Компрессорная установка Креховского месторождения природного газа

Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va suplini depozitele de gaze

363
(reînnoit 19:16 12.04.2021)
Coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

MOSCOVA, 12 apr – Sputnik, Irina Badmaeva. Iarna rece și prelungită a golit depozitele europene de gaze. A rămas doar o treime din rezerve. Americanii au decis să profite de acest lucru și au propus o cantitate mare de gaz lichefiat. Cu toate acestea, coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

Înghețuri anormale pentru Europa

Toamna și iarna, europenii au folosit mai mult de 65 de miliarde de metri cubi de gaz – maximumul ultimilor zece ani. Despre acest lucru informează "Gazprom" cu referire la GasInfrastructureEurope. Apogeul anterior a fost în 2018, când în februarie – martie, Europa a fost lovită de un ciclon cu înghețuri anormale și ninsori.

Vremea a jucat o festă rea și în acest sezon de încălzire. În ianuarie, "Gazpromul" a fost nevoit să crească de urgență livrările în Europa înghețată. A trimis cu 32,4 procente mai mult decât de obicei în Germania, cu 77,3 – în Franța, cu 21,2 – în Olanda, cu toate 100 – în Italia.

În plus, a crescut exportul și în Asia, unde, la fel, au ajuns frigurile. În consecință, pe piață a apărut un deficit, care a provocat o creștere explosivă a prețurilor spot – bunurile, valorile mobiliare sau valuta se vinde în condiții de livrare imediată.

Așa, de exemplu, în Asia, a existat un moment când cotațiile depășeau o mie de dolari pe o mie de cuburi. Unele contracte erau încheiate cu 1400. În Europa, prețurile depășeau treapta de 300 de dolari, în pofida faptului că în bugetul conservativ al "Gazpromului" pe 2021 este fixată o valoare de 170.

Ca urmare, exporturile rusești în străinătate au crescut până la 19,5 de miliarde de metri cubi – cu aproape 46% mai mult față de anul precedent.

Nici februarie nu i-a răsfățat pe europeni cu vreme bună. În această lună, trei zile la rând, din depozitele europene s-a scos o cantitate maximă – mai mult de un miliard de metri cubi pe zi.

Până la 25 martie, când s-a încheiat sezonul rece, stocul mediu al "metrourilor" Lumii Vechi a scăzut până la 29%. În special, în Germania și Austria – până la 26, în Olanda – până la 23, în Franța – până la 17.

Pentru a nu îngheța iarna viitoare, europenii trebuie să pompeze cu 57,3% (aproape cu 24 de miliarde de metri cubi) mai mult decât anul trecut, a calculat "Gazpromul". Această cifră este comparabilă cu totalul exporturilor în 2020 în Franța și Olanda. Campania de stocare începută, privind suplinirea depozitelor, promite să devină una dintre cele mai mari din anul 2011.

Alternative la gazul rusesc

În 2020, ponderea materiilor prime autohtone pe piața europeană a gazelor a fost de aproximativ 33%, a informat directorul general al companiei "Gazprom Export", Elena Burmistrova. Potrivit ei, "începând deja cu al treilea trimestru, volumul exporturilor a atins, iar în unele cazuri a depășit, indicatorii pre-criză". Toate obligațiile față de importatori au fost îndeplinite. În plus, până la sfârșitul anului, prețurile contractelor s-au dovedit a fi mai mici față de prețurile spot din hub-urile europene. Acest lucru a stimulat suplimentar livrările.

Combustibilul albastru livrat Uniunii Europene, provine, pe lângă Rusia, din Norvegia, Qatar, Algeria, SUA și Nigeria. Consumatorii principali – Germania, Marea Britanie și Italia. Mai mult, germanii și britanicii primesc gazul rusesc prin "Nord Steam". Nu există alte opțiuni. Desigur, pot să utilizeze gazul natural lichefiat (GNL), dar el este mai scump. În plus, aceasta necesită terminale speciale, de care Germania, de exemplu, nu dispune. GNL-ul este livrat acolo prin Belgia și Olanda.

În Italia și Marea Britanie, există terminale, dar, și acolo, nu se grăbesc să renunțe la gazul din gazoduct. De aceea, principalii cumpărători ai resursei energetice rusești nu susțin lupta Statelor Unite cu "Nord Stream – 2".  Mai mult, Germania a propus americanilor să finanțeze construcția de terminale pentru recepția GNL-ului lor, numai să lase în pace proiectul "Nord Stream – 2".  Vara trecută, Berlinul era gata să aloce pentru asta un miliard de euro. Dar Washingtonul a rămas neclintit.

