Bogdan Aurescu

Aurescu se implică bizar în scandalul Belarus există o misiune secretă?

463
(reînnoit 16:59 24.05.2021)
Fără să aibă vreo legătură cu situația de Minsk, România este implicată în caz – și nu este prima dată când Aurescu face demersuri greu de explicat în legătură cu Belarus. Are România o misiune secretă legată de Belarus?

BUCUREȘTI, 24 mai – Sputnik. După cum se știe, un avion al companiei irlandeze Ryanair, care zbura de la Atena la Vilnius, a aterizat de urgență duminică pe aeroportul din Minsk din cauza unei alerte cu bombă.

Cu acest prilej, un anume Roman Protasevici, fondator al canalului Nexta de pe sistemul Telegram, a fost reținut de autoritățile din Belarus. Protasevici fusese inclus pe lista persoanelor implicate în acțiuni de destabilizare și terorism.

Ulterior, avionul și-a continuat zborul, pasagerii ajungând cu bine la destinație. Ei bine, deși printre pasageri NU se aflau români, ambasadorul Belarusului a fost convocat la MAE român.

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu a cerut convocarea la MAE a ambasadorului Belarusului la București pentru a i se comunica poziția României.

De asemenea, MAE a transmis aseară un comunicat dur și cere ”demararea „de urgență” a unei investigații internaționale independente care să determine ”circumstanțele exacte în care acest incident grav s-a produs”.

Iată comunicatul MAE:

”MAE își exprimă profunda îngrijorare cu privire la demersul inadmisibil al autorităților belaruse care au forțat aterizarea la Minsk a unui avion de pasageri, care zbura pe ruta Atena-Vilnius, și îl condamnă cu fermitate. MAE consideră incidentul ca fiind unul deosebit de grav și, prin intermediul Ambasadei României la Minsk a transmis, autorităților belaruse, după forțarea aterizării la Minsk, necesitatea ca toți pasagerii avionului să își continue imediat și în siguranță călătoria.

Totodată, MAE își exprimă îngrijorarea cu privire la arestarea, în urma forțării aterizării aeronavei la Minsk, a unui jurnalist belarus aflat la bordul avionului.

Dmitri Rogozin
© Photo : Фотохост-агентство brics-russia2020.ru

De asemenea, MAE susține necesitatea demarării de urgență a unei investigații internaționale independente care să determine circumstanțele exacte în care acest incident grav s-a produs.

Toate aceste elemente de mai sus vor fi comunicate și mâine ambasadorului belarus la București, care va fi convocat la MAE din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu”.

Observăm că apare o contradicție în atitudinea lui Aurescu: pe de o parte cere ”investigație”, dar, pe de altă parte, mai întâi condamnă autoritățile din Belarus! Deci, o fractură de logică din partea MAE.

Mai aflăm și că ambasadorul României în… Lituania s-a aflat pe aeroportul din Vilnius și a fost în contact permanent cu autoritățile lituaniene, deși în avion NU erau români, aspect care putea fi verificat foarte ușor, telefonic!

Menționăm și că MAE precizează că ”nu a fost primită, pe parcursul evoluției acestei situații, nicio solicitare de asistență consulară din partea vreunui cetățean român”. Deci, de ce bagă Aurescu capul în această poză?

Am trece peste acest exces de zel dacă nu ne-am reaminti că ministrul Aurescu s-a mai remarcat printr-o atitudine ciudată, chiar scandaloasă, față de Minsk, susținând deschis opoziția la adresa președintelui în funcție, Lukașenko, și angajând MAE, implicit România, în finanțarea unor organizații care militează împotriva autorităților belaruse!

Astfel, pe 27 august 2020, de capul lui și fără să consulte Parlamentul, Aurescu a cerut la  reuniunea informală în format Gymnich a miniştrilor de Externe din UE sancțiuni la adresa Belarus și a anunțat că MAE român este ”în proces de alocare a 100 000 de euro în sprijinul societății civile și mass-media independente din Belarus”.

”Cu alte cuvinte, România se expune prostește, fără niciun motiv real, unui conflict deschis cu o țară independentă, urmând modelul impus de SUA și UE”, comenta jurnalistul de la Radio China International, Dan Tomozei Dimian.

