Maternitate

Baby-boom post Pandemie în România? 2021 aduce mai multe nașteri

104
În România, natalitatea a cunoscut fluctuații la un an de la debutul pandemiei de coronavirus. Potrivit datelor INS, în luna martie 2021 numărul nașterilor a crescut atât față de luna martie 2020, cât și față de luna precedentă, februarie 2021.

BUCUREȘTI, 28 mai – Sputnik. Natalitatea românească este din nou în creștere. Acest lucru o arată datele furnizate de Institutul Național de Statistică potrivit cărora în luna martie 2021 numărul nașterilor a crescut atât față de luna precedentă, cât și față de martie 2020.

Luna martie 2021 față de luna februarie 2021

În luna martie 2021 numărul naşterilor, deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor înregistrate a crescut atât față de luna martie 2020, cât şi faţă de luna precedentă - februarie 2021.

În luna martie 2021, în România s-a înregistrat naşterea a 13 606 copii, cu 1 790 mai mulţi decât în luna februarie 2021, informează Institutul Național de Statistică.

Nașteri de copii înainte de Pandemia COVID-19

În 2020, în lunile februarie și martie, adică înainte de debutul pandemiei de coronavirus, Institutul Național de Statistică anunța că fenomenele demografice au respectat, în general, tendințele din anii precedenți.

În luna martie 2020 s-a înregistrat naşterea a 11 857 de copii, cu 270 mai puţini copii decât în luna februarie 2020, iar în luna februarie 2020 s-a înregistrat naşterea a 12 127 copii, cu 3 844 mai puţini copii decât în luna ianuarie 2020.

Luna martie 2021 față de luna martie 2020

Putem observa cu ușurință că luna martie 2021 a fost una favorabilă bebelușilor. Și aceasta pentru că, față de aceeași perioadă a lui 2020, în luna martie a acestui an s-au născut cu 1 749 mai mulți copii. (13 606 în martie 2021 față de 11 857 în martie 2020).

Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi in România, în perioada ianuarie 2019 – martie 2021
Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi in România, în perioada ianuarie 2019 – martie 2021

Reprezentanții Institutului Național de Statistică subliniază că, pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 - martie 2021, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinței și în afara localității, au suspendat activitățile în spații închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorț aflate pe rol după sistarea stării de urgență. De asemenea, prevederile Hotărârilor de Guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce privește numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum și prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanți, iar în ultima perioadă s-au impus măsuri de carantinare a unor localități și s-au suspendat, din nou, unele activități în spații închise.

Mai mult decât atât, spune sursa citată, datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Pandemia COVID-19 în România

Potrivit ultimei informări a Grupului de Comunicare Strategică din data de 27 mai 2021, 30 131 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat în România.

De asemenea, au fost confirmate 1 076 840 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 1 036 646 de pacienți au fost declarați vindecați.

104
Tagurile:
Nașteri, COVID-19, coronavirus
Джо Байден

Biden va preciza dacă Rusia este gata se sinucidă

445
(reînnoit 07:35 12.06.2021)
"Statele fac astfel de lucruri înainte de război", a menționat între altele, în timpul unei discuții televizate, Andrei Bezrukov, colonel al Serviciului de Informații Externe, astăzi profesor la universitatea MGIMO.

Este vorba despre o acțiune cu adevărat serioasă a administrației americane, care a comandat, încă în februarie, un studiu al vulnerabilității țării în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare cu bunuri critice, menționează într-un editorial pentru RIA Novosti analistul Dmitrii Kosîrev. Studiul a fost finalizat acum, în ajunul călătoriei președintelui Joe Biden în Europa, unde va avea loc, între altele, și întâlnirea acestuia cu președintele Vladimir Putin.

Despre faptul că această întâlnire de la Geneva va constitui doar o parte a schimbării de curs americane pe scena mondială, demult așteptată și foarte serioasă, vom vorbi mai jos. În ceea ce privește vulnerabilitatea Americii, aceasta, conform datelor studiului, a fost depistată în cel puțin trei sfere – în aprovizionarea cu medicamente, cu semiconductori și cu elemente terestre rare. Și în toate cazurile este vorba despre China, adică despre dependența periculoasă a aprovizionării SUA de o superputere egală cu America pe scena mondială.

