Солдаты многонациональной боевой группы НАТО

Cine și de ce încearcă să-i sperie pe norvegieni cu Rusia

254
(reînnoit 18:00 29.04.2021)
Țările NATO încearcă să atragă Norvegia în clubul adversarilor activi ai Rusiei. Propaganda funcționează la cel mai accesibil nivel de cultură, cel al jocului.

Rusia are graniță terestră cu doar cinci țări NATO – și patru dintre ele se plasează de mulți ani pe poziții de-a dreptul neprietenoase față de noi. Deși înainte toate au făcut parte din componența țării noastre – însă pentru Polonia și trei republici baltice trecutul comun (și un număr mare de populație rusă, ca în Letonia și Estonia) reprezintă doar un motiv suplimentar pentru rusofobie.

A cincea țară NATO cu care avem graniță terestră (cea mai mică dintre toate, mai puțin de două sute de kilometri), a obținut independența chiar înainte ca Țările Baltice să se separe de Imperiul Rus destrămat. Ea nu a intrat niciodată în componența Rusiei, dar anume acolo au devenit populare în ultimii ani romanele și filmele despre ocupația rusească și amenințarea rusească.

Și asta, în pofida faptului că rușii nu au atacat niciodată această țară și nu au ocupat teritoriile acesteia, dimpotrivă, au eliberat-o de ocupanți – dar unii dintre locuitorii ei au venit cu arma în mână pe pământul nostru ca parte a unităților SS. Despre ei a fost filmat recent serialul ʺFrontovikiʺ, care a provocat consternare atât în ​​rândul publicului local, cât și în Rusia. Ministerul nostru de Externe a numit apariția lui "absolut inacceptabilă și rușinoasă" și și-a exprimat dorința de a auzi aprecierile imparțiale ale autorităților acestei țări. Dar instituția de politică externă a vecinilor noștri a refuzat să comenteze serialul, invocând faptul că "este o lucrare din sfera culturii și nu reflectă în niciun mod politica oficială norvegiană sau viziunea norvegiană asupra istoriei".

Da, este vorba despre Norvegia – un regat de cinci milioane de oameni, vecina noastră și una dintre țările fondatoare ale NATO. Cu toată loialitatea Norvegiei față de solidaritatea atlantică (nemaivorbind de faptul că postul de secretar general al Alianței este acum ocupat de ex-prim-ministrul norvegian Stoltenberg), chiar și în perioada sovietică, țara a încercat să mențină relații de bună vecinătate cu noi – nu atât ca un semn de recunoștință pentru eliberarea de sub ocupația nazistă (în timpul căreia, în bătăliile din nordul Norvegiei, în Finnmark, au murit peste șase mii de soldați ruși), cât din cauza prezenței mai multor aspecte de cooperare reciproc avantajoasă: Spitsbergen, pescuit etc. Nu au existat în Norvegia nici trupe americane.

În ansamblu, relațiile s-au dezvoltat normal și în perioada post-sovietică. Dar în perioada de după Crimeea, situația a început să se schimbe – americanii au trimis mai întâi trei, apoi șapte sute de militari. Simbolic? Da, dar aici este importantă direcția în sine, unde sunt ʺîmpinșiʺ norvegienii – iar lor li se spune că Rusia este periculoasă. Nu numai în cadrul propagandei generale atlantice, ci și în activitatea la cel mai accesibil nivel cultural, ce al jocului. De aici numeroasele filme și cărți care au apărut în ultimii ani. Începând cu serialul senzațional (care a devenit cel mai popular din istoria țării) ʺSub ocupațieʺ (despre ocuparea țării de către Rusia – fie și în conspirație cu Uniunea Europeană) și terminând cu detective precum ʺUrsul cel mareʺ (despre ciocnirea dintre Statele Unite și Rusia pe Spitsbergen).

