar calitatea apei devine tot mai proastă. Care sunt cauzele.

CHIȘINĂU, 13 iun – Sputnik. Flora, fauna, inclusiv numărul speciilor din apele râului Nistru au fost grav afectate în ultimii ani. Cauza principală care are un impact semnificativ asupra debitelor, calității apei și diversității biologice ale Nistrului este Complexul Hidroenergetic Nistrean(CHN). Într-un studiu elaborat de o echipă de experți independenți la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei și comandat de PNUD Moldova, sunt incluse câteva concluzii privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru. Cum spuneam, construcția Complexului de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor.

Potrivit studiului, debitele maxime s-au redus cu peste 30%. Acest lucru a dus la apariția efectului pulsatoriu, cunoscut cu numele de hydropeaking. Mai exact, este vorba de acel proces când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice. Specialiștii spun că, din cauza deversărilor hidrologice, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului. Totodată, s-a redus nivelul de substanțe nutritive, nivelul de oxigen trece prin fluctuații semnificative, iar râul este supraaglomerat cu vegetație.

„Volumul mediu al apei în aval de CHN a scăzut cu peste 10% sau 800 de milioane de metri cubi, s-a modificat repartizarea sezonieră a scurgerii de apă, fiind înregistrate descreșteri de cca 6% în primăvară și creșteri vara și toamna, iar debitele maxime a apelor mari de primăvară au scăzut cu 38% în aval. Ca efect a funcționării barajului Novodnestrovsk, debitele maxime ale viiturilor pluviale s-au redus de două ori. După construcția CHN, debitele minime au crescut de două ori, fiind asigurate cele 100 m3/s stipulate în Regulamentul de exploatare, dar există și excepții. Efectul pulsatoriu este resimțit pe un sector de peste 130 de kilometri în aval, ca și schimbarea de regim termic”, precizează experții în studiu.

Autorii studiului remarcă faptul că temperaturile maxime ale apei sunt mai scăzute decât până la construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean și sunt atinse nu în iunie-august, ci în august-septembrie. În sezonul rece, în aval de hidrocentrală temperatura este mai ridicată decât cea normală cu până la 5 grade și mai scăzută cu 7,5 grade în sezonul cald.

Deși apa din aval este mai săracă în nutrienți, experții susțin că scad și valorile maxime ale ionului de amoniu - cea mai toxică formă de azotat din apă. La fel, scade conținutul de metale grele. Datele studiului arată că atunci când descărcarea este în curs, se observă vârfuri cu conținut ridicat de oxigen, care alternează cu o scădere notabilă a conținutului de oxigen.

Ecologistul Anatolie Prohnițchi a precizat pentru Sputnik Moldova că râul Nistru este foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei. Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare. Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.  

„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele. Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.

Cum spuneam, în ultimele decenii se atestă o creștere intensivă a vegetației acvatice înalte a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și în zona de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această secțiune a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.

În același timp, scade numărul speciilor care trăiesc în cursul râurilor și crește numărul celor care preferă apele în stagnare. S-a redus diversitatea și populația zooplanctonului care, după cum se știe, este compus din protozoare, viermi, crustacee inferioare, moluște, larve ale unor animale de fund etc. Iar zooplanctonul servește mai ales ca hrană pentru pești. Potrivit experților, acest lucru a dus la dispariția a 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și a 15 specii de pești în cel inferior.

Dumitru Bulat, șeful laboratorului ihtiologie și acvacultură a Institutului de Zoologie, a declarat pentru Sputnik Moldova că situația privind resursele piscicole în țara noastră este una deplorabilă. Un indicator în acest sens este și Cartea Roșie a Republicii Moldova, în care în cea de-a doua ediție, din 2005, erau incluse 12 specii, în cea de-a treia ediție, editată în 2015, au fost incluse 24 de specii. Potrivit biologului, lista se va mări, în special a speciilor cu statut de raritate.

Experții atenționează că fluviul Nistru, un râu transfrontalier, necesită o gestionare durabilă comună de către autoritățile din Ucraina, pe teritoriul căreia izvorăște și se revarsă, și a celor din Moldova, în baza principiului de management integrat al apelor. În acest sens, în 2018 a fost constituită Comisia Nistreană, ca un organ comun consultativ, care vine cu recomandări către autorități în privința gestionării Nistrului.

