Ion Cristoiu

Soluția lui Cristoiu în scandalul URSULUI, în care dezvăluie implicări de nivel înalt

860
Analiza cazului care revoltă opinia publică din România îl conduce pe Ion Cristoiu la concluzii cu implicații foarte grave – dar și la o soluție pe măsură

BUCUREȘTI, 7 mai – Sputnik. Atent la ”firul roșu” dar și la detalii, Ion Cristoiu vine mereu cu ipoteze de lucru și concluzii inteligente și originale.

În cazul care a revoltat România, împușcarea ursului Arthur de către un prinț dintr-o mare familie nobilă occidentală, Ion Cristoiu observă din prima clipă o situație ”tipică secretomaniei regimului Iohannis” – și anume că autoritățile ”au avut drept principală grijă ascunderea documentelor și informațiilor”.

”Ar fi fost normal ca din prima clipă ministerul Mediului să posteze pe internet ceea ce am numi Dosarul extragerii Ursului”, spune celebrul jurnalist, ”Ar fi fost normal ca premierul să dea explicații asupra cazului, știut fiind că el trebuie să fie cel mai informat demnitar în asemenea situații și nu să ne ia peste picior zicând că ursul n-a fost cel mai mare”.

Apoi, Cristoiu elimină varianta propusă inițial – ”eliminarea unei ursoaice agresive din Ojdula”. Dacă s-ar fi dorit asta ”de ce n-au făcut operațiunea sanitară cei de la AVPS Ojdula, înzestrați cu puști, fără a apela la ajutorul ditamai prințului?”.

O primă concluzie este că avem de-a face cu o ”acoperire cu hârtii” a unei extrageri a ursului pentru satisfacerea dorinței prințului vânător de trofee.

”Decizia ministrului (Mediului) ne confirmă că întreaga afacere a extragerii – de la plângerea țăranului agresat de ursoaică, până la aprobarea dată de Ministerul Mediului – a fost o încercare de a acoperi cu hârtii satisfacerea unui vânător de trofee”, scrie Ion Cristoiu.

Ajuns aici, Cristoiu întoarce cazul pe o altă fațetă: a acțiuni unui… ”grup de crimă organizată.

”În scandalul Ursului Arthur (…) e vorba pur și simplu de o afacere ticăloasa prin care un bolnav de trofee din străinătate a putut vâna ce-a vrut mușchii lui într-o Românie care nu mai e demult un stat”, scrie Ion Cristoiu.

De ce ”grup de crimă organizată”? Pentru că ”prințul ahtiat de trofee nu putea să ucidă un urs pentru a se putea făli în lumea sa cu postura de mare vânător dacă nu intrau în joc instituții ale regimului Iohannis, care au asigurat prințului condițiile depline pentru încălcarea Legii”.

Concret, celebrul jurnalist consideră că acest grup a acționat ”de la venirea prințului la Ojdula la punct fix, până la obținerea hârtiilor menite a acoperi ilegalitatea”.

Mai departe, Ion Cristoiu pune în față cititorului un aspect ignorat de mass media: posibilele resorturi sau motive ale crimei.

În baza datelor de până acum, jurnalistul consideră că această ”rețea de crimă organizată” putea avea două resorturi:

  • a) banii – ”și atunci avem de-a face cu un caz de corupție”;
  • b) ”interesul de stat, la cel mai înalt nivel, dat de regula „Îmi dai – îți dau”, folosită fie între Iohannis și familia Prințului, fie între unul dintre serviciile noastre secrete și Prinț”.
Ori, mergând pe această ultimă variantă, Cristoiu apreciază că deschiderea unui dosar penal in rem de Parchetul de la Covasna pentru braconaj ”e un categoric mijloc de a măslui ancheta”.

De ce asta? Logic, pentru că ”implicările în acest Scandal depășesc cu mult simplul caz de braconaj”, subliniază Ion Cristoiu.

Ca atare, concluzia – ca și soluția! - celebrului jurnalist este clară: ”Presupuse a fi din partea multor instituții ale statului, implicările cer preluarea dosarului de către DIICOT”.

Dar, ”patriarhul presei române” nu îi breasla: implicările înalte din caz „presupun și o veghe a presei cu adevărat independente pentru ca românii să afle adevărul despre unul dintre cele mai penibile din Istoria postdecembristă”.

Întregul articol îl puteți citi pe Blogul lui Ion Cristoiu – iar mai jos puteți urmări și comentariile făcute de el în ”Jurnalul” său video.

860
Tagurile:
prinț, Urs, Ion Cristoiu
Dolari americani

În timp ce românii privesc la scandaluri, s-a votat combinația imensă și dubioasă cu SUA!