Pe 9 octombrie, Aurescu a rechemat ambasadorul României la Minsk ”pentru consultări”,  declarând în prealabil că ”România susţine adoptarea de sancţiuni în Belarus cât mai curând posibil şi sprijină o misiune OSCE pentru medierea dialogului în această ţară”.

Mai mult, Aurescu s-a întâlnit la ”un mic-dejun de lucru” cu ”liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia”, unde a exprimat ”poziția României” cu privire la situația din Belarus, ”aprecierea pentru curajul cetățenilor din Belarus și al reprezentanților opoziției, care luptă în continuare pentru drepturile lor, în ciuda eforturilor regimului de a reprima aceste evoluții”.

Repetăm întrebarea: pe cine a consultat Aurescu atunci când a anunțat că ”România susţine adoptarea de sancţiuni în Belarus”?! Fiindcă este suficient să citești reacțiile (comentariile) românilor la asemenea știri… și veți vedea că demersurile sunt atacate și criticate extrem de dur!

Românii nu vor să se bage în asemenea combinații… în schimb vor alții! Așa că întrebarea vine firesc: ARE Aurescu vreo misiune specială care vizează Belarus? Și din partea cui?

Cu acest prilej să ne amintim că Belarus este în vizorul serviciilor americane – și în legătruă cu România. Iată o ”coincidență”:

Pe 23 octombrie 2018, sosea la București un anume Franak Viačorka, un tânăr jurnalist și activist originar din Belarus, noul Media Editor pentru Europa Liberă – personaj din anturajul NED și Freedom House, așa cum reiese chiar din biografia lui oficială.

Tatăl său este fostul lider al Frontului Național – partid de opoziție din Belarus și colaborator al Radio Libertatea, varianta locală a REL. În adolescență, Franak Viačorka a fost ”reținut” de autoritățile de la Minsk pentru activități politice.

”Acum, sunt în România, lansăm sau mai curând restabilim serviciul românesc al Radio Liberty. Am fost de la începutul acestui proiect, chiar la scrierea conceptului. Și acum stăm cu echipa și discutăm despre strategia de conținut, concurenții, partenerii”, scria Franak Viačorka.

Există legături între aceste episoade – sau sunt numai coincidențe? Cert este că insistența lui Aurescu, șeful diplomației unei țări cu propriile probleme – chiar mari – inclusiv în diplomație, este cel puțin ciudată și nefirească. Decât dacă… e vorba de o misiune pe care nu o cunoaștem.

Întrebare finală: a plătit MAE banii ”în sprijinul societății civile și mass-media independente din Belarus” – și dacă da, poate prezenta o listă a beneficiarilor?

Aterizarea de urgență a avionului la Minsk și arestarea lui Roman Protașevici, care se afla la bord, nu este prima de acest gen în istoria aviației aeriene.

Un incident similar de rang înalt a avut loc în 2013. Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA) a pus la sol avionul președintelui bolivian Evo Morales la Viena, care se îndrepta spre Moscova, în legătură cu informații despre posibila prezență a lui Edward Snowden la bord. În același timp, autoritățile din Franța, Portugalia, Italia și Spania au refuzat zborul avionul prezidențial în spațiul lor aerian.

463
Tagurile:
Ryanair, Belarus, Bogdan Aurescu
Река Днестр

Alarmant: Râul Nistru s-ar putea transforma într-un canal mort

13
(reînnoit 08:40 13.06.2021)
Situația râului Nistru se înrăutățește de la an la an. Tot mai multe specii din flora și fauna nistreană dispar, iar calitatea apei devine tot mai proastă. Care sunt cauzele.

CHIȘINĂU, 13 iun – Sputnik. Flora, fauna, inclusiv numărul speciilor din apele râului Nistru au fost grav afectate în ultimii ani. Cauza principală care are un impact semnificativ asupra debitelor, calității apei și diversității biologice ale Nistrului este Complexul Hidroenergetic Nistrean(CHN). Într-un studiu elaborat de o echipă de experți independenți la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei și comandat de PNUD Moldova, sunt incluse câteva concluzii privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru. Cum spuneam, construcția Complexului de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor.

