Строительство газопровода Северный поток — 2 в городе Любмин в Германии

îngropi miliarde de euro: Se va reuși finalizarea ʺNord Stream până în octombrie?

359
(reînnoit 18:40 13.05.2021)
Pasiunile din jurul ʺNord Stream – 2ʺ nu se potolesc. Departamentul de Stat continuă să amenințe Europa cu sancțiuni.

CHIȘINĂU, 13 mai – Sputnik, Irina Badmaeva. Deși Lumea Veche este conștientă de necesitatea combustibilului albastru rusesc, viitoarele alegeri din Germania pot afecta semnificativ perspectivele proiectului. Acest lucru înseamnă că trebuie să se grăbească cu finalizarea lucrărilor. Când va fi tăiată panglica roșie – a aflat Sputnik.

Termen până la alegerile pentru Bundestag

Conducta de gaz va fi finalizată până la 26 septembrie, a declarat ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Neceaev. "Dacă vremea va fi bună, ne vom mișca mai repede", a adăugat el. Au rămas de așezat o sută de kilometri de țevi.

După alegeri, verzii pot ocupa poziții puternice în Bundestag, iar ei, să spunem așa, nu susțin acest proiect. Așadar, pe 3 mai, organizația neguvernamentală germană de protecție a mediului (NABU) a depus o cerere la Curtea Administrativă din Hamburg. Ecologiștii consideră că ʺNord Stream – 2ʺ va dăuna Mării Baltice.

În plus, în curând, Angela Merkel, care este loială gazoductului rusesc, va părăsi postul de cancelar. Nu este încă clar cine va veni la putere. Dar sunt mulți bani în joc.

"Acum, întrebarea este dacă vrem să îngropăm zece miliarde de euro la fundul mării. Europa trebuie să decidă", subliniază Serghei Neceaev.

În UE, opiniile sunt de mult timp împărțite. Conducta de gaz trece prin apele teritoriale ale Germaniei, Finlandei, Suediei și Danemarcei. Primele trei țări au aprobat destul de rapid construcția. S-a opus doar Copenhaga, dar, în cele din urmă, a căzut de acord și ea. În schimb, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația sunt categoric împotrivă. Ca să nu mai vorbim de Ucraina. Nimeni nu vrea să-și piardă statutul de țară de tranzit.

Apropo, Varșovia și-a exprimat disponibilitatea de a se descurca fără combustibilul rus din 2022, când expiră contractul cu ʺGazpromʺ. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – gaz natural lichefiat de peste ocean (GNL), cu care americanii sunt pregătiți să inunde europenii.

În ciuda sancțiunilor
Capacitatea totală a celor două linii ale ʺNord Stream – 2ʺ este de 55 de miliarde de metri cubi pe an. Lungimea este de 1234 kilometri.

Construcția a fost suspendată în decembrie 2019 când compania Allseas s-a retras din proiect din cauza sancțiunilor americane. Un an mai târziu, lucrările au fost reluate. Dar Washingtonul continuă să pună bețe în roate.

Bugetul pentru apărare al SUA pentru anul 2021 a extins din nou restricțiile. Departamentul de Stat intimidează companiile europene. Până în luna februarie a acestui an, 18 participanți din UE au părăsit proiectul ʺNord Stream – 2ʺ.

Cu toate acestea, Europa este conștientă de importanța proiectului pentru securitatea energetică. Iar Kremlinul subliniază faptul că partenerii sunt consecvenți în intenția lor de a finaliza ʺNord Stream – 2ʺ.

Autoritățile germane au confirmat în repetate rânduri acest lucru – în special, pe 4 mai, ministrul de Externe al Republicii Federale Germania (RFG), Heiko Maas, a reconfirmat acest lucru în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai țărilor G7 de la Londra. Adevărul este că RFG refuză cărbunele și energia nucleară. Pentru a trece fără probleme pe surse regenerabile, țara are nevoie de mai mult gaz.

Câteva zile mai târziu, pe 11 mai, copreședintele partidului ʺAlternativă pentru Germaniaʺ, Tino Chrupalla, a amintit: ʺCa stat suveran, trebuie să menținem relații de afaceri cu multe țăriʺ. Și a menționat că finalizarea construcției conductei de gaz este benefică atât pentru Germania, cât și pentru Rusia.

"Este imposibil să strice cooperarea economică eficientă pe termen lung cu revendicări politice de moment, așa cum ar dori SUA. Nimic personal, doar business", a declarat Maxim Cerneaev, profesor asociat la facultatea de economie a universității RUDN.