193
Cea mai mare lovitură din ultimele decenii? Una dintre cele mai mari combinații și facilități pentru SUA s-a votat în Parlamentul României – și asta la adăpostul scandalurilor de zi cu zi

BUCUREȘTI, 23 iun – Sputnik. În timp ce românii sunt ținuți în priză de felurite scandaluri – cu educația sexuală, cu moțiuni fără șanse, cu bătălii în ligheanul PNL sau cu șobolanii ”Madamei Fă”, în parlament s-a votat ”acordul România SUA pentru modernizarea Centralei Nucleare de la Cernavodă”.

”Să vedem cum va fi "investiția" de la Cernavodă - să zicem mersi, dacă americanii vor face măcar un KFC acolo”, comenta jurnalistul de investigații Mirel Curea în octombrie 2020, când România accepta să împrumute o sumă uriașă de la SUA… pentru ca tot o firmă americană să preia, fără licitație, construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Ei bine, vestea bombă e că, în timp ce românii sunt amețiți cu tot felul de scandaluri, în parlament s-a votat ”parteneriatul” bazat pe uriașul împrumut de 8 miliarde euro!

”Am votat astăzi, la Senat, cameră decizională, acordul istoric încheiat între România și Statele Unite ale Americii pentru modernizarea Centralei Nucleare de la Cernavodă!”, anunță Alina Gorghiu, neuitând nici osanalele pentru lider: ”Personajul-cheie din spatele acestei reușite a fost Președintele Iohannis, cel care a pus bazele acestui acord, în 2017, la întâlnirea cu Donald Trump de la Casa Albă”.

Și, evident, liberala ridică în slăvi și ”parteneriatul strategic”: ”Acordul este expresia concretă a importanței parteneriatului nostru strategic cu SUA și a angajamentului pentru securitate energetică în Europa”.

Continuând în același stil al propagandei, senatoarea spune că ”este un proiect în valoare de 8 miliarde de euro, care va implementa cele mai înalte standarde de securitate energetică, va determina creștere economică și va crea numeroase locuri de muncă!”.

Noi îi spunem ”pușchea pe limbă”… să nu cumva să rămână… doar în fază de proiect, ca multe altele ”realizate” în cei 31 de ani.

Cert este că preluarea lucrărilor de către americani s-a făcut în totală sfidare a regulilor competiției, constructorul chinez, de mare anvergură și experiență în domeniu, fiind eliminat pe criterii ”strategice”.

Tot pe aceleași criterii a fost ales constructorul american, la fel a primit o parte de proiectare și o întreprindere franceză, ca să fie împăcat atentul Macron – cât despre împrumutul uriaș nimeni nu spune cine a împuternicit pe cine să negocieze cu banca americană și în ce marjă de condiții!

Când e vorba de SUA nu se discută nimic – e ”strategic”.

***

Reamintim că firme și personaje din SUA controlează Fondul proprietatea, care la rândul său are un cuvânt decisiv la Nuclearelectrica. De asemenea, CN Nuclearelectrica e condusă de un personaj controversat, venit tot din SUA, unde prestat studii la fel de controversate… precum premierul Cîțu.

193
Tagurile:
Bani, SUA, centrală nucleară, Cernavodă, NuclearElectrica

Загрузка...
Великая Отечественная война 1941-1945 гг. Обучение бойцов перед отправкой на фронт. Казармы Н-ского полка им. Ворошилова. Москва, август 1941 год.

Cum a influențat istoria omenirii Marele Război pentru Apărarea Patriei

63
(reînnoit 17:35 22.06.2021)
Acum 80 de ani, pe 22 iunie 1941, a început Marele Război pentru Apărarea Patriei. Acest fapt a marcat viața o milioanelor de oameni, inclusiv și a moldovenilor care au luptat pe front, cot la cot cu URSS.

CHIȘINĂU, 22 iun - Sputnik. Marele Război pentru Apărarea Patriei a schimbat soarta a milioane de oameni, iar ziua de 22 iunie pentru mulți este marcată cu negru în calendar. Istoricul și politologul Boris Șapovalov a declarat pentru Sputnik Moldova că ziua de 22 iunie este o dată tragică și că această zi a influențat întregul parcurs istoric al întregii lumi.

„Uniunea sovietică a fost atacată și oficial i-a declarat război nouă țări europene cu regimuri fasciste și evident că în frunte cu Germania nazistă. (...) Au fost trei direcții de bază a armatei fasciste. Este vorba despre Moscova și spre nord evident că e Leningrad, ceea ce noi acum numim Sankt-Petersburg, și cea de-a treia direcție a fost sudul. (...) Dacă Moscova și Leningrad sunt centre mari industriale, atunci aici mai degrabă era vorba despre interesele politice ale conducerii germane. Zona de sud era importantă pentru că aici se aflau zone mari industriale”. a precizat Boris Șapovalov. 