Potrivit studiului, debitele maxime s-au redus cu peste 30%. Acest lucru a dus la apariția efectului pulsatoriu, cunoscut cu numele de hydropeaking. Mai exact, este vorba de acel proces când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice. Specialiștii spun că, din cauza deversărilor hidrologice, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului. Totodată, s-a redus nivelul de substanțe nutritive, nivelul de oxigen trece prin fluctuații semnificative, iar râul este supraaglomerat cu vegetație.

„Volumul mediu al apei în aval de CHN a scăzut cu peste 10% sau 800 de milioane de metri cubi, s-a modificat repartizarea sezonieră a scurgerii de apă, fiind înregistrate descreșteri de cca 6% în primăvară și creșteri vara și toamna, iar debitele maxime a apelor mari de primăvară au scăzut cu 38% în aval. Ca efect a funcționării barajului Novodnestrovsk, debitele maxime ale viiturilor pluviale s-au redus de două ori. După construcția CHN, debitele minime au crescut de două ori, fiind asigurate cele 100 m3/s stipulate în Regulamentul de exploatare, dar există și excepții. Efectul pulsatoriu este resimțit pe un sector de peste 130 de kilometri în aval, ca și schimbarea de regim termic”, precizează experții în studiu.

Autorii studiului remarcă faptul că temperaturile maxime ale apei sunt mai scăzute decât până la construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean și sunt atinse nu în iunie-august, ci în august-septembrie. În sezonul rece, în aval de hidrocentrală temperatura este mai ridicată decât cea normală cu până la 5 grade și mai scăzută cu 7,5 grade în sezonul cald.

Deși apa din aval este mai săracă în nutrienți, experții susțin că scad și valorile maxime ale ionului de amoniu - cea mai toxică formă de azotat din apă. La fel, scade conținutul de metale grele. Datele studiului arată că atunci când descărcarea este în curs, se observă vârfuri cu conținut ridicat de oxigen, care alternează cu o scădere notabilă a conținutului de oxigen.

Ecologistul Anatolie Prohnițchi a precizat pentru Sputnik Moldova că râul Nistru este foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei. Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare. Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.  

„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele. Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.

Cum spuneam, în ultimele decenii se atestă o creștere intensivă a vegetației acvatice înalte a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și în zona de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această secțiune a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.

În același timp, scade numărul speciilor care trăiesc în cursul râurilor și crește numărul celor care preferă apele în stagnare. S-a redus diversitatea și populația zooplanctonului care, după cum se știe, este compus din protozoare, viermi, crustacee inferioare, moluște, larve ale unor animale de fund etc. Iar zooplanctonul servește mai ales ca hrană pentru pești. Potrivit experților, acest lucru a dus la dispariția a 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și a 15 specii de pești în cel inferior.

Dumitru Bulat, șeful laboratorului ihtiologie și acvacultură a Institutului de Zoologie, a declarat pentru Sputnik Moldova că situația privind resursele piscicole în țara noastră este una deplorabilă. Un indicator în acest sens este și Cartea Roșie a Republicii Moldova, în care în cea de-a doua ediție, din 2005, erau incluse 12 specii, în cea de-a treia ediție, editată în 2015, au fost incluse 24 de specii. Potrivit biologului, lista se va mări, în special a speciilor cu statut de raritate.

Experții atenționează că fluviul Nistru, un râu transfrontalier, necesită o gestionare durabilă comună de către autoritățile din Ucraina, pe teritoriul căreia izvorăște și se revarsă, și a celor din Moldova, în baza principiului de management integrat al apelor. În acest sens, în 2018 a fost constituită Comisia Nistreană, ca un organ comun consultativ, care vine cu recomandări către autorități în privința gestionării Nistrului.

Trebuie precizat că în Programul de dezvoltare hidroenergetică a Ucrainei este prevăzută construcția a șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru. Ucraina și-a anunțat intenția de a construi cele șase hidrocentrale încă în anul 2016. Kievul a anunțat însă în 2019 că lucrările au fost sistate, dar nu definitiv, ci până la efectuarea unui studiu privind impactul acestora asupra mediului.

