Молоток судьи

Un analist face comparația între dosarul Tony Blair/Ponta și dosarul Trump/Dragnea

250
Sorin Roșca Stănescu arată similitudinile între dosarul intentat lui Victor Ponta în legătură cu vizita lui Tony Blair și recentul dosar Trump/Dragnea

BUCUREȘTI, 19 mai – Sputnik. Sorin Roșca Stănescu arată în analiza sa publicată pe Corectnews că după ce faimosul procuror Mircea Negulescu, poreclit Portocală, a deschis la Ploiești Dosarul Blair, acum alți procurori, tot de la DNA, au inițiat Dosarul Trump.

”Dacă Dosarul Blair a fost instrumentat avându-l drept țintă pe Victor Ponta, Dosarul Trump îl vizează pe Liviu Dragnea. Același Liviu Dragnea căruia, după cum justiția a constatat, i s-au încălcat rând pe rând dreptul la apărare, dreptul la îngrijire medicală și dreptul la muncă. Și care, acum, rămâne în mod nejustificat după gratii”, trasează SRS cadrul problemei.

El amintește că dosarul Blair ”ne-a făcut faimoși în întreaga lume”, pentru că nici un alt procuror de pe mapamond nu se gândise până la Portocală că activitatea de lobby a unui fost premier s-ar putea afla la originea unor fapte de corupție la înalt nivel.

SRS arată ironic că fostul procuror Negulescu împușca doi premieri cu un singur glonț, unul al României și al Marii Britanii, dar bineînțeles că de acel dosar s-a ales praful, iar Mircea Negulescu a fost dat afară din Parchet, devenind o rușine a instituției DNA.

”Avem acum de-a face cu o mișcare în oglindă”, mai spune SRS, care descrie cum Liviu Dragnea a fost interesat să-și facă o intrare pe lângă președintele proaspăt ales la acea dată, Donald Trump și cum același Dragnea a avut posibilitatea să aibă cu acesta o întâlnire informală într-un salon și în jurul unei mese la care se aflau puțini privilegiați ai vremii.

În ce constă în acest caz suspiciunea „rezonabilă” care s-a concretizat într-un rechizitoriu, prin care Dragnea este trimis din nou în judecată?, se întreabă SRS. Analistul observă că raționamentul procurorului care a întocmit rechizitoriul în cazul Dragnea este identic cu raționamentul lui Negulescu-Portocală, care nu a mai apucat să se concretizeze într-un rechizitoriu.

Care sunt însă consecințele unui asemenea demers? Informațiile care au fost difuzate la timpul respectiv, privind un posibil proces penal la București, vizând persoana fostului premier britanic, au făcut vâlvă în întreaga lume, explică SRS. Drept urmare, multe societăți de lobby cât se poate de legale în statele civilizate ajuns în mod reflex la concluzia că există pe această planetă state periculoase, cu care e bine să nu fie încheiate niciun fel de contracte de acest fel.

SRS spune chiar că dosarul Dragnea-Trump se va întoarce ca un bumerang împotriva României, pentru că efectul Blair, transformat în efectul Trump, va crea mult mai multe suspiciuni legate de România.

Dar ciudățenia nu se oprește aici. ”Cum s-ar putea apăra Liviu Dragnea, acuzat că, indirect, l-a mituit pe Donald Trump? Ce ar trebui să facă apărătorul lui, doamna Flavia Teodosiu, pentru a demonta rechizitoriul? Să-l cheme în instanță pe fostul președinte al Statelor Unite pentru ca acesta, jurând pe Biblie, să declare că nu a fost mituit de Liviu Dragnea...?”

 SRS se oprește aici cu descrierea aberației acestui demers, dar ceea ce nu spune el este că acest dosar contra Dragnea ar putea avea o susținere chiar în SUA, unde democrații au tot interesul să îi compromită pe republicani și pe apropiații lui Trump.

250
Tagurile:
Dosar, analist
Florin Cîțu și Klaus Iohannis

Fost demnitar acuză România va fi vândută pe bucăți

331
Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, scrie, pe pagina sa de Facebook, faptul că actualul Guvern pregătește vânzarea unor obiective strategice ale României, ”pe nimic”. Despre ce este vorba.

BUCUREȘTI, 19 iun – Sputnik. Fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, trage un puternic semnal de alarmă și acuză că actualul Guvern are intenții dintre cele mai nefavorabile pentru România.

”Gaşca lui Cîţu, cu ”oamenii noi” gata să apese pe butoane, pregăteşte vânzarea pe nimic a unor obiective strategice ale statului român. Pe nimic pentru stat! În condiţiile în care transportul aerian a început să îşi revină după perioada extrem de grea a pandemiei, Ministerul Transporturilor trimite în şomaj tehnic 50% din personalul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti SA”, scrie Cuc.