Proiectul rusesc are destui oponenți în UE: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația. Acestea sunt țări de tranzit, respectiv, ele câștigă destul de bine pe baza acestui lucru.

Apropo, Varșovia și-a declarat deja intenția de a se descurca fără gazul rusesc din 2022. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – GNL de peste ocean.

Americanii, desigur, ar fi bucuroși să suplinească depozitele europene – mai ales acum, când cererea asiatică a scăzut. În martie, Lumea Veche a cumpărat de la ei 11 miliarde de metri cubi – de două ori mai mult decât în ​​ianuarie și februarie. Statele Unite au asigurat 30% din livrările în Europa de Vest. Mai mult, acum, în mări și oceane se află mai mult de 70 de petroliere cu GNL american.

Cine va suplini depozitele europene

Dar criza nu a trecut încă, iar gazul natural lichefiat este în continuare mai scump decât gazul din gazoduct. În plus, "Gazpromul", spre deosebire de concurenți, poate crește rapid producția și livrările zilnice. Compania dispune de "metrouri" proprii în Europa.

Iar direcția vest-europeană este o prioritate, întrucât rentabilitatea "Nord Stream" este încă discutabilă, observă Alexandr Timofeev, profesor asociat al Universității Ruse de Economie Plehanov. "Iarna rece și prelungită a asigurat o cerere bună. Ea poate crește mai repede decât stocul depozitelor, ceea ce, la rândul său, va duce la o creștere a prețurilor deja până în toamnă", spune interlocutorul.

După părerea consultantului independent privind dezvoltarea complexului combustibilo-energetic al Rusiei, VYGONConsulting, în acest an, "Gazpromul" poate crește exportul de gaz în străinătate până la 210 miliarde de metri cubi – cu 17% mai mult decât în ​​2020 și aproape de cinci și jumătate mai mult decât în ​​anul "pre-covid" 2019.

Așa, de exemplu, în primul trimestru, exporturile "Gazpromului" au crescut cu 30,7%. "Mai devreme, furnizorul a pus prețul de 170 de dolari pe o mie de metri cubi. Dar, apoi, planurile au fost revizuite. Acum se presupune un preț mediu anual de 200 de dolari. Ideea constă în faptul că contractele pe termen lung sunt în mare parte legate de prețurile spot europene. În plus, au crescut cotațiile de petrol, de care depind cotațiile de gaze. Prin urmare, "Gazpromul" are toate șansele să-i convingă pe consumatori de validitatea planurilor sale", consideră Mark Goihman, analistul principal al centrului de informații și analitică TeleTrade.

Apropo, gazul a continuat să se scumpească și după sfârșitul sezonului de încălzire. Acum, la hub-ul olandez TTF (Title Transfer Facility Natural Gas Price Index) pe spot – 252 de dolari pe o mie de metri cubi, acest preț reprezintă maximumul din 2018.

Drept urmare, în acest an, veniturile "Gazpromului" datorate livrărilor în străinătate vor crește de 1,7 ori, până la 42 de miliarde de dolari, menționează VYGON Consulting. Iar această sumă este foarte binevenită bugetului de stat.

363
Tagurile:
Rusia, SUA, Gazprom, coronavirus
NATO

Se confirmă - din 2022, România va fi încălecată total de NATO: ”E teritoriul nostru”

1744
(reînnoit 14:17 07.05.2021)
Va însemna control mai puternic asupra serviciilor speciale, a deciziei politice, economice și energetice – cu tot cu vectorii conecși: justiția, mass media, medii de socializare, administrație locală, comunicații. Plus cheltuieli mai mari din partea României.

BUCUREȘTI, 7 mai – Sputnik. În contextul exercițiului Steadfast Defender 202, care se desfăşoară în zona Mării Negre, inclusiv pe teritoriul României, jurnalistul Radu Tudor a transmis o întrebare – de fapt, o ridicare la plasă – comandanților NATO pe Europa.

”Care este relevanța acestui exerciţiu pentru consolidarea flancului estic al NATO şi când va deveni operaţional Comandamentul Multinaţional din România?”, a întrebat principalul propagandist al Alianței în țara noastră, fiind completat de Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO: ”Presupun că se referă la Comandamentul Multinaţional Sud-Est”. 

Locotenent colonelul James Scott, purtătorul de cuvânt Comandamentul Suprem Aliat de la Norfolk, Virginia, a răspuns – ”Din câte ştiu, acest lucru se va întâmpla în 2022. Dacă greşesc, voi reveni cu informaţia corectă”.