Ecologistul Anatolie Prohnițchi a declarat pentru Sputnik Moldova că Ucraina trebuie să țină cont și de poziția țării noastre în ceea ce privește soarta râului Nistru și să renunțe la intenția de a construi cele șase hidrocentrale în bazinul acestui fluviu. Aceasta este de fapt poziția organizațiilor de mediu din Republica Moldova. Ecologiștii spun că, odată cu ridicarea celor șase hidrocentrale, nivelul fluviului va scădea drastic, iar apa va fi mult mai poluată.

„Construcția celor șase hidrocentrale ar avea un impact catastrofal asupra fluviului, care și așa se confruntă cu un șir de probleme. Cele șase hidrocentrale vor sugruma acest râu, care se va transforma într-un canal mort. Este vorba de neprofesionalismul negociatorilor din partea Republicii Moldova și lipsa de insistență pentru a respecta prevederile Acordului de Asociere cu UE, dar și a altor convenții care prevăd ca toate problemele ce se referă la râul Nistru să fie coordonate de ambele părți, nu unilateral cum s-a procedat până acum” a declarat pentru Sputnik ecologistul Anatolie Prohnițchi.

În cadrul unei mese rotunde internaționale cu genericul „Salvarea Fluviului Nistru - problemă de securitate Națională și Regională”, organizată în luna februarie a acestui an, experții au anunțat că în țara noastră, 63% din teritoriu ar putea fi drastic afectat, iar peste 500 de mii de oameni vor fi nevoiți să-și caute alt loc de trai pentru că nu vor avea apă. Experții trag un semnal de alarmă și spun că Nistrul, considerat cândva unul dintre cele mai frumoase râuri din Europa, riscă să se transforme într-o mlaștină, în cazul construcției celor șase hidrocentrale. Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

13
Tagurile:
Nistru

Загрузка...
Джо Байден

Biden va preciza dacă Rusia este gata se sinucidă

499
(reînnoit 07:35 12.06.2021)
"Statele fac astfel de lucruri înainte de război", a menționat între altele, în timpul unei discuții televizate, Andrei Bezrukov, colonel al Serviciului de Informații Externe, astăzi profesor la universitatea MGIMO.

Este vorba despre o acțiune cu adevărat serioasă a administrației americane, care a comandat, încă în februarie, un studiu al vulnerabilității țării în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare cu bunuri critice, menționează într-un editorial pentru RIA Novosti analistul Dmitrii Kosîrev. Studiul a fost finalizat acum, în ajunul călătoriei președintelui Joe Biden în Europa, unde va avea loc, între altele, și întâlnirea acestuia cu președintele Vladimir Putin.

Despre faptul că această întâlnire de la Geneva va constitui doar o parte a schimbării de curs americane pe scena mondială, demult așteptată și foarte serioasă, vom vorbi mai jos. În ceea ce privește vulnerabilitatea Americii, aceasta, conform datelor studiului, a fost depistată în cel puțin trei sfere – în aprovizionarea cu medicamente, cu semiconductori și cu elemente terestre rare. Și în toate cazurile este vorba despre China, adică despre dependența periculoasă a aprovizionării SUA de o superputere egală cu America pe scena mondială.

Apoi, zilele trecute, a urmat acțiunea numărul doi – dezvoltarea unei legi privind inovațiile și concurența. Ea a fost aprobată de Senatul SUA și va fi pusă în aplicare în curând. Și aici este vorba, în primul rând, despre concurența cu aceeași superputere. Două sute cincizeci de miliarde de dolari au fost alocate în temeiul acestei legi pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei americane față de China. Este vorba despre subvenții pentru a accelera inovațiile și alte tipuri de sprijin pentru industriile avansate americane.

Aici există o particularitate amuzantă. Ani de zile, Statele Unite au explicat cât de inacceptabil este sprijinul statului chinez pentru industriile avansate și multe alte industrii. Programul Beijingului "Made in China 2025" a fost apreciat drept un model de concurență greșită și de întruchipare a răului. Adică, nemulțumirea consta în faptul că Beijingul nu respectă regulile, joacă necinstit. Cinstit – este atunci când concurează numai comercianții privați și victoria este determinată de o zeitate numită Piață. Dar acum, când s-a dovedit că jocul Chinei duce la câștig, inclusiv global, Statele Unite au decis destul de liniștit să facă același lucru.