Șapovalov a remarcat și rolul moldovenilor în acest război. Istoricul a precizat că țara noastră, fiind parte a URSS, a luptat de comun cu forțele sovietice și că ziua de 22 iunie este o zi plină de durere și pentru poporul nostru. 

„Nemții planificau că dacă nu vor bate armata noastră la hotarul Moldovei, atunci să înceapă operațiunea Munchen, care presupunea atacul la începutul lunii iulie. Lor asta le-a reușit pentru că pe data de 2 iulie, ei au început această operațiune și ideea era că lovitura de bază să fie dată în nordul Moldovei, mai exact Bălți, Vinița și apoi să ajungă în Kiev”, a menționat istoricul Boris Șapovalov.

În cadrul emisiunii „Matinal” de la Radio Sputnik Moldova, istoricul Victor Stepaniuc a menționat că unii încearcă să schimbe istoria și prezintă unele informații despre cel de-Al Doilea Război Mondial eronat. 

Vladimir Putin a depus un buchet de flori la mormântul Ostașului Necunoscut, 22 iunie 2021
© Sputnik / Алексей Никольский

„Pe parcursul celui de-Al Doilea Război Mondial, moldovenii au participat foarte activ. Desigur că o parte din moldoveni au luptat pe ambele fronturi, și din partea Uniunii Sovietice, dar alții au luptat din partea Germaniei, și din partea României. (...) Ororile războiului nu trebuie să creeze conflicte pentru următoarele generații. Este necesar ca o parte din aceste orori să nu fie aruncate în prim-plan ca să nu otrăvească conștiința generațiilor. La noi desigur că este vorba despre o confruntare geopolitică și această confruntare geopolitică vest-est desigur că afectează. Ea este îndreptată uneori împotriva Occidentului, alteori este îndreptată împotriva fostei Uniuni Sovietice. Noi suntem afectați din cauza că noi atunci eram în componența URSS, Rusia pentru noi mai multe secole a fost o țară aliată, o țară care ne-a susținut în istorie și moldovenilor le este destul de greu să facă alegerea între răsărit și occident”, a declarat Stepaniuc. 

Stepaniuc a mai menționat că în această zi este cazul să le mulțumim bunicilor care au luptat pentru pacea în care trăim astăzi. Istoricul susține că Victoria marcată pe 9 mai este o victorie comună și că poporul post-sovietic trebuie să fie mândru că a reușit, alături de alte state, să învingă în acest război cumplit. 

„Această dramă a războiului care ne-a afectat trebuie să ne împace cu realitățile, istoria trebuie să fie cunoscută. Cei care scriu manuale și ei trebuie să fie foarte atenți pentru ca să nu creeze confuzii, atunci când redau istoria. (...) Unii moldoveni au făcut armata română și au luptat împotriva URSS, dar asta e istoria. Istoria nu trebuie să otrăvească viitorul generațiilor. (...) Trebuie să ne mândrim cu buneii noștri pentru că anume ei au pus capăt acestui război. (...) Victoria cea mare îi aparține URSS-ului și să nu uităm că și noi, moldovenii, am fost afectați de acest război”, a menționat istoricul Victor Stepaniuc.

Generalul Victor Gaiciuc a menționat în cadrul emisiunii de la Radio Sputnik Moldova că practic în fiecare familie există un tată, un bunic sau un străbunic care a căzut în acel război, iar pacea în care trăim li se datorează lor. Ministrul în exercițiu a vorbit și despre cartea pe care a scris-o la tema Celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Президент РФ В. Путин встретился с участниками акции Мы вместе
© Sputnik / Алексей Дружинин

„A fost un război strașnic. Mai mult de 50 de milioane de oameni au murit, ar trebui să scriem 50 de milioane de cărți despre istoria fiecărui cetățean care a participat și a avut de suferit în urma acestui război. (...) Despre jerfele care au fost aduse, inclusiv moldovenii care au căzut, iată despre asta trebuie de scris. (...) Cartea mea este despre acea zi, despre invazie, despre eroismul ostașilor, despre holocaust”, a precizat ministrul în exercițiu al Apărării și generalul Victor Gaiciuc. 

Gaiciuc a menționat că în anul 2001, la evidență erau peste 20 de mii de veterani ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei, iar acum, în viață au mai rămas 200 de veterani în Republica Moldova. 

63
Tagurile:
Cel de-al doilea război mondial

Загрузка...
Daniel Zamfir

Daniel Zamfir denunță o nouă ”cedare de SUVERANITATE” către străini