Nesiguranța bizară a răspunsului denotă că, dacă pentru  rezultă că, dacă pentru Comandamentul Suprem Aliat de la Norfolk, Virginia, problema Comandamentul Multinaţional ”din România” nu este prioritară; în schimb, ea este pentru grupările de interese NATO din Europa. O dovedește o nouă completare a Oanei Lungescu:

”Permiteţi-mi să completez. Comandamentul Multinaţional Sud-Est a ajuns la nivelul operaţional iniţial şi acesta va fi vizibil în cursul Exerciţiului Steadfast Defender 2021, care va reprezenta un moment semnificativ pentru ei şi este de aşteptat să devină pe deplin operaţional în anii următori”, a spus Lungescu.

Ce înseamnă asta? Că România va fi încălecată și mai bine de NATO și SUA, asta însemnând control mai puternic asupra serviciilor speciale, a deciziei politice, economice și energetice – cu tot cu vectorii conecși: justiția, administrația locală în multe zone, infrastructura de comunicații.

Și, implicit, asta va însemna cheltuieli mai mari din partea României și reducere libertății de acceptare a unor investitori din state non-NATO, în primul rând din China și Rusia. Deja vedem această situație în cazul Cernavodă și al implementării 5G.

Credeți că exagerez? Citiți ce răspunde general-locotenent Brice Houdet, şeful de stat major al Comandamentului Suprem Aliat din Europa:

”În acest an, ne concentrăm în special asupra Mării Negre. Însă totul funcţionează prin rotaţie, însă în alţi ani vom merge în zona Mării Baltice, putem fi în Europa Centrală, putem fi în Europa Occidentală, putem fi în Oceanul Atlantic. Prin urmare, mergem peste tot unde este teritoriul nostru”.

Cu alte cuvinte, generalul nu folosește termenul teritoriul României, nici măcar aliaților, ci ”al nostru”.

Repet – niciodată poporul român NU a fost întrebat dacă este de acord ca România să intre într-o alianță care declară inamici peste capul voinței românilor, nici dacă vrea să se pună baze militare străine pe teritoriul național, nici ”comandamente”.

Și, sub nicio formă, să se folosească sintagme ca ”spațiul aerian NATO”, ”teritoriul nostru” (al NATO) în loc de spațiul aerian și teritoriul românesc!

Ce înseamnă toate aceste decizii și formulări? Încălecarea României, ”teritoriul nostru”. De altfel, am avertizat în analize anterioare că asta e intenția SUA și NATO – aceea ce a transforma România din țară în ”teritoriu”, pe care să își amplaseze baze și să facă exerciții militare, pentru diverse interese și jocuri strategice – care NU sunt ale României.

Care sunt avantajele României? Exact ca ale celui care plătește taxă de protecție unei găști de ”bombardieri”. Crede bietul fraier că va fi liniștit pentru că a plătit? Aiurea, va fi tot mai încălecat – și i se vor cere tot mai mulți bani! Asta e legea nescrisă, dar universal valabilă.

Iar referitor la opinia românilor despre NATO?... E suficient să citiți comentariile la postprile de gen ale lui Radu Tudor.

1744
Tagurile:
România, NATO
Tematic
Șoigu: Acțiunile SUA și NATO sporesc amenințările militare în Europa
Sondaj sub egida Academiei: NATO, SUA, UE și Iohannis primesc… palme de la români!
Cristoiu: ”Cei care freacă cizmele NATO cu limba sunt un pericol național”

Загрузка...
Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu, profesorii și sindromul ”gazetei imperialiste”

403
Ministrul Educației a anunțat, recent, că speră ca în două săptămâni, elevii să poată merge fizic la ore. Este, însă, o cursă contra timp și este evident că acest lucru nu va fi posibil.

Revenirea copiilor fizic la ore a devenit subiectul principal de discuție al miniștrilor Educației din România. De altfel, pandemia asta pare să le fi venit mănușă. Problemele majore ale sistemului de educație au trecut în plan secund, undeva, în umbră, nu mai vorbește nimeni despre ele și par că nici nu există.

În schimb, în fiecare intervenție pe care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, o are la televiziune, ne tot vorbește despre revenirea copiilor în format fizic la școală.

Recent, Sorin Cîmpeanu, a spus că speră ca în două săptămâni, toți elevii să poată veni fizic la clase.