Dar există motive serioase de îndoială cu privire la faptul că panglica roșie va fi tăiată deja la sfârșitul lunii septembrie.

"Obstacolele nu sunt doar de natură juridică și politică – ritmul de lucru nu este mare. În perioada 19 aprilie – 10 mai, au fost așezați 3,1 kilometri. De la 1 aprilie până la 19 aprilie – 8,6 kilometri. Rezultă că în 40 de zile –11,7 kilometri sau o medie de 0,3 pe zi. Dacă continuăm așa, va fi nevoie de aproximativ 11 luni", consideră Mark Goihman, economist-șef la Centrul de informații și analiză TeleTrade.

Cu toate acestea, faptul că proiectul nu poate fi oprit se pare că a fost conștientizat chiar și de oponenții săi înfocați (deși nu s-au resemnat cu acest lucru). În ultimă instanță, pentru a evita noile sancțiuni, se poate de acționat prin firme subsidiare. Desigur, va dura mai mult timp, dar, după cum se spune, cu cât mergi mai încet, cu atât mai departe vei ajunge.

359
Tagurile:
Nord Stream-2
Река Днестр

Alarmant: Râul Nistru s-ar putea transforma într-un canal mort

273
(reînnoit 08:40 13.06.2021)
Situația râului Nistru se înrăutățește de la an la an. Tot mai multe specii din flora și fauna nistreană dispar, iar calitatea apei devine tot mai proastă. Care sunt cauzele.

CHIȘINĂU, 13 iun – Sputnik. Flora, fauna, inclusiv numărul speciilor din apele râului Nistru au fost grav afectate în ultimii ani. Cauza principală care are un impact semnificativ asupra debitelor, calității apei și diversității biologice ale Nistrului este Complexul Hidroenergetic Nistrean(CHN). Într-un studiu elaborat de o echipă de experți independenți la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei și comandat de PNUD Moldova, sunt incluse câteva concluzii privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru. Cum spuneam, construcția Complexului de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor.

Potrivit studiului, debitele maxime s-au redus cu peste 30%. Acest lucru a dus la apariția efectului pulsatoriu, cunoscut cu numele de hydropeaking. Mai exact, este vorba de acel proces când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice. Specialiștii spun că, din cauza deversărilor hidrologice, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului. Totodată, s-a redus nivelul de substanțe nutritive, nivelul de oxigen trece prin fluctuații semnificative, iar râul este supraaglomerat cu vegetație.

„Volumul mediu al apei în aval de CHN a scăzut cu peste 10% sau 800 de milioane de metri cubi, s-a modificat repartizarea sezonieră a scurgerii de apă, fiind înregistrate descreșteri de cca 6% în primăvară și creșteri vara și toamna, iar debitele maxime a apelor mari de primăvară au scăzut cu 38% în aval. Ca efect a funcționării barajului Novodnestrovsk, debitele maxime ale viiturilor pluviale s-au redus de două ori. După construcția CHN, debitele minime au crescut de două ori, fiind asigurate cele 100 m3/s stipulate în Regulamentul de exploatare, dar există și excepții. Efectul pulsatoriu este resimțit pe un sector de peste 130 de kilometri în aval, ca și schimbarea de regim termic”, precizează experții în studiu.

Autorii studiului remarcă faptul că temperaturile maxime ale apei sunt mai scăzute decât până la construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean și sunt atinse nu în iunie-august, ci în august-septembrie. În sezonul rece, în aval de hidrocentrală temperatura este mai ridicată decât cea normală cu până la 5 grade și mai scăzută cu 7,5 grade în sezonul cald.

Deși apa din aval este mai săracă în nutrienți, experții susțin că scad și valorile maxime ale ionului de amoniu - cea mai toxică formă de azotat din apă. La fel, scade conținutul de metale grele. Datele studiului arată că atunci când descărcarea este în curs, se observă vârfuri cu conținut ridicat de oxigen, care alternează cu o scădere notabilă a conținutului de oxigen.

Ecologistul Anatolie Prohnițchi a precizat pentru Sputnik Moldova că râul Nistru este foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei. Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare. Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.  

„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele. Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.

Cum spuneam, în ultimele decenii se atestă o creștere intensivă a vegetației acvatice înalte a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și în zona de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această secțiune a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.

