Sergei Lavrov

“Pedepsirea Rusiei”. Ce a povestit Lavrov despre relația cu UE

426
(reînnoit 06:33 25.03.2021)
Relațiile dintre Uniunea Europeană au ajuns la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 90. În ce măsură Moscova și Bruxellesul vor reuși să depășească disensiunile.

MOSCOVA, 25 mart – Sputnik, Anton Lisițîn. Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavorv, consideră că “infrastructura relațiilor” dintre Moscova și Bruxelles este distrusă de Uniunea Europeană. Parteneri ai Rusiei, potrivit lui, rămân doar unele state europene. Însă Moscova este dispusă să restabilească relațiile, în cazul în care același lucru și-l dorește Europa. Cum diplomații încearcă să găsească un limbaj comun, într-o analiză RIA Novosti.

Fără schimbări

În opinia lui Lavrov, câteva state din UE, care se urmăresc propriile interese naționale, susțin dialogul cu Moscova. “Deocamdată, nu există schimbări pe frontul vestic, a observat ministrul. – Avem o agenda intensă în Est, care cu fiecare an devine tot mai bogată”.

Marți, șeful diplomației ruse a anunțat că Moscova este dispusă să restabilească relațiile, în cazul în care Uniunea Europeană va decide să le normalizeze. “Desigur, suntem gata să dezvoltăm aceste relații în baza principiului egalității și a identificării unui echilibru de interese”, a adăugat el. Mai devreme, Lavrov subliniase că “sancționarea cuiva pe arena internațională este un lucru cu totul incorect, iar aplicarea unui astfel de abordări în raport cu Rusia și China este o lipsă de înțelepciune”.

Cu o zi mai devreme, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și Securitate Comună, Josep Borrell, a dat vina pe Moscova pentru creșterea tensiunilor. “Pentru noi a devenit clar că Rusia a adoptat o direcție de confruntare”, a declarat acesta după ședința Consiliului UE. Potrivit lui, “Rusia se îndepărtează tot mai mult de Uniunea Europeană”.

Borrell a anunțat că diplomații europeni și-au reafirmat angajamentul pentru cinci principii în relațiile cu Rusia: îndeplinirea acordurilor de la Minsk, consolidarea contactelor UE cu așa-numiții parteneri estici, adică cu republicile post-sovietice, cooperarea selectivă cu Moscova, luând în considerație interesele comune, susținerea “societății civile rusești” și asigurarea securității energetice a Europei.

Declarația lui Borrell a fost însoțită de impunerea unor sancțiuni – inclusiv împotriva rușilor. Presa a avertizat că Uniunea Europeană va aplica măsuri împotriva unor demnitari din cauza situației din jurul bloggerului Aleksei Navalnîi. Justiția din Rusia i-a anulat condamnarea cu suspendare în dosarul "Yves Rocher", înlocuind-o cu privațiune de libertate pentru numeroasele încălcări a perioadei de probă.

Ce-i drept, UE a aplicat sancțiuni personale împotriva reprezentanților structurilor de forță. Consiliul UE nu a aplicat măsuri de răspuns împotriva economiei ruse.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al MAE de la Moscova, Maria Zaharova, a calificat acest gest drept o ratare a oportunității de “a renunța la politica de ultimatumuri și presiuni”. “Partea rusă va veni cu un răspuns proporțional la noua acțiune ostilă a Uniunii Europene”, a subliniat ea.

Tot atunci Lavrov a explicat în detalii ce anume deranjează Moscova în politica Bruxellesului: UE “distruge în mod conștient întreaga infrastructură” a relațiilor bilaterale. Ministrul a amintit și despre faptul că se dorește transferarea pe umerii Rusiei a responsabilității pentru comportamentul autorităților ucrainene, înaintând niște acuzații lipsite de temei: “Uniunea Europeană condiționează în continuare normalizarea contactelor cu Rusia cu îndeplinirea acordurilor de la Minsk în Ucraina, pe care Kievul le sabotează deschis”.