Apoi, zilele trecute, a urmat acțiunea numărul doi – dezvoltarea unei legi privind inovațiile și concurența. Ea a fost aprobată de Senatul SUA și va fi pusă în aplicare în curând. Și aici este vorba, în primul rând, despre concurența cu aceeași superputere. Două sute cincizeci de miliarde de dolari au fost alocate în temeiul acestei legi pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei americane față de China. Este vorba despre subvenții pentru a accelera inovațiile și alte tipuri de sprijin pentru industriile avansate americane.

Aici există o particularitate amuzantă. Ani de zile, Statele Unite au explicat cât de inacceptabil este sprijinul statului chinez pentru industriile avansate și multe alte industrii. Programul Beijingului "Made in China 2025" a fost apreciat drept un model de concurență greșită și de întruchipare a răului. Adică, nemulțumirea consta în faptul că Beijingul nu respectă regulile, joacă necinstit. Cinstit – este atunci când concurează numai comercianții privați și victoria este determinată de o zeitate numită Piață. Dar acum, când s-a dovedit că jocul Chinei duce la câștig, inclusiv global, Statele Unite au decis destul de liniștit să facă același lucru.

© Sputnik / Алексей Дружинин

Acum despre amploarea a ceea ce se întâmplă. Experții spun că administrația democraților a moștenit ideea republicanilor de a reindustrializa America și că este vorba despre programe concepute pe zece ani. Și că pentru Statele Unite chestiunea este pusă în felul următor: să câștige această luptă sau să moară.
În ceea ce privește moartea – ar putea fi prea mult. Dar iată estimarea publicației The Guardian: până la sfârșitul deceniului, China va depăși Statele Unite în ceea ce privește volumul economiei, dar nu pur și simplu, ci cu o pondere suplimentară – preluând conducerea tehnologică mondială (fapt ce împiedică Pentagonul să doarmă liniștit noaptea). Însăși ideea unei astfel de pierderi a statutului de lider este teribilă pentru Statele Unite.

Cuvântul cheie în toate aceste subiecte strâns legate este "tehnologii". Volumul total al producției într-un an este, desigur, important, dar mai degrabă în ceea ce privește propaganda. Statutul actual relativ egal al celor două superputeri în ceea ce privește superioritatea tehnologică este un coșmar, pe când preluarea conducerii tehnologice mondiale de către China este un coșmar-coșmar.

Anume cu astfel de sentimente a fost pregătită actuala călătorie a lui Joe Biden în Europa. Același material din ziarul londonez descrie destul de clar întregul concept al acestui periplu diplomatic. Biden se va întâlni cu liderii Occidentului în Cornwall, Marea Britanie, ca parte a summit-ului G7. Apoi va avea loc o discuție cu NATO și cu structurile europene. Iar conversația va atinge în primul rând și aproape exclusiv China. Biden intenționează să invite europenii, destul de sceptici, la un al doilea război rece, de data aceasta cu China.

De ce europenii sunt sceptici? Doar un detaliu despre cum ar trebui să arate un astfel de război: conform studiului menționat anterior despre vulnerabilitatea Americii și potrivit legii concurenței menționate mai sus, în Statele Unite se creează "un grup de atac", condus de un reprezentant comercial sau de o altă persoană de rang ministerial. Această forță de atac va determina care dintre mărfurile chineze se bazează pe tehnologiile furate de la americani. Și nu este vorba doar că aceste mărfuri nu vor putea fi importate în SUA. Despre statutul lor ”furat” vor fi anunțați și europenii, și alți aliați. Ulterior, aceștia din urmă vor fi rugați să-i creadă pe americani pe cuvânt și, la fel, să nu cumpere aceste produse extrem de competitive.

Vor crede oare aliații, toți până la unul? Întrebarea este complexă. Dacă ne întoarcem la articolul din The Guardian, acolo este citat un diplomat anonim, care observă: europenilor s-ar putea să nu le placă ceea ce face China (într-o situație sau alta), dar americanilor nu le place ceea ce este China, și anume, o putere egală cu America în lume, indiferent dacă face ceva în general.