În același timp, scade numărul speciilor care trăiesc în cursul râurilor și crește numărul celor care preferă apele în stagnare. S-a redus diversitatea și populația zooplanctonului care, după cum se știe, este compus din protozoare, viermi, crustacee inferioare, moluște, larve ale unor animale de fund etc. Iar zooplanctonul servește mai ales ca hrană pentru pești. Potrivit experților, acest lucru a dus la dispariția a 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și a 15 specii de pești în cel inferior.

Dumitru Bulat, șeful laboratorului ihtiologie și acvacultură a Institutului de Zoologie, a declarat pentru Sputnik Moldova că situația privind resursele piscicole în țara noastră este una deplorabilă. Un indicator în acest sens este și Cartea Roșie a Republicii Moldova, în care în cea de-a doua ediție, din 2005, erau incluse 12 specii, în cea de-a treia ediție, editată în 2015, au fost incluse 24 de specii. Potrivit biologului, lista se va mări, în special a speciilor cu statut de raritate.

Experții atenționează că fluviul Nistru, un râu transfrontalier, necesită o gestionare durabilă comună de către autoritățile din Ucraina, pe teritoriul căreia izvorăște și se revarsă, și a celor din Moldova, în baza principiului de management integrat al apelor. În acest sens, în 2018 a fost constituită Comisia Nistreană, ca un organ comun consultativ, care vine cu recomandări către autorități în privința gestionării Nistrului.

Trebuie precizat că în Programul de dezvoltare hidroenergetică a Ucrainei este prevăzută construcția a șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru. Ucraina și-a anunțat intenția de a construi cele șase hidrocentrale încă în anul 2016. Kievul a anunțat însă în 2019 că lucrările au fost sistate, dar nu definitiv, ci până la efectuarea unui studiu privind impactul acestora asupra mediului.

Ecologistul Anatolie Prohnițchi a declarat pentru Sputnik Moldova că Ucraina trebuie să țină cont și de poziția țării noastre în ceea ce privește soarta râului Nistru și să renunțe la intenția de a construi cele șase hidrocentrale în bazinul acestui fluviu. Aceasta este de fapt poziția organizațiilor de mediu din Republica Moldova. Ecologiștii spun că, odată cu ridicarea celor șase hidrocentrale, nivelul fluviului va scădea drastic, iar apa va fi mult mai poluată.

„Construcția celor șase hidrocentrale ar avea un impact catastrofal asupra fluviului, care și așa se confruntă cu un șir de probleme. Cele șase hidrocentrale vor sugruma acest râu, care se va transforma într-un canal mort. Este vorba de neprofesionalismul negociatorilor din partea Republicii Moldova și lipsa de insistență pentru a respecta prevederile Acordului de Asociere cu UE, dar și a altor convenții care prevăd ca toate problemele ce se referă la râul Nistru să fie coordonate de ambele părți, nu unilateral cum s-a procedat până acum” a declarat pentru Sputnik ecologistul Anatolie Prohnițchi.

În cadrul unei mese rotunde internaționale cu genericul „Salvarea Fluviului Nistru - problemă de securitate Națională și Regională”, organizată în luna februarie a acestui an, experții au anunțat că în țara noastră, 63% din teritoriu ar putea fi drastic afectat, iar peste 500 de mii de oameni vor fi nevoiți să-și caute alt loc de trai pentru că nu vor avea apă. Experții trag un semnal de alarmă și spun că Nistrul, considerat cândva unul dintre cele mai frumoase râuri din Europa, riscă să se transforme într-o mlaștină, în cazul construcției celor șase hidrocentrale. Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

273
Tagurile:
Nistru

Загрузка...
Джо Байден

Biden va preciza dacă Rusia este gata se sinucidă

584
(reînnoit 07:35 12.06.2021)
"Statele fac astfel de lucruri înainte de război", a menționat între altele, în timpul unei discuții televizate, Andrei Bezrukov, colonel al Serviciului de Informații Externe, astăzi profesor la universitatea MGIMO.

Este vorba despre o acțiune cu adevărat serioasă a administrației americane, care a comandat, încă în februarie, un studiu al vulnerabilității țării în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare cu bunuri critice, menționează într-un editorial pentru RIA Novosti analistul Dmitrii Kosîrev. Studiul a fost finalizat acum, în ajunul călătoriei președintelui Joe Biden în Europa, unde va avea loc, între altele, și întâlnirea acestuia cu președintele Vladimir Putin.