Trebuie precizat că în Programul de dezvoltare hidroenergetică a Ucrainei este prevăzută construcția a șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru. Ucraina și-a anunțat intenția de a construi cele șase hidrocentrale încă în anul 2016. Kievul a anunțat însă în 2019 că lucrările au fost sistate, dar nu definitiv, ci până la efectuarea unui studiu privind impactul acestora asupra mediului.

Ecologistul Anatolie Prohnițchi a declarat pentru Sputnik Moldova că Ucraina trebuie să țină cont și de poziția țării noastre în ceea ce privește soarta râului Nistru și să renunțe la intenția de a construi cele șase hidrocentrale în bazinul acestui fluviu. Aceasta este de fapt poziția organizațiilor de mediu din Republica Moldova. Ecologiștii spun că, odată cu ridicarea celor șase hidrocentrale, nivelul fluviului va scădea drastic, iar apa va fi mult mai poluată.

„Construcția celor șase hidrocentrale ar avea un impact catastrofal asupra fluviului, care și așa se confruntă cu un șir de probleme. Cele șase hidrocentrale vor sugruma acest râu, care se va transforma într-un canal mort. Este vorba de neprofesionalismul negociatorilor din partea Republicii Moldova și lipsa de insistență pentru a respecta prevederile Acordului de Asociere cu UE, dar și a altor convenții care prevăd ca toate problemele ce se referă la râul Nistru să fie coordonate de ambele părți, nu unilateral cum s-a procedat până acum” a declarat pentru Sputnik ecologistul Anatolie Prohnițchi.

În cadrul unei mese rotunde internaționale cu genericul „Salvarea Fluviului Nistru - problemă de securitate Națională și Regională”, organizată în luna februarie a acestui an, experții au anunțat că în țara noastră, 63% din teritoriu ar putea fi drastic afectat, iar peste 500 de mii de oameni vor fi nevoiți să-și caute alt loc de trai pentru că nu vor avea apă. Experții trag un semnal de alarmă și spun că Nistrul, considerat cândva unul dintre cele mai frumoase râuri din Europa, riscă să se transforme într-o mlaștină, în cazul construcției celor șase hidrocentrale. Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

0
Tagurile:
Nistru

Загрузка...
Джо Байден

Biden va preciza dacă Rusia este gata se sinucidă

496
(reînnoit 07:35 12.06.2021)
"Statele fac astfel de lucruri înainte de război", a menționat între altele, în timpul unei discuții televizate, Andrei Bezrukov, colonel al Serviciului de Informații Externe, astăzi profesor la universitatea MGIMO.

Este vorba despre o acțiune cu adevărat serioasă a administrației americane, care a comandat, încă în februarie, un studiu al vulnerabilității țării în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare cu bunuri critice, menționează într-un editorial pentru RIA Novosti analistul Dmitrii Kosîrev. Studiul a fost finalizat acum, în ajunul călătoriei președintelui Joe Biden în Europa, unde va avea loc, între altele, și întâlnirea acestuia cu președintele Vladimir Putin.

Despre faptul că această întâlnire de la Geneva va constitui doar o parte a schimbării de curs americane pe scena mondială, demult așteptată și foarte serioasă, vom vorbi mai jos. În ceea ce privește vulnerabilitatea Americii, aceasta, conform datelor studiului, a fost depistată în cel puțin trei sfere – în aprovizionarea cu medicamente, cu semiconductori și cu elemente terestre rare. Și în toate cazurile este vorba despre China, adică despre dependența periculoasă a aprovizionării SUA de o superputere egală cu America pe scena mondială.

Apoi, zilele trecute, a urmat acțiunea numărul doi – dezvoltarea unei legi privind inovațiile și concurența. Ea a fost aprobată de Senatul SUA și va fi pusă în aplicare în curând. Și aici este vorba, în primul rând, despre concurența cu aceeași superputere. Două sute cincizeci de miliarde de dolari au fost alocate în temeiul acestei legi pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei americane față de China. Este vorba despre subvenții pentru a accelera inovațiile și alte tipuri de sprijin pentru industriile avansate americane.

Aici există o particularitate amuzantă. Ani de zile, Statele Unite au explicat cât de inacceptabil este sprijinul statului chinez pentru industriile avansate și multe alte industrii. Programul Beijingului "Made in China 2025" a fost apreciat drept un model de concurență greșită și de întruchipare a răului. Adică, nemulțumirea consta în faptul că Beijingul nu respectă regulile, joacă necinstit. Cinstit – este atunci când concurează numai comercianții privați și victoria este determinată de o zeitate numită Piață. Dar acum, când s-a dovedit că jocul Chinei duce la câștig, inclusiv global, Statele Unite au decis destul de liniștit să facă același lucru.