Summitul de la Geneva, conform acestei logici, se dovedește a fi la periferia călătoriei europene a lui Biden. Relațiile bilaterale cu Moscova sunt secundare pentru el. Președintele american se va ocupa, în primul rând, de sondarea poziției Rusiei cu privire la viitorul război rece dintre Statele Unite și China pentru decenii înainte. Bineînțeles, nimeni nu se așteaptă că Moscova se va angaja brusc într-o confruntare cu Beijingul. Dar să afle cum se va comporta Rusia în unele situații, ipotetice deocamdată, este util pentru America. Poate că Rusia va dori brusc să se sinucidă geopolitic și să adopte un fel de poziție neutră în confruntarea iminentă.

Deși, ce poate fi mai simplu: există două superputeri, una – cea care pierde – se pregătește să se confrunte cu cealaltă. Ambele sunt giganți economici și lideri tehnologici, prin urmare parteneri potențial profitabili. Dar, în ultimii ani, o superputere i-a făcut (și i-a spus) Rusiei un număr extrem de mare de ticăloșenii. Cealaltă superputere, cel puțin, nu a făcut sau a spus nimic de genul acesta. În plus, dezvoltă cooperarea cu noi acolo îi iese asta. Și ce poziție a Moscovei am putea să ne imaginăm aici?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>

445
Tagurile:
Rusia, Joe Biden

Загрузка...
Parlamentul

Dilema ruso-europeană a Moldovei: Ce cale trebuie urmeze țara după alegeri?

137
Moldova se pregătește de alegerile parlamentare anticipate. Rezultatele scrutinului vor determina în mare parte vectorul politic al țării.

CHIȘINĂU, 11 iun – Sputnik, Nikita Cikunov. Se va orienta oare Moldova spre Europa ori își va aprofunda cooperarea cu Rusia. Sau poate că țara în general îi va ”întoarce spatele” Moscovei detalii în analiza Sputnik.

Vot istoric

În Moldova a demarat campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate, care urmează să aibă loc pe 11 iunie. Decretul cu privire la dizolvarea Legislativului și numirea datei alegerilor a fost semnat în aprilie de președintele Maia Sandu.

Marea intrigă a alegerilor este dacă Maia Sandu, considerată unul din cei mai pro-occidentali politicieni din țară, va reuși să-și consolideze pozițiile în noul Parlament și să influențeze mai puternic situația din Moldova.

Potrivit șefului secției Transnistria și Moldova a Institutului rus pentru statele CSI, Serghei Lavrionov, actuala conducere a țării este orientată într-o măsură mai mare spre Europa, iar majoritatea din organul legislativ și platforma Pentru Moldova – spre Rusia.

“Rezultatul scrutinului vor reprezenta de facto alegerea între Est și Vest, care a fost caracteristică întotdeauna Moldovei. Pe de o parte, activizarea cooperării cu Uniunea Europeană, pe de altă parte – răcirea relațiilor cu Rusia și invers”, explică politologul.

Totodată, trebuie să înțelegem că îndepărtarea de Rusia implică niște pierderi financiare semnificative pentru diverse ramuri ale economiei moldovenești, care sunt legate tradițional de piața rusă, cum ar fi agricultura, adaugă el.

O lovitură asupra agricultorilor

În mare parte, Moldova exportă în Rusia produse de origine vegetală, produse alimentare, băuturi și tutun – aceste categorii de mărfuri reprezintă peste 60 la sută din exportul țării. Iată de ce piața rusă este foarte importantă pentru complexul agro-industrial al țării, susține expertul în economie Veaceslav Ioniță.

“Chiar dacă principalul partener comercial este România, agricultura Moldovei depinde foarte mult de Rusia”, explică el. Spre exemplu, peste 90 la sută de mere se duc anume pe piața rusă. Același lucru e valabil și pentru struguri. Este o nuanță foarte importantă, ținând cont că producția agricolă constituie una dintre principalele articole de export (21,2 la sută din toată structura exportului în anul 2020 - Sputnik).

Pentru producătorii moldoveni de mere, piața rusească este atrăgătoare datorită unei cereri mari și prețuri mari – livrarea producției acolo este mai convenabilă decât în România, spune șeful secției marketing al asociației Moldova Fruct, Adrian Cojocaru.