Despre faptul că această întâlnire de la Geneva va constitui doar o parte a schimbării de curs americane pe scena mondială, demult așteptată și foarte serioasă, vom vorbi mai jos. În ceea ce privește vulnerabilitatea Americii, aceasta, conform datelor studiului, a fost depistată în cel puțin trei sfere – în aprovizionarea cu medicamente, cu semiconductori și cu elemente terestre rare. Și în toate cazurile este vorba despre China, adică despre dependența periculoasă a aprovizionării SUA de o superputere egală cu America pe scena mondială.

Apoi, zilele trecute, a urmat acțiunea numărul doi – dezvoltarea unei legi privind inovațiile și concurența. Ea a fost aprobată de Senatul SUA și va fi pusă în aplicare în curând. Și aici este vorba, în primul rând, despre concurența cu aceeași superputere. Două sute cincizeci de miliarde de dolari au fost alocate în temeiul acestei legi pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei americane față de China. Este vorba despre subvenții pentru a accelera inovațiile și alte tipuri de sprijin pentru industriile avansate americane.

Aici există o particularitate amuzantă. Ani de zile, Statele Unite au explicat cât de inacceptabil este sprijinul statului chinez pentru industriile avansate și multe alte industrii. Programul Beijingului "Made in China 2025" a fost apreciat drept un model de concurență greșită și de întruchipare a răului. Adică, nemulțumirea consta în faptul că Beijingul nu respectă regulile, joacă necinstit. Cinstit – este atunci când concurează numai comercianții privați și victoria este determinată de o zeitate numită Piață. Dar acum, când s-a dovedit că jocul Chinei duce la câștig, inclusiv global, Statele Unite au decis destul de liniștit să facă același lucru.

© Sputnik / Алексей Дружинин

Acum despre amploarea a ceea ce se întâmplă. Experții spun că administrația democraților a moștenit ideea republicanilor de a reindustrializa America și că este vorba despre programe concepute pe zece ani. Și că pentru Statele Unite chestiunea este pusă în felul următor: să câștige această luptă sau să moară.
În ceea ce privește moartea – ar putea fi prea mult. Dar iată estimarea publicației The Guardian: până la sfârșitul deceniului, China va depăși Statele Unite în ceea ce privește volumul economiei, dar nu pur și simplu, ci cu o pondere suplimentară – preluând conducerea tehnologică mondială (fapt ce împiedică Pentagonul să doarmă liniștit noaptea). Însăși ideea unei astfel de pierderi a statutului de lider este teribilă pentru Statele Unite.

Cuvântul cheie în toate aceste subiecte strâns legate este "tehnologii". Volumul total al producției într-un an este, desigur, important, dar mai degrabă în ceea ce privește propaganda. Statutul actual relativ egal al celor două superputeri în ceea ce privește superioritatea tehnologică este un coșmar, pe când preluarea conducerii tehnologice mondiale de către China este un coșmar-coșmar.

Anume cu astfel de sentimente a fost pregătită actuala călătorie a lui Joe Biden în Europa. Același material din ziarul londonez descrie destul de clar întregul concept al acestui periplu diplomatic. Biden se va întâlni cu liderii Occidentului în Cornwall, Marea Britanie, ca parte a summit-ului G7. Apoi va avea loc o discuție cu NATO și cu structurile europene. Iar conversația va atinge în primul rând și aproape exclusiv China. Biden intenționează să invite europenii, destul de sceptici, la un al doilea război rece, de data aceasta cu China.

De ce europenii sunt sceptici? Doar un detaliu despre cum ar trebui să arate un astfel de război: conform studiului menționat anterior despre vulnerabilitatea Americii și potrivit legii concurenței menționate mai sus, în Statele Unite se creează "un grup de atac", condus de un reprezentant comercial sau de o altă persoană de rang ministerial. Această forță de atac va determina care dintre mărfurile chineze se bazează pe tehnologiile furate de la americani. Și nu este vorba doar că aceste mărfuri nu vor putea fi importate în SUA. Despre statutul lor ”furat” vor fi anunțați și europenii, și alți aliați. Ulterior, aceștia din urmă vor fi rugați să-i creadă pe americani pe cuvânt și, la fel, să nu cumpere aceste produse extrem de competitive.

Vor crede oare aliații, toți până la unul? Întrebarea este complexă. Dacă ne întoarcem la articolul din The Guardian, acolo este citat un diplomat anonim, care observă: europenilor s-ar putea să nu le placă ceea ce face China (într-o situație sau alta), dar americanilor nu le place ceea ce este China, și anume, o putere egală cu America în lume, indiferent dacă face ceva în general.