Rezistența și descurajarea Rusiei

Apropo, reprezentantul UE la Moscova, Markus Ederer, la o cină cu Borrell, a menționat că Uniunea Europeană în dialogul cu Rusia își concentrează în mod exagerat atenția asupra conflictului din Ucraina, iar această poziție trebuie schimbată. Despre această discuție a scris Bloomber, iar serviciul de presă al Comisiei Europene a refuzat să comenteze subiectele abordare în cadrul acestei întrevederi. Oficial: miniștrii de Externe din nou “și-au exprimat angajamentul pentru cele cinci principii de bază a relațiilor cu Moscova”. Totodată, diplomații s-au solidarizat “în abordarea comună de rezistență, descurajare și cooperare cu Rusia acolo unde este necesar”.

Moscova și-a expus poziția și în privința Consiliul Europei. Viceministrul rus  Aleksandr Grușko a declarat că Kremlinul ține la calitatea de membru al Consiliului Europei, însă nu va plăti “orice preț”. “Ridicarea permanentă a mizelor în relațiile cu noi, e o cale pierdantă de la bun început”, a avertizat el, adăugând că va veni un moment al adevărului.

Disensiunile dintre Moscova și Bruxelles au izbucnit după ce Borrell la începutul lunii februarie s-a întors din capitala rusă. Atunci acesta a admis aplicarea unor sancțiuni, deoarece în timpul discuției cu partea rusă comunicarea “a fost extrem de tensionată”.

Într-adevăr, nici fundalul negocierilor, nici desfășurarea lor nu erau deloc calme. Partea rusă, căreia i se reproșa acțiunile dure ale poliției la manifestațiile ilegale, a transmis reprezentanților europeni imagini video cu aplicarea forței la protestele din SUA și Europa. În timpul unui prânz cu Lavrov, Borrell a fost informat că din Moscova sunt expulzați trei diplomați europeni care au participat la manifestații: cel german, polonez și suedez.

În Europa șeful diplomației europene a provocat valuri de critici furibunde. Tradițional, cei mai duri s-au dovedit a fi reprezentanții republicile ex-sovietice. Așa deputatul european din partea fracțiunii PPE, fostul ministru al Afacerilor Externe al Letoniei, Sandra Kalniete, i-a reproșat lui Borrell că nu s-a întâlnit cu Navalnîi și a participat la o conferință de presă comună cu Lavrov. “Lavrov a jucat conform propriilor reguli și a obținut ceea ce și-a dorit”, citează ziarul britanic The Telegraph un diplomat european care a preferat să-și păstreze anonimatul.

Serghei Lavrov
© Sputnik / Russian Foreign Ministry

Șeful catedrei proceselor integraționiste a Institutului de Stat de la Moscova de Relații Internaționale de pe lângă MAE al Rusiei, Nikolai Kaveșnikov, constată: relația între Rusia și UE se află “la cel mai jos nivel de la începutul anilor 90”. “Din punct de vedere al Kremlinului, responsabilitatea pentru această situație aparține Uniunii Europene: anume după evenimentele din Crimeea și în unele raioane ale regiunilor Donețk și Lugansk, aceasta a impus sancțiuni și continuă să le utilizeze pentru a-și exprima atitudinea față de acțiunile Rusiei pe arena internațională și în interiorul țării”.

Kaveșnikov expune și punctul de vedere al UE: “În opinia lor, în 2014 Rusia a sfidat normele dreptului internațional și își continuă “activitatea nocivă”. Bruxellesul consideră mai mulți pași ai Kremlinului drept o nerespectare a angajamentelor asumate”.

Luând act de divergențele existente, părțile nu au reușit să-și aproprie pozițiile. “Opinia UE în problemele de politică externă reprezintă o medie a viziunilor statelor, luând în considerație faptul că influența statelor cheie este mai mare decât a celorlalte. În UE există forțe care sunt interesate de stoparea degradării relațiilor cu Rusia, încetarea înrăutățirii cel puțin în acele sectoare care afectează afacerile. Enunțând cele cinci principii ale Mogherini, UE a ajuns la acest consens minim. Altceva nu erau în stare să inventeze”, subliniază Kaveșnikov.