În general, detectivele despre amenințarea rusească apar din ce în ce mai des – și în multe din ele se fac în mod deliberat paralele cu Crimeea, se menționează ʺscenariul Crimeeaʺ. Acum câțiva ani, a apărut "Armada albă" a lui Nordhus Karlsson, care a fost promovat sub sloganul ʺ75 de ani în urmă, ei au eliberat Kirkenesul, acum rușii s-au întors”. Iar în detectivul de debut al ex-scriitoarei pentru copii, Greta Boe, "Semnal de alarmă", lansat la începutul acestui an, rușii amenință deja orașul Finnmark – adică chiar pământurile eliberate de armata sovietică. "Finnmark poate deveni noua Crimee" – totul este atât de simplu și de nepretențios.

Acest lucru nu înseamnă că toți norvegienii mănâncă calm mâncărurile rusofobe preparate conform comenzii atlantice. Și nu există nicio îndoială că o astfel de comandă există – ea nu este documentată, dar un elev bun înțelege întotdeauna ce așteaptă profesorul de la el. Nu, mulți sunt revoltați și nemulțumiți. Dar aceștia sunt apoi acuzați de activitate subversivă, de activitate în favoarea  Rusiei – așa cum se întâmplă cu Glenn Diesen, profesor la Universitatea din Sud-Estul Norvegiei, care pledează pentru cooperare și relații de bună vecinătate cu Rusia. El apare constant atât în ​​presa norvegiană, cât și în cea rusă – și, datorită acestui fapt, este etichetat drept "propagandist al Kremlinului". Ceea ce este deosebit de amuzant din partea unor oameni care lucrează deschis pentru diverse structuri atlantice.

Este clar că atlantiștii încearcă să atragă Norvegia în clubul adversarilor activi ai Rusiei.– dar, spre deosebire de participanții săi activi din rândul altor vecini ai țării noastre, regatul nu are tradiții serioase de rusofobie nici la nivel intern, nici la nivel politic. Și, în pofida puterii de influență atlantice asupra Oslo, norvegienii sunt încă în măsură să își stabilească singuri propriile relații cu țările vecine. În special cu Rusia, care nu a considerat niciodată Norvegia un stat ostil la adresa ei – și acest lucru se aplică nu numai listelor "țărilor neprietenoase" alcătuită de Ministerul nostru de Externe (în care, evident, regatul nu va intra), ci, în general, istoriei relațiilor noastre. Și viitorului acestora.

254
Tagurile:
Norvegia, Rusia, NATO
Tematic
Parlamentul European acuză Moscova de înrăutățirea relațiilor UE - Rusia
Rusia – în TOP-5 privind cheltuielile militare: Tendințele în lume și în CSI
Ce a decis CSAT cu privire la Ucraina și Rusia
Bogdan Duca

Teolog, concluzii grave și provocări ”după 1 an și 2 luni de isterie covid”

30
(reînnoit 15:38 15.05.2021)
Câteva concluzii trase de teologul și politologul Bogdan Duca după această perioadă de pandemie, atât în privința statului, câr și bisericii, dar și a influenței externe

BUCUREȘTI, 15 mai – Sputnik. Apreciat pentru intervențiile sale în mass media dar și pentru inspiratele și incitantele sale postări, teologul și politologul Bogdan Duca scrie un text bazat pe întrebarea ”Ce am învățat eu după 1 an și 2 luni de isterie covid și 5 luni de vacciniadă?”.

Sunt 4 răspunsuri – sau concluzii – nu numai introspective, ci care reflectă poziția multor români care au adoptat o gândire liberă de impunerile oficiale.

Iată concluziile lui Bogdan Duca: 

1. ”Statul democratic este prizonierul corporațiilor multinaționale și practic politica e doar o anexa a intereselor acestor corporații”

2. ”Aceste corporații sunt conduse de oameni distruși psihic, lipsiți de cultură, cu viziuni totalitare, posesori ai unor averi enorme, periculos de mari”.

3. ”Creștinismul nu mai are energia să ofere o alternativă socială. Rămâne însă alternativa individuală, așa cum de fapt a lăsat Hristos”.

3. ”Nevoia de religios a oamenilor este suplinită de religia Științei, în expresia sa medicală. O religie ca toate religiile: doldora de fanatici și escroci”.

4. ”Dacă aveam unele speranțe și iluzii legate de capacitatea medicinei de a rezolva probleme, după anul acesta am o singură convingere legată de medicină: trebuie să mă feresc de spitale. Chiar și cu prețul vieții”.