Summitul de la Geneva, conform acestei logici, se dovedește a fi la periferia călătoriei europene a lui Biden. Relațiile bilaterale cu Moscova sunt secundare pentru el. Președintele american se va ocupa, în primul rând, de sondarea poziției Rusiei cu privire la viitorul război rece dintre Statele Unite și China pentru decenii înainte. Bineînțeles, nimeni nu se așteaptă că Moscova se va angaja brusc într-o confruntare cu Beijingul. Dar să afle cum se va comporta Rusia în unele situații, ipotetice deocamdată, este util pentru America. Poate că Rusia va dori brusc să se sinucidă geopolitic și să adopte un fel de poziție neutră în confruntarea iminentă.

Deși, ce poate fi mai simplu: există două superputeri, una – cea care pierde – se pregătește să se confrunte cu cealaltă. Ambele sunt giganți economici și lideri tehnologici, prin urmare parteneri potențial profitabili. Dar, în ultimii ani, o superputere i-a făcut (și i-a spus) Rusiei un număr extrem de mare de ticăloșenii. Cealaltă superputere, cel puțin, nu a făcut sau a spus nimic de genul acesta. În plus, dezvoltă cooperarea cu noi acolo îi iese asta. Și ce poziție a Moscovei am putea să ne imaginăm aici?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>

584
Tagurile:
Rusia, Joe Biden

Загрузка...
Sorin Cîmpeanu

Cât credeți mai suportă profesorii batjocura, domnule Cîmpeanu?

0
Am urmărit și eu, ca mulți români, declarația ministrului Educației care ne spunea că profesorii își vor primi banii pentru orele remediale lucrate. Este inadmisibil ca acei oameni să lucreze degeaba, iar de la vârful învățământului să primească numai promisiuni.

Profesorii au început încă din martie 2021 să facă ore remediale, însă Ministerul Educației întârzie să le dea banii.

Asta cu toate că, pentru a nu-i face să renunțe, ministrul Cîmpeanu, dar nu numai, au ieșit cu promisiuni frumoase.

Iar cadrele didactice au continuat munca. O activitate neplătită, dar, la cât scot profesorii bani din buzunar pentru a-și susține activitatea didactică, mai contează?!

Ei bine, aceasta pare a fi și ideea pe care se bazează Cîmpeanu&Co acum, când, iată, s-a ajuns la finalul anului școlar, iar profesorii tot nu și-au primit banii pe orele remediale.

Ministrul Educației a ieșit, recent, la televizor, unde a promis iar că profesorii își vor primi sumele restante. Mai mult, demnitarul a subliniat că întârzierile sunt nepermis de mari.

”În opinia mea, întârzierile au fost nepermis de mari, chiar dacă au existat justificări. Întârzierile sunt inadmisibile, dar, din punct de vedere legal, vă asigur că am făcut toate demersurile pentru ca aceste plăţi să se realizeze în cel mai scurt timp”, a declarat Cîmpeanu.

Ei bine, același Cîmpeanu dădea asigurări ferme că profesorii își vor primi banii înainte de Paște.

“Facem tot posibilul să se plătească orele pe luna martie încă înainte de sărbătorile pascale, astăzi a fost validat proiectul deci de astăzi se pot transmite solicitarea de plată pentru 146.000 de elevi din învățământul primar și gimnazial și 90.000 de elevi din învățământul liceal, care erau oricum cuprinși într-o altă formă de decontarea orelor remediale”, spunea, în aprilie, ministrul Educației.

Evident că nu s-a întâmplat nimic. Și cred că nici acum nu se va întâmpla.

Ca o supremă bătaie de joc, cei din Ministerul Educației pot transmite școlilor să dea profesorilor care au făcut ore remediale câte o adeverință care să le folosească la dosarul pentru gradația de merit și care să ateste, încă o dată, că dascălii au făcut ceea ce se cheamă muncă patriotică, adică voluntariat.

Este inadmisibilă o asemenea umilință. Sindicatele, evident, tac, că nu le privește soarta profesorilor, atâta vreme cât își primesc cotizațiile.

Profesorii tac și ei, pentru că știu că nu-i susține nimeni și pentru că speră că, poate, își vor primi banii.

Iar Ministerul Educației profită din plin de această situație nefericită și promite la nesfârșit că vor fi alocați niște bani pentru care profesorii au muncit.

Și atunci, apare întrebarea legitimă: ”Cât credeți că mai suportă profesorii batjocura, domnule Cîmpeanu?”.

0
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu, Salarii, profesori

Загрузка...