Potrivit lui, dezvoltarea contactelor cu guvernele naționale reprezintă singurul lucru care trebuie întreprins acum. Însă în multe probleme din economie, investiții, cu atât mai mult în cele din politica externă, deciziile sunt luate la un nivel supranațional, respectiv, aici spațiul de manevră este redus.

Politologul și istoricul Andrei Suzdalțev menționează că divergențele dintre UE, statele occidentale în ansamblu și Rusia se dezvoltă conform unui anumit algoritm. “Peste o anumită perioadă motivele aplicării sancțiunilor sunt date uitării, percepțiile se șterg, prin urmare, e nevoie de un nou pretext scandalos. Spre exemplu, de două ori cineva era otrăvit nereușit cu Noviciok. E clar: Moscova, cică, a utlizat arme chimice, însă nu doar chimice, ci de distrugere în masă”.

“Pentru noi toate acestea acuzații sunt niște barbarii, continuă politologul. – Dacă erau utilizate arme chimice, ar fi decedat o jumătate din populația Salisbury, însă cetățeanul mediu din occident să înghite aceste afirmații. Pentru că i se demonstrează cum “este pedepsită Rusia incorectă”. Din același motiv măsurile noastre de răspuns provoacă reacții isterice, în duhul “să nu îndrăzniți să ne contraziceți”.

Treptat, numărul pretextelor se reduce, fapt care le subțiază agenda, presupune Suzdalțev. Părțile au ajuns la niște linii roșii care nu trebuie trecute. “Suntem la cel mai jos nivel al relațiilor, începând cu anii 90, însă avem în continuare relații – economice, sociale, tehnologice. Dialogul poate continua în maniera: Rusia va fi prezentată ca o țară care are o vină, o vor educa. Ținta reală va fi una singură: diminuarea prețului la ceea ce noi oferim pieței. Cică, “nu vrem să avem de a face cu voi”. Nu trebuie să ne lăsăm duși de nas, însă nici la mai multă stabilitate și securitate nu ne putem aștepta”, conchide expertul.

În realitate dialogul a încetat, în opinia lui, când a devenit clar că în Europa nimeni nu este interesat de existența unor probe care ar susține acuzațiile aduse. Moscovei îi rămâne doar să aștepte când Bruxellesul se va calma își va reveni, cu atât mai mult pentru că există suficiente probleme și în interiorul Rusiei.

426
Tagurile:
UE, Rusia, Sergei Lavrov
Tematic
Lavrov a numit condițiile de cooperare cu Uniunea Europeană
Lavrov: Rusia nu pleacă din Europa
Peskov: Declarațiile lui Lavrov despre UE - denaturate, Rusia dorește relații bune cu UE
Militari din Moldova și SUA la JCET-2021

Exercițiile trupelor speciale ale Moldovei și SUA la ce-i trebuie asta Chișinăului?

328
Exercițiile unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA în preajma Transnistriei sunt cu adresă exactă și riscă să destabilizeze regiunea.

O singură operațiune diversionistă “de succes” la arsenalul din Cobasna poate avea niște urmări similare cu bombardamentele americane de la Hiroshima și Nagasaki.

La poligonul din Bulboaca al Armatei Naționale a Republicii Moldova, începând cu 23 martie, se desfășoară exerciții comune JCET-2021 (Joint Combined Exchange Training) ale unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA. Din partea Moldovei participă batalionul cu destinație specială “Fulger” (a nu se confunda cu brigada de poliție cu același nume). Militarii din cele trei state vor îndeplini exerciții speciale și de tragere, parașutare, exersarea elementelor de tactică. Obiectivul declarat este “instruirea comună și schimbul de experiență între soldații trupelor speciale moldovenești, române și americane”.