Desigur, sunt concluzii grave dar, subliniem, sunt concluzii și opinii – nu sunt recomandări. Și, așa cum menționam în alte articole, Duca este un spirit constructiv, dar îi place polemica, provocarea cordială.

Ori, fiecare dintre concluzii este o provocare – adresată mai multor categorii de cititori, dar și unor instituții.

30
Tagurile:
Vaccinare, coronavirus, Bogdan Duca

Загрузка...
Gazoduct

România nu poate: Moscova salvează de vreme rece nu numai Chișinăul, ci și Bucureștiul

183
(reînnoit 11:31 15.05.2021)
De ce planurile României de a furniza gaze Moldovei și planurile președintelui republicii Maia Sandu de a diversifica aprovizionarea cu gaze rusești sunt irealizabile - în materialul Sputnik.

Sputnik, Nikita Cikunov, Vadim Pavlov. În aprilie, Moldova a depășit semnificativ limita de prelevare a gazelor naturale stabilită în contractul dintre „Gazprom” și „Moldovagaz”. În același timp, operatorul român de transport de gaze Transgaz, care a promis odată republicii aprovizionări alternative și „independență energetică” față de Moscova, suferă pierderi din activitățile sale în Moldova.

România însăși, anul acesta își reduce propria producție și crește volumul achizițiilor de gaze rusești.

Citiți mai multe despre motivele pentru care planurile României de a furniza gaze Moldovei și planurile președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de diversificare a aprovizionării cu gaze rusești sunt irealizabile - în materialul de la Sputnik.

Ce se întâmplă în Moldova?

Conform contractului încheiat între „Gazprom” și „Moldovagaz”, limita fixă ​​pentru prelevarea gazelor naturale pentru luna aprilie a acestui an a fost de 69,3 milioane de metri cubi (una dintre cele mai mari rate din ultimii 10 ani, - Sputnik).

În același timp, extragerea efectivă a gazului conform rezultatelor din ultima lună s-a ridicat la 99,6 milioane de metri cubi - o creștere de 43,7% față de nivelul planificat. Aceste date sunt furnizate de serviciul de presă al SA „Moldovagaz”.

Operatorul național menționează că motivele unui exces atât de semnificativ sunt primăvara rece și creșterea necaracteristică pentru această perioadă a anului a consumului de gaze naturale în Moldova, inclusiv de către întreprinderile din sectorul energiei termice.

Trebuie remarcat faptul că acum toate nevoile de gaze ale Moldovei (aproximativ 3 miliarde de metri cubi pe an, inclusiv ale Transnistriei) sunt acoperite doar din aprovizionările rusești. Potrivit evaluărilor experților, Republica primește anual aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz rusesc. Mai mult, în decembrie Moldova a prelungit actualul acord cu Gazprom până la sfârșitul anului 2021.

Extracție de petrol
© Sputnik / Максим Богодвид

Potrivit fostului prim-ministru al Republicii Moldova Ion Chicu, prețul estimat în primul trimestru al acestui an va fi de aproximativ 120-122 dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz (gazul european costă în jur de 200 de dolari lpentru 1.000 de metri cubi).

Cu toate acestea, de la alegerea în funcția de președinte a liderului Partidului proeuropean Acțiune și Solidaritate Maia Sandu, Moldova a urmat un curs spre diversificarea aprovizionării cu gaze. Republica așteaptă ajutor în acest sens din partea României vecine.

În iulie 2020, operatorul român de transport al gazelor Transgaz a finalizat conducta Ungheni-Chișinău de 120 de kilometri, care trebuia să reprezinte o alternativă la aprovizionarea cu gaze din Rusia.

Capacitatea de livrare a conductei de gaz este de 1,4 miliarde de metri cubi pe an. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2021 capacitatea totală să crească la 2,2 miliarde de metri cubi pe an. Astfel, noua conductă de gaz va putea acoperi în mare măsură consumul anual de gaze din Moldova.