Acesta se întreabă de ce sunt trimiși acum oameni în șomaj tehnic, în condițiile în care zborurile se reiau, iar Aeroportul ”Henri Coandă” are câteva intervale orare în care este sub presiune, se aglomerează, iar indicatorii economici sunt în creştere.

Tot Cuc are răspunsul. În opinia sa, când ceva merge prost, se vinde mai ieftin.

Iar situația de la Transporturi nu este singulară. Fostul ministru al Transporturilor avertizează că Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va creşte alocarea de fonduri din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate către operatorii privaţi din Sănătate.

Adică, spune Cuc, nu va mai evacua nimeni Spitalul Foişor, pentru că Guvernul va da bani spitalelor private.

În opinia sa, în loc sp pună pe picioare rețeaua de sănătate plătită de toți românii, ”Guvernul-foarfecă se pregăteşte să livreze 250 de milioane de euro către privaţii la care au acces numai cei care îşi pot permite”.

Cuc subliniază, însă, că este nevoie și de servicii private în Sănătate.

”Dar nu acoperite din banii tuturor! Şi nu în detrimentul sănătăţii publice”, a precizat Cuc.

Acesta a adăugat că miniştrii USR PLUS au introdus în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă crearea unei agenţii care să controleze toate investiţiile din Sănătate.

”Dar ca tacâmul să fie complet, dacă nu vând obiective care nu le aparțin, hoarda cinică din Piața Victoriei taie tot ce se poate din drepturile românilor. Mai țineți minte promisiunile lui Cîțu, Orban și ale lui Klaus Iohannis legate de creșterea alocațiilor? Nu mai sunt valabile”, a punctat Răzvan Cuc.

Acesta a precizat că, din cele cinci tranșe de majorare, cu câte 20 de puncte, copiii vor beneficia doar de trei: cele acordate deja în august 2020 și ianuarie 2021 și cea care, potrivit proiectului de ordonanță, ar urma să fie acordată de la 1 ianuarie 2022. Tranșele de la 1 iulie 2021 și de la 1 iulie 2022 sunt anulate.

”Pentru toate acestea, și pentru încă multe altele, acest guvern al trădării naționale trebuie să plece!”, a adăugat Cuc.
331
Tematic
Ce nu au voie să facă femeile în Miercurea Mare, ziua în care Iisus a fost vândut
Combinat construit de Ceaușescu în Ucraina, vândut de USR
România, datoare vândută: cifrele dezastrului, plătim mai mult ca europenii

Загрузка...

Început promițător: Cum se va schimba politica mondială după întâlnirea Putin-Biden

324
(reînnoit 15:48 18.06.2021)
Experții sunt de părere că după întâlnirea dintre Putin și Biden Europei îi va fi mai ușor să prietenească cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 18 iun - Sputnik, Nikita Cikunov. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Statelor Unite a avut loc ieri, la Geneva. Ambii lideri au rămas mulțumiți de rezultate. Dar au devenit oare negocierile un pas spre apropierea statelor și relaxarea sancțiunilor? Cum va afecta conversația dintre cei doi lideri relațiile Federației Ruse cu Europa? Despre asta – în materialul Sputnik.

Rezultate pentru viitor

Conversația dintre Vladimir Putin și Joe Biden de la Geneva, care a avut loc pe 16 iunie, nu a dus la schimbări revoluționare în relațiile dintre cele două țări, dar poate fi începutul unui dialog cu drepturi depline. Acest punct de vedere este împărtășit de experții care au participat la discuția cu privire la rezultatele summitului pe site-ul centrului internațional de presă multimedia ʺRossiya Segodnyaʺ.

Un rezultat important al întâlnirii dintre cei doi președinți a devenit semnarea unei declarații comune care confirmă angajamentul Rusiei și a Statelor Unite de a controla armele strategice, consideră Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale.

ʺDeși tratatul New START a fost prelungit pentru cinci ani, nu a rămas prea mult timp. Mi-aș dori foarte mult ca părțile să cadă de acord asupra unui nou model de control al armelorʺ, spune el.

Acordul Statelor Unite de a include problema securității cibernetice în cadrul consultațiilor reciproce este, de asemenea, important. Anterior, partea americană a reacționat negativ la o astfel de idee, preferând să acuze nefondat Moscova de atacurile cibernetice, adaugă expertul.

Decizia privind întoarcerea reciprocă a ambasadorilor la Moscova și la Washington inspiră un anumit optimism, continuă Andrei Kortunov. În același timp, el observă că acest lucru nu este suficient pentru a restabili pe deplin relațiile diplomatice.

ʺAmbasadorii sunt ʺgeneraliʺ, dar fiecare general are nevoie de o ʺarmatăʺ. Asta înseamnă că este, totuși, necesar să se restabilească activitatea ambasadelor în întregime, să revină diplomații și serviciile consulare", subliniază specialistul.