Exerciții similar JCET-2021 au avut loc pe 15 februarie – 5 martie în localitatea Predeal din România. Oaspeții din Moldova (batalion Fulger) au fost găzduiți de batalionul 52 al Forțelor de operațiuni speciale Băneasa-Otopeni ale României.

Militarii din cele două state au îndeplinit o serie de sarcini specific pentru unitățile speciale, inclusiv trageri complexe pe un poligon care imită construcții urbane. În scenariul din martie a JCET-2021 americanii au lipsit, chiar dacă “franciza” Joint Combined Exchange Training (programul de pregătire a trupelor speciale din lumea a treia) aparține anume Pentagonului.

Probabil, cele 19 zile ale primei etape JCET-2021 pe teritoriul românesc au fost considerate insuficiente pentru realizarea întregului plan al exercițiilor. În orice caz, exercițiile trilaterale în Moldova nu arată atât a antrenament, cât a misiune de recunoaștere a unui viitor teatru de acțiuni militare. A se observa că trupele speciale militare sunt create nu pentru lupte defensive pe propriul pământ sau teritoriul aliaților, ci pentru recunoaștere și diversiuni pe teritoriul inamicului. Probabil, prin această specializare și orientare spre acțiuni militare concrete poate fi explicată lipsa “rangerilor” americani în episodul românesc al JCET-2021 (acolo nu există un inamic real) și prezența lor îndelungată pe poligonul moldovenesc Bulboaca din preajma Transnistriei.

Unde va lovi “Fulgerul”

“SUA instruiesc trupele speciale moldovenești împotriva Tiraspolului”, astfel de titluri au apărut în presa din Moldova.

Se știe că Batalion moldovenesc cu destinație specială ”Fulger” a fost înființat în noiembrie 1992 pentru realizarea unor sarcini concrete: operațiuni speciale, misiuni de recunoaștere și distrugere a obiectivelor strategice ale inamicului, operațiuni contrateroriste și psihologice. Aceasta este cea mai bine pregătită unitate a Armatei Naționale a Republicii Moldova. Militarii au participat și la exercițiile NATO. Menționăm că în decurs a trei decenii, batalionul Fulger a rămas fidel sistemului american de instruire. Dar sarcinile trupelor speciale moldovenești ar putea fi definite în cu totul altă parte decât la Chișinău.

Potrivit acordului militar dintre Republica Moldova și România din 27 iunie 2013, pe teritoriul țării se pot afla pe un timp nelimitat trupe românești (anterior și jandarmeria română a obținut un astfel de drept). Acordul a creat o bază pentru schimburi de informații cu caracter militar, organizarea unor exerciții comune, crearea unui comandament comun, controlul asupra spațiului aerian, operațiuni comune de menținere a păcii. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat documentul în iunie 2017. În acest fel, neutră conform Constituției, Moldova ar putea ajunge „sub umbrela” NATO în cazul unor “dezordini” reale sau orchestrate. Ipotetic, ”instaurarea ordinii în Transnistria” este posibilă tehnologic cu participarea forțelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne a României și cu asistența altor țări NATO (să ne amintim de cazul Iugoslaviei).

Serghei Reabkov
© Sputnik / Александр Натрускин

Interesul Bucureștiului este destul de transparent – “înghițirea” Moldovei a devenit o idee obsesivă din momentul în care președintele României, Traian Băsescu, (2004-2014) a declarat că nu va recunoaște niciodată frontiera cu Moldova, stabilită după cel De-Al Doilea Război Mondial (Tratatul de Pace de la Paris din 1947). Doar trupele rusești de menținere a păcii din Transnistria împiedică destabilizarea sistemului de securitate regional. Ce înseamnă acest lucru pentru Chișinău?

Începând cu anul 2018, trupele speciale americane au desfășurat sute de exerciții similare în 70 de state, cu participarea a 5000 de militari SUA.

Ținta prioritară a Joint Combined Exchange Training este un antrenament pentru forțele Alianței pe poligoanele acelor țări, unde sunt posibile acțiuni militare.