Cu toate acestea, noua conductă de gaz stă pustie de aproape un an - nu s-au făcut încă provizii prin aceasta. Mai multe aflați aici>>>

Reamintim că Transgaz a intrat pe piața moldovenească la sfârșitul anului 2017, creând compania Eurotransgaz SRL, care în martie 2018 a achiziționat compania Vestmoldtransgaz SRL de la guvernul de la Chișinău și s-a angajat să investească peste 80 de milioane de euro în infrastructura de gaze.

Interesant este faptul că potrivit raportului anual al Transgaz (publicat săptămâna aceasta - Sputnik), ambele companii în 2020 nu au desfășurat activități de transport în republică și au suferit doar pierderi.

Astfel, cele două companii au înregistrat la sfârșitul anului trecut o pierdere netă de aproximativ 9,8 milioane lei românești (aproximativ 42 milioane lei moldovenești).

Ce se întâmplă în România?

În interiorul României, care și-a exprimat odată disponibilitatea de a prezenta o alternativă la aprovizionarea cu gaze din Rusia, situația nu este mai puțin interesantă. În ultimele 4 luni ale acestui an (ianuarie-aprilie), Bucureștiul a achiziționat mai mult gaz din Rusia decât în ​​întregul 2020.

Până la 11 mai, România a importat aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, în timp ce în 2020 au fost cumpărați 0,96 miliarde de metri cubi. Și volumele continuă să crească - începând cu luna mai, livrările prin „Turkish Stream” au crescut de 1,5 ori comparativ cu luna aprilie. Potrivit „Gazprom”, livrările către România a crescut cu 139,8% față de ianuarie-aprilie 2020.

„Livrările de gaze naturale rusești către România de la 1 aprilie 2021 se efectuează prin „Turkish Stream”, ocolind Ucraina. Creșterea semnificativă se datorează faptului că aprovizionarea cu gaze prin „Turkish Stream” a României este mai ieftină și mai fiabilă decât aprovizionarea cu tranzit prin Ucraina și Moldova”, a declarat Tamara Safonova, directorul executiv al Agenției Analitice Independente pentru Sectorul Petrolului și Gazului.

Dacă România menține ratele actuale ale importurilor de gaze rusești, atunci până la sfârșitul anului va atinge un record de 3 miliarde de metri cubi, care va acoperi aproximativ un sfert din consumul total de gaz al țării pe an.

Pe lângă iarna rece, care a provocat o creștere a consumului de gaze aproape în întreaga lume și, în special, în România, țara se confruntă cu rezerve scăzute de gaze depozitate - doar 16% conform GIE (Gas Infrastructure Europe - asociația care reprezintă interesele operatorilor europeni de infrastructură de gaze).

Pe lângă asta, producția proprie de gaz a țării continuă să scadă. Anul trecut, cei mai mari producători de gaze - Romgaz și OMV Petrom - au înregistrat o scădere a producției cu peste 1 miliard de metri cubi. În 2020, au produs în total doar 8,65 miliarde de metri cubi.

Dacă nu vor urma schimbări și tendința actuală se va menține, importurile de gaze în România vor crește de la 17 la 40% din consumul total de combustibil din țară, a declarat mai devreme agenției analitice internaționale ICIS Frank Neil, membru al consiliului OMV Petrom.

Potrivit acestuia, zăcămintele petrolifere existente se epuizează și este necesar să se dezvolte altele noi.

Populismul și pofta de bani

În realitatea actuală, planurile României de a crește exporturile și declarațiile Moldovei cu privire la diversificarea treptată a asigurării cu gaze arată populiste, consideră Alexandr Frolov, director general adjunct al Institutului Național al Energiei din Rusia.

„Politicienilor din aceste țări le place foarte mult să facă declarații care să contrazică logica economică. Acesta este un populism direct, nu vor urma schimbări. Pot spune orice vor. Ne vom putea aștepta ca România să devină un furnizor important de gaze pe piața moldovenească numai dacă țara însăși va crește achizițiile din Rusia. Românii nu mai au alte opțiuni ”, spune el.

În următorii ani, producția de gaze din România doar va scădea, deoarece toate zăcămintele majore din țară s-au epuizat aproape complet. Drept urmare, românii vor fi obligați să mărească achizițiile din Rusia, adaugă Igor Valerievici Iușkov, analist de frunte la Fondul Național de Securitate Energetică din Rusia.