© Sputnik / Алексей Дружинин

Acum despre amploarea a ceea ce se întâmplă. Experții spun că administrația democraților a moștenit ideea republicanilor de a reindustrializa America și că este vorba despre programe concepute pe zece ani. Și că pentru Statele Unite chestiunea este pusă în felul următor: să câștige această luptă sau să moară.
În ceea ce privește moartea – ar putea fi prea mult. Dar iată estimarea publicației The Guardian: până la sfârșitul deceniului, China va depăși Statele Unite în ceea ce privește volumul economiei, dar nu pur și simplu, ci cu o pondere suplimentară – preluând conducerea tehnologică mondială (fapt ce împiedică Pentagonul să doarmă liniștit noaptea). Însăși ideea unei astfel de pierderi a statutului de lider este teribilă pentru Statele Unite.

Cuvântul cheie în toate aceste subiecte strâns legate este "tehnologii". Volumul total al producției într-un an este, desigur, important, dar mai degrabă în ceea ce privește propaganda. Statutul actual relativ egal al celor două superputeri în ceea ce privește superioritatea tehnologică este un coșmar, pe când preluarea conducerii tehnologice mondiale de către China este un coșmar-coșmar.

Anume cu astfel de sentimente a fost pregătită actuala călătorie a lui Joe Biden în Europa. Același material din ziarul londonez descrie destul de clar întregul concept al acestui periplu diplomatic. Biden se va întâlni cu liderii Occidentului în Cornwall, Marea Britanie, ca parte a summit-ului G7. Apoi va avea loc o discuție cu NATO și cu structurile europene. Iar conversația va atinge în primul rând și aproape exclusiv China. Biden intenționează să invite europenii, destul de sceptici, la un al doilea război rece, de data aceasta cu China.

De ce europenii sunt sceptici? Doar un detaliu despre cum ar trebui să arate un astfel de război: conform studiului menționat anterior despre vulnerabilitatea Americii și potrivit legii concurenței menționate mai sus, în Statele Unite se creează "un grup de atac", condus de un reprezentant comercial sau de o altă persoană de rang ministerial. Această forță de atac va determina care dintre mărfurile chineze se bazează pe tehnologiile furate de la americani. Și nu este vorba doar că aceste mărfuri nu vor putea fi importate în SUA. Despre statutul lor ”furat” vor fi anunțați și europenii, și alți aliați. Ulterior, aceștia din urmă vor fi rugați să-i creadă pe americani pe cuvânt și, la fel, să nu cumpere aceste produse extrem de competitive.

Vor crede oare aliații, toți până la unul? Întrebarea este complexă. Dacă ne întoarcem la articolul din The Guardian, acolo este citat un diplomat anonim, care observă: europenilor s-ar putea să nu le placă ceea ce face China (într-o situație sau alta), dar americanilor nu le place ceea ce este China, și anume, o putere egală cu America în lume, indiferent dacă face ceva în general.

Summitul de la Geneva, conform acestei logici, se dovedește a fi la periferia călătoriei europene a lui Biden. Relațiile bilaterale cu Moscova sunt secundare pentru el. Președintele american se va ocupa, în primul rând, de sondarea poziției Rusiei cu privire la viitorul război rece dintre Statele Unite și China pentru decenii înainte. Bineînțeles, nimeni nu se așteaptă că Moscova se va angaja brusc într-o confruntare cu Beijingul. Dar să afle cum se va comporta Rusia în unele situații, ipotetice deocamdată, este util pentru America. Poate că Rusia va dori brusc să se sinucidă geopolitic și să adopte un fel de poziție neutră în confruntarea iminentă.

Deși, ce poate fi mai simplu: există două superputeri, una – cea care pierde – se pregătește să se confrunte cu cealaltă. Ambele sunt giganți economici și lideri tehnologici, prin urmare parteneri potențial profitabili. Dar, în ultimii ani, o superputere i-a făcut (și i-a spus) Rusiei un număr extrem de mare de ticăloșenii. Cealaltă superputere, cel puțin, nu a făcut sau a spus nimic de genul acesta. În plus, dezvoltă cooperarea cu noi acolo îi iese asta. Și ce poziție a Moscovei am putea să ne imaginăm aici?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>

499
Tagurile:
Rusia, Joe Biden

Загрузка...