Militari ai armatei SUA și avioane militare americane
© Sputnik / Евгений Биятов

Comandantul Forțelor de operațiuni speciale ale SUA (SOCOM), generalul Richard Clarke, declarase încă în 2019 că programul JCET va avea o importanță cheie pentru susținerea forțelor militare americane și ale aliaților într-un potențial conflict cu Rusia. Pe acest fundal global, interesele statelor mici pot fi neglijate.

Anterior, revista americană The Atlantic a relatată că “forțele americane de operațiuni speciale acționează peste tot” și chiar “vor substitui gândirea strategică”. Ele sunt responsabili pentru cea mai mare parte a acțiunilor militare în punctele geografice real sau potențial problematice din întreaga lume “concurând la limita conflictului”. Cu forțele a 75 de mii de specialiști, SOCOM cuprinde astăzi peste 80 de state.

Moartea comandantului militar iranian Qasem Soleimani în Irak este opera SOCOM, însă cea mai mare parte a operațiunilor sunt secrete. Secretomania patologică a partenerilor mai mari și imprevizibilitatea deciziilor Washingtonului sunt extreme de periculoase. Până la un anumit moment, Chișinăul ar putea nici să nu bănuiască faptul că teritoriul și interesele naționale ale Moldovei sunt utilizate în interesele unei sau altei operațiuni a Pentagonului sau NATO. De altfel, o singură diversiune “de succes” a unor trupe speciale (moldovenești, românești sau americane) în preajma  arsenalului de la Cobasna este suficientă pentru ca acolo sî apară o groapă de mărimea unui crater de pe Lună – toată Moldova va avea de suferit.

328
Tagurile:
Moldova, SUA, Exerciții militare

Загрузка...
Viorel Hușanu

Hușanu către Voiculescu: „Nu ești capabil de nimic. DEMISIA!”

260
Liderul SANITAS București a transmis un mesaj ferm în miez de noapte către autorități, dar și personal ministrului Voiculescu, chiar în timp ce pacienții de la Spitalul Foișor erau scoși în stradă, unii relocați, iar alții preluați de rude.

BUCUREȘTI, 9 apr – Sputnik. Mesaj cutremurător al liderului SANITAS București, după ce zeci de pacienți de la Spitalul Foișor au fost evacuați în toiul nopții.

”Opriți-vă! Așa nu se mai poate! Domnule minsitru… Pacienții, unii abia operați, mutați în miez de noapte… în secolul 21? Încerc să înțeleg cum se poate așa ceva într-o țară membră a UE, NATO o țară în care se presupune că există respect pentru pacient și drepturile sale”, a scris Hușanu pe pagina sa de Facebook.

Acesta s-a declarat șocat de ce se petrece și nu înțelege cum este posibil să asistăm la asemenea scene grotești și incredibile, care pun în situații incredibile pacienții și personalul medical.

”Nu știu cine a pregătit și coordonat o astfel de acțiune. Cred că este clar pentru toată lumea modul superficial și prost în care este gestionată această criză sanitară de unii, vremelnic puși în funcții care le depășesc competența și bunul simț”, a spus Hușanu.

De aceea, spune Hușanu, trage un semnal de alarmă în ultimul ceas și solicită persoanelor de decizie să ia atitudine.

”Opriți-vă, domnilor și plecați acasă. Așa nu se mai poate!”, a subliniat Hușanu.

Hușanu, mesaj tranșant către Voiculescu

După prima postare la subiect, Viorel Hușanu i-a adresat un mesaj ferm ministrului Voiculescu, în care îi cere tranșant demisia, acuzându-l că nu e capabil de mimic.

„Dragă Vlad, știu că ai o sută de consilieri (onorifici), dar de data asta simt că ai nevoie de sfatul meu: DEMISIA! Un ministru ar trebui sa aibă grija de toti pacientii, de tot personalul medical iar tu nu ești capabil de nimic!”

Reamintim că zeci de pacienți ai Spitalului Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor au fost evacuați, după ce s-a luat decizia ca unitatea spitalicească să devină spital suport COVID.