„În 2018, de exemplu, producția de gaze a scăzut cu 4%, în 2019 tot a scăzut. Bucureștiul nu poate să exploateze zăcămintele din Marea Neagră din lipsă de bani. În general, nu este rentabil să extragi gaz pe platformele Mării Negre. Marea Neagră nu este o zonă foarte promițătoare în ceea ce privește prospectarea și producția de hidrocarburi. Prin urmare, nu trebuie să ne așteptăm la descoperirea unor zăcăminte substanțiale. Producția românească de gaze va continua să se degradeze. În cel mai bun caz, această țară va putea revinde gaze rusești către Moldova”, explică expertul.

Situația cu construcția unei conducte de gaz din România în Moldova pare, de asemenea, destul de absurdă. Probabil, adevăratul obiectiv al acestui proiect a fost doar obținerea de bani suplimentari de la Uniunea Europeană, notează Igor Iușkov.

„Aș numi asta o încercare de a extrage bani din bugetele UE, astfel încât să poată fi folosiți „cu succes” mai târziu. În realitate, nimeni nu are nevoie de această conductă de gaz. Nu este nimic de pompat de-a lungul acestei artere, deoarece România însăși nu are surplus de gaze”, continuă el.

Acest punct de vedere este împărtășit și de directorul general adjunct pentru probleme de gaze din cadrul Fondului Național pentru Securitate Energetică, Alexei Grivaci. Potrivit acestuia, numai gazul rusesc poate servi drept sursă pentru umplerea acestei conducte, pe care România ar vinde-o vecinului la un preț umflat.

„În spatele discuției despre „dependența” de Rusia se ascunde în cele din urmă dorința de a schimba schema de aprovizionare cu gaze. Livrările de gaze în regim revers către Moldova - un jackpot foarte serios, poți face o afacere bună. Și România vrea să câștige bani, acest lucru nu este surprinzător. Companiile vor obține mai mult profit, iar moldovenii vor plăti un preț mai mare pentru gaz - exact asta se întâmplă acum în Ucraina", a conchis interlocutorul. 

Rezumând, experții sunt de acord că refuzul Moldovei de la gazul rusesc în orice condiții va duce la pierderi pentru republică și orice încercare a României de a furniza gaz la Chișinău va fi un eșec, întrucât țara nu numai că nu are rezerve mari dezvoltate și capacități necesare, dar Bucureștiul însuși este pe cale de a crește achizițiile de „combustibil albastru” din Rusia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

183
Tagurile:
Moldova, România, Rusia, GAZ

Загрузка...
Protest în Piața Universității din București

Acum, Live: Protest în Capitală parte a ”Marșului mondial pentru Libertate”

42
(reînnoit 16:10 15.05.2021)
,
Un protest se desfășoară acum în centrul Capitalei – protestatarii români s-au alăturat celor din alte țări în acțiunea internațională lansată de Alianța Mondială pentru Libertate

BUCUREȘTI, 15 mai – Sputnik. La ora aceasta a început în Piața Universității din București protestul intitulat ”Libertate și pământ”. Prin această manifestare, România s-a alăturat altor zeci de țări în acțiunea internațională lansată de Alianța Mondială pentru Libertate.

Participanții subliniază că este cel de-al doilea protest mondial la care participă România, după cel din 30 martie 2021.

Protestul era anunțat pentru ora 15.00 de Dan Chitic și alte câteva figuri centrale ale protestului – Iulian Capsali, Pompiliu Diplan – dar bucureștenii s-au adunat ceva mai încet.

Manifestarea este asumată de 3 organizații, care au colaborat la organizare: ”Stare de Libertate”, ”Calea Neamului” și ”NEAMUNIT”.

După protestul din Piața Universității, manifestanții se vor deplasa în Piața Victoriei, unde vor protesta contra celor 12 luni de stare de alertă, a ”obligativității vaccinării” dar, atenție – și contra proiectului de lege pentru vânzarea pământurilor către străini. În lume, iese în evidență protestul omolog din Melbourne, Australia, unde participă câteva mii de participanți.

Sputnik va transmite Live secvențe de manifestare.

42
Tagurile:
Proteste

Загрузка...