© Sputnik / Алексей Дружинин

Acum despre amploarea a ceea ce se întâmplă. Experții spun că administrația democraților a moștenit ideea republicanilor de a reindustrializa America și că este vorba despre programe concepute pe zece ani. Și că pentru Statele Unite chestiunea este pusă în felul următor: să câștige această luptă sau să moară.
În ceea ce privește moartea – ar putea fi prea mult. Dar iată estimarea publicației The Guardian: până la sfârșitul deceniului, China va depăși Statele Unite în ceea ce privește volumul economiei, dar nu pur și simplu, ci cu o pondere suplimentară – preluând conducerea tehnologică mondială (fapt ce împiedică Pentagonul să doarmă liniștit noaptea). Însăși ideea unei astfel de pierderi a statutului de lider este teribilă pentru Statele Unite.

Cuvântul cheie în toate aceste subiecte strâns legate este "tehnologii". Volumul total al producției într-un an este, desigur, important, dar mai degrabă în ceea ce privește propaganda. Statutul actual relativ egal al celor două superputeri în ceea ce privește superioritatea tehnologică este un coșmar, pe când preluarea conducerii tehnologice mondiale de către China este un coșmar-coșmar.

Anume cu astfel de sentimente a fost pregătită actuala călătorie a lui Joe Biden în Europa. Același material din ziarul londonez descrie destul de clar întregul concept al acestui periplu diplomatic. Biden se va întâlni cu liderii Occidentului în Cornwall, Marea Britanie, ca parte a summit-ului G7. Apoi va avea loc o discuție cu NATO și cu structurile europene. Iar conversația va atinge în primul rând și aproape exclusiv China. Biden intenționează să invite europenii, destul de sceptici, la un al doilea război rece, de data aceasta cu China.

De ce europenii sunt sceptici? Doar un detaliu despre cum ar trebui să arate un astfel de război: conform studiului menționat anterior despre vulnerabilitatea Americii și potrivit legii concurenței menționate mai sus, în Statele Unite se creează "un grup de atac", condus de un reprezentant comercial sau de o altă persoană de rang ministerial. Această forță de atac va determina care dintre mărfurile chineze se bazează pe tehnologiile furate de la americani. Și nu este vorba doar că aceste mărfuri nu vor putea fi importate în SUA. Despre statutul lor ”furat” vor fi anunțați și europenii, și alți aliați. Ulterior, aceștia din urmă vor fi rugați să-i creadă pe americani pe cuvânt și, la fel, să nu cumpere aceste produse extrem de competitive.

Vor crede oare aliații, toți până la unul? Întrebarea este complexă. Dacă ne întoarcem la articolul din The Guardian, acolo este citat un diplomat anonim, care observă: europenilor s-ar putea să nu le placă ceea ce face China (într-o situație sau alta), dar americanilor nu le place ceea ce este China, și anume, o putere egală cu America în lume, indiferent dacă face ceva în general.

Summitul de la Geneva, conform acestei logici, se dovedește a fi la periferia călătoriei europene a lui Biden. Relațiile bilaterale cu Moscova sunt secundare pentru el. Președintele american se va ocupa, în primul rând, de sondarea poziției Rusiei cu privire la viitorul război rece dintre Statele Unite și China pentru decenii înainte. Bineînțeles, nimeni nu se așteaptă că Moscova se va angaja brusc într-o confruntare cu Beijingul. Dar să afle cum se va comporta Rusia în unele situații, ipotetice deocamdată, este util pentru America. Poate că Rusia va dori brusc să se sinucidă geopolitic și să adopte un fel de poziție neutră în confruntarea iminentă.

Deși, ce poate fi mai simplu: există două superputeri, una – cea care pierde – se pregătește să se confrunte cu cealaltă. Ambele sunt giganți economici și lideri tehnologici, prin urmare parteneri potențial profitabili. Dar, în ultimii ani, o superputere i-a făcut (și i-a spus) Rusiei un număr extrem de mare de ticăloșenii. Cealaltă superputere, cel puțin, nu a făcut sau a spus nimic de genul acesta. În plus, dezvoltă cooperarea cu noi acolo îi iese asta. Și ce poziție a Moscovei am putea să ne imaginăm aici?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>

496
Tagurile:
Rusia, Joe Biden

Загрузка...