În relațiile ruso-americane s-au acumulat multe probleme, care nu vor dispărea după prima întâlnire, constată Valerii Garbuzov, directorul Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe.

ʺSummitul ar trebui să dea startul consultațiilor, negocierilor. Dacă se vor forma grupuri de lucru, dacă se vor începe întâlnirile, iar toate acestea vor fi completate de negocierile telefonice sau întâlnirile în prezență ale șefilor de stat, atunci dialogul va fi reluat. Vom vedea rezultatul în următoarele săptămâniʺ, prezice el.

Să nu să repete calea lui Trump

Summitul de la Geneva este comparat involuntar cu întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care a avut loc la Helsinki în iulie 2018 – în urmă cu aproape trei ani, notează Valerii Garbuzov.

ʺȘi de la negocierile cu Trump toată lumea a avut multe așteptări. Unii chiar numeau această întâlnire una istorică. Conversația a fost plăcută, toată lumea zâmbea. În cele din urmă, totul ʺs-a dus de râpăʺ. Nu aș vrea să vorbim despre summitul de la Geneva în același mod în viitorʺ, spune expertul.

Dar întâlnirea destul de rapid organizată cu Vladimir Putin vorbește în favoarea lui Biden, atrage atenția Andrei Kortunov. Ex-președintele american – Trump – ar fi avut nevoie de un an și jumătate pentru a desfășura primele și ultimele negocieri separate cu liderul rus.

O altă diferență semnificativă constă în percepția relațiilor ruso-americane de către administrațiile Biden și Trump, adaugă Valerii Garbuzov.

ʺActuala conducere a Casei Albe vorbește despre așa-numita ʺnouaʺ atitudine față de Rusia – cooperarea electorală. Acesta este un indiciu foarte bun. Controlul armelor și problemele de securitate strategică pot deveni nucleul cooperării viitoare. Pe viitor, agenda trebuie extinsă. Declarația celor două părți în urma întâlnirii este un început promițătorʺ, consideră el.

Europa, sancțiunile și Ucraina

Chiar și o mică ʺîncălzireʺ în relațiile dintre SUA și Rusia va slăbi în mod inevitabil retorica antirusească a aliaților europeni ai Washingtonului. Prin urmare, rezultatul pozitiv al summitului este benefic pentru Moscova în ceea ce privește aspectul geopolitic, este sigur Valerii Garbuzov.

© AFP 2021 / Mikhail Metzel / SPUTNIK

ʺAcum, susținătorilor cooperării cu Rusia de la Bruxelles le va fi mult mai ușor, fiindcă UE se uită mereu, într-un fel sau altul, la Washington. Ei iau în considerare poziția americană față de Rusia. Eu cred că colegilor noștri din Germania, Italia și Franța le va fi mai ușor să înainteze noi inițiative, să propună noi formate de interacțiune cu Moscova decât înainte de întâlnirea de la Genevaʺ, cade de acord Andrei Kortunov.

Expertul nu exclude faptul că negocierile dintre Biden și Putin vor contribui la restabilirea activității Consiliului Rusia – NATO, care a fost suspendată în aprilie 2014. Reînnoirea contactelor ar crea oportunități suplimentare pentru consolidarea securității europene.

În ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, nu vor exista modificări, presupune Ivan Timofeev, director de program al RIAC, profesor asociat la MGIMO.

ʺÎn viitorul apropiat, sancțiunile americane nu vor fi anulate. Nu există condiții prealabile pentru acest lucru. O serie de sancțiuni sunt înregistrate în legislația SUA. Biden le poate doar suspenda, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului ʺNord Stream – 2ʺ, dar nu le poate anula. Nu cred că va exista nici măcar o relaxare a sancțiunilor. Dar nici nu trebuie să ne așteptăm la noi măsuri draconiceʺ, notează el.

Cu toate acestea, liderii celor două țări nu au reușit totuși să ajungă la o înțelegere reciprocă cu privire la unele probleme importante, constată Andrei Kortunov. El atribuie Ucraina la astfel de subiecte problematice. Opiniile părților diferă foarte mult aici – nu este deocamdată posibil să mizăm pe unitatea pozițiilor.

ʺAmbii președinți au atins acest subiect, dar nu au căzut de acord în nicio privință. Există o înțelegere comună că acordurile de la Minsk trebuie respectate. Problema este că respectarea lor este interpretată în moduri complet diferite de Rusia și de Statele Unite. Formula s-a repetat, dar fiecare a rămas pe poziția lui. S-a ridicat subiectul Ucrainei, dar nu s-au făcut progrese în această privințăʺ, conchide Ivan Timofeev.

324
Tagurile:
Joe Biden, Vladimir Putin

Загрузка...
Mahmud Ahmadinejad

Ahmadinejad: Cum poate Iranul neutraliza sancțiunile Occidentului