Anul trecut, cred că tot prin luna mai – sau aprilie, fostul ministru al Educației, Monica Anisie, dădea asigurări că se lucrează la scenarii – care nu au fost niciodată făcute publice, dar, cine știe, or fi clasificate și le vom afla peste 50 de ani – și că se va reveni în bănci. A ieșit public președintele României Klaus Iohannis și a pus capăt acestei sarabande a declarațiilor fără acoperire.

Acum, Sorin Cîmpeanu iese și ne spune că, în scurt timp, se va putea merge la școală. Asta ar venit cam în săptămâna 17-23 mai 2021.

La jumătatea lunii iunie se intră în vacanța de vară.

Însă nu aici este problema. Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, spune că elevii au revenit prea devreme în bănci și că ei trebuiau să se întoarcă în clase numai atunci când incidența cazurilor de COVID-19 era una extrem de scăzută.

Deci, practic, aflăm că nu se va întâmpla nimic după aceste două săptămâni.

Ministrul Cîmpeanu nu este la prima declarație fără acoperire. După ce, o vacanță întreagă, ne-a tot vorbit de utilizarea testelor de salivă, a ieșit public și a anunțat renunțarea la ele.

Lipsa de consecvență va avea urmări tragice pentru sistemul de învățământ, și așa ros de probleme ca un organism aflat în plin proces de deteriorare. Atitudinea de tip ”gazetă imperialistă” afișată de Sorin Cîmpeanu nu face decât să arate că, la nivelul ministerului Educației, nu există un plan clar de trecere prin criză.

403
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu

Загрузка...
Государственный визит президента РФ В. Путина в Китай

"America este departe!"Japonezii s-au speriat de alianța Rusiei și Chinei în caz de război

172
(reînnoit 10:26 08.05.2021)
Japonezii au comentat rezultatele reuniunii miniștrilor de externe G7 de la Londra și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la apropierea dintre Moscova și Beijing.

BUCUREȘTI, 8 mai - Sputnik. Cititorii portalului japonez Yahoo News Japan au comentat rezultatele reuniunii miniștrilor de externe G7 de la Londra și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la apropierea dintre Moscova și Beijing.

Portalul a atras atenția asupra comunicatului final, în care Rusia și China au fost numite printre „cele mai mari amenințări la adresa lumii”. Cu toate acestea, potrivit unui număr de utilizatori, în scenariul unui conflict armat din regiunea Asia-Pacific, izolarea celor două țări poate juca o glumă crudă cu Tokyo.

"Japonia este strânsă între ele, ca între ciocan și nicovală! America și Occidentul sunt departe, dar Japonia este chiar aici! În cazul un conflict militar, Japonia se va afla într-o situație extrem de periculoasă și este puțin probabil să iasă din el! Trebuie să ne gândim la asta! "- crede unul dintre comentatori.

"Cu astfel de declarații, aruncăm Rusia și China, una în brațele celeilalte!Iar situația din Japonia nu devine mai sigură și mai stabilă, ci, dimpotrivă, mai tensionată și periculoasă! "- a comentat un alt utilizator.

În timp ce alți comentatori s-au plâns că astfel de declarații rămân doar pe hârtie și nu duc la acțiuni concrete.

„Toate aceste reuniuni și întâlniri ale Grupului celor Șapte se încheie în același mod - cu careva declarații ”, a reacționat un alt cititor.

"Până acum, toate aceste declarații formidabile împotriva Chinei și Rusiei sunt mai mult pe hârtie. Acțiunile concrete nu sunt deosebit de vizibile!" - a subliniat utilizatorul.

Printre cititori au fost și cei care au cerut stabilirea unor relații bilaterale între Rusia și Japonia.

"În loc să transforme Rusia într-un dușman și să o trateze ca atare, este mai bine ar încerca să o atragă de partea occidentală!" - este sigur un alt utilizator.

"Ne concentrăm pe prieteni îndepărtați și neglijăm țările apropiate. Avem relații teribile cu vecinii noștri - China, Rusia, Coreea de Sud și RPDC", se arată indignat comentatorul.

Un utilizator a ajuns la concluzia că, după ce Joe Biden a ajuns la putere, Statele Unite au început să revendice din ce în ce mai mult hegemonia globală. În opinia sa, liderul american „creează dușmani pentru Washington, pe care el însuși îl atacă”.

"Avem legături economice uriașe cu China și acestea pot deveni mai active cu Rusia. A urma o cale oarbă în urma politicii SUA se poate termina cu o înfrângere pentru Japonia!" - a conchis el.

172
Tagurile:
China, Rusia, Japonezi

Загрузка...