“Rusia este o piață foarte bună. Prețurile la mere sunt ridicate, iată de ce profitul este mare. Desigur, exportăm și în alte direcții, cum ar fi România. Însă acolo prețurile nu sunt atât de atractive și concurența este mai mare, în special cu Polonia. În pofida faptului că România este vecinul nostru apropiat, merele poloneze ajung mai rapid la supermarketuri decât ale noastre, pentru că ambele state fac parte din Uniunea Europeană. La capitolul prețuri, la fel, ne vine greu să concurăm cu polonezii, pentru că ei nu au nevoie de o devămare suplimentară a mărfurilor. Iată de ce, raportând cheltuielile și câștigul obținut, suntem interesați mai mult de Rusia”, subliniază specialistul.

Poziția pro-europeană a președintelui Moldova a adus deja primele probleme agricultorilor – în aprilie Rusia nu a prelungit perioada de aplicare a taxei zero pentru unele mărfuri din țară. Datorită acestor facilități, exportatorii moldoveni economiseau de la 300 la 500 milioane lei pe an (aproximativ 30 milioane dolari - Sputnik).

Acum sunt nevoiți să achite taxa în valoare de 0,015 euro pentru fiecare kilogram de producție exportată și un impozit în mărime de 20 la sută. Cheltuielile suplimentare frânează exportul producției moldovenești în Rusia, recunoaște Adrian Cojocaru.

“Orice reducere a exportului pe piața rusească dăunează Moldovei. Acum ajunge la o situație în care micile gospodării își defrișează livezile de meri pentru că cultivarea merelor devine nerentabilă. În același timp, Maia Sandu nu a făcut nimic pentru a prelungi perioada comerțului fără taxe”, continuă Serghei Lavrionov.

Problema gazului

Anual Moldova primește aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz rusesc la un preț relative mic: 120-122 dolari pentru o mie de metri cubi. În același timp, miercuri, 9 iunie, costul gazului în Europa a atins un nivel maxim de trei ani – până la 357 dolari pentru o mie de metri cubi.

Rusia ar putea fi înlocuită de România, care în luna iulie a anului trecut a construit 120 de kilometri ai gazoductului Ungheni-Chișinău. Însă livrările prin conductă nu vin, noua magistrală este goală de un an.

Unul dintre motive este insuficiența gazelor. În perioada ianuarie și aprilie, România a procurat mai mult gaz rusesc decât în tot anul 2020. Potrivit datelor ”Gazprom”, livrările în această țară au crescut cu aproximativ 139,8 la sută în termini anuali.

În viitor achizițiile din Rusia doar vor crește pentru că producția internă în România scade. Anul trecut, cei mai mari producători de gaz – companiile Romgaz și OMV Petrom au raportat o diminuare a producției cu 1 miliard de metri cubi. În total, acestea au extras doar 8,65 de miliarde de metri cubi.

“Ne putem aștepta ca România să devină cel mai mare furnizor de gaz pe piața moldovenească doar în cazul în care această țară va spori importul de gaz din Rusia. Alte variante românii nu au”, declarase anterior adjunctul directorului general al Institutului Energeticii Naționale, Aleksandr Frolov.

În acest caz, în Moldova va ajunge același gaz rusesc, doar că prețul acestuia va crește de câteva ori, prognozează doctorul în științe economice Elena Gorelova.

“Putem primi gaz rusesc conform contractelor sau să-l primim printr-un intermediar – România. Un astfel de reexport pentru noi va fi mult mai costisitor. Ne convine să primim gazul așa cum îl primim acum, prin tranzitarea Ucrainei. Nu este deloc rațional să-l cumpărăm din Europa. În opinia mea, nu există niciun concurent pentru ”Gazprom” la capitolul prețurilor”, consideră ea.

Lipsa unei alternative la gazul rusesc este un motiv semnificativ pentru care Moldova nu poate renunța la cooperarea cu Moscova, consideră Serghei Lavrionov.

Stingeți lumina

Asigurarea cu gaz este importantă și din punct de vedere a menținerii stabilității sistemului energetic al Moldovei. În prezent, 85 la sută din consumul intern de energie este asigura de Termocentrala de la Cuciurgan (controlată de holdingul rusesc Inter RAO), restul de 15 la sută este acoperită de compania ucraineană DTEK.