Pacienții recent operați au fost nevoiți să își cheme rudele ca să îi ia acasă.

Reacția Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății a venit cu un mesaj în noapte în care explică decizia de relocare a bolnavilor de la spitalul Foișor și transformarea acestuia în unul pentru tratarea pacienților cu infecția de COVID-19.

Astfel, în postarea de pe Facebook, responsabilii de la minister afirmă că faptul că nu mai sunt locuri în București pentru bolnavii de COVID-19 care au nevoie de îngrijire la ATI

„Transformarea spitalului Foișor în spital Covid-19 a fost soluția identificată de Departamentul pentru Situații de Urgență și avizată de Ministerul Sănătății în cursul zilei de astăzi.
Această decizie a fost luată datorită faptului că Spitalul Foișor are 26 de paturi ATI, 6 medici ATI - și în momentul deciziei avea numai 3 pacienți internați în ATI. De asemenea, a fost identificată resursa umană de specialitate care să poată, împreună cu specialiștii Spitalului Foișor, oferi pacienților Covid-19 îngrijirea de care au nevoie”.

Regrete ...

Oficialii explică, că anume DSU s-a ocupat de transferul în cauză și motivează că întârzierea spre noapte a transferului pacienților de la spitalul Foișor s-a produs din cauza reglementărilor birocratice.

„Evacuarea și transferul pacienților Covid-19 negativ care au fost internați la Spitalul Clinic Foișor este în sarcina DSU, sub coordonarea Dr. Bogdan DINU din cadrul UPU-SMURD București. Pentru demararea procesului de evacuare a fost necesar acceptul spitalului, spital ce aparține de ASSMB, aflat sub autoritatea Primăriei Municipiului București. Spitalul Foișor a fost informat încă de dimineață despre iminența transformării spitalului. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au fost la spital încă de la orele 11:00. La orele 19:00, managerul încă nu întocmise documentele necesare pentru eliberarea avizului temporar. Întârzierea nepermisă a pus o parte din pacienții spitalului într-o situație regretabilă. Modul cum a decurs evacuarea este regretabil și ne-am dori ca aceste imagini să nu mai fie vreodată repetate”.

Sursa menționată a mai precizat că în Spitalul de Ortopedie Foișor erau internați un număr de 105 pacienți, 13 dintre aceștia fiind transferați cu ambulanțe SMURD și SABIF: 1 la Elias, 4 la Floreasca, 5 la Universitar, 1 la Bagdasar, 1 la SJU Buzau, 1 cu ambulanța la domiciliu în Galați. Dintre ceilalți 92 pacienți, 25 erau programați pentru intervenții chirurgicale, iar 67 erau pacienți deja operați, care urmau sa fie externați la domiciliu.

Ministerul Sănătății mai informează că toți pacienții au fost externați de către medicii curanți, ținând cont de starea lor de sănătate și de indicațiile de tratament. Conform informațiilor disponibile la nivelul Ministerului Sănătății, pentru toți cei care au solicitat acest lucru a fost chemată o ambulanță.

260
Tagurile:
demisia, Vlad Voiculescu, Viorel Hușanu

Загрузка...
Protest la Haga restricții olanda lockdown coronavirus covid-19

Proteste ample în Olanda - „Poliția pentru libertate” - VIDEO

0
Mișcarea „Poliția pentru libertate” a luat naștere ca opoziție faţă de măsurile dure ale guvernului din Olanda de a limita răspândirea coronavirusului, pe care grupul le consideră o încălcare a libertăților. E formată în principal din veterani ai armatei și ai poliției.

BUCUREŞTI, 10 apr – Sputnik. În Olanda au loc astăzi manifestații în provincia Utrecht împotriva măsurilor guvernului pentru a limita răspândirea coronavirusului.

Printre organizatorii manifestaţiilor este mișcarea „Poliția pentru libertate”, care a luat naștere ca opoziție faţă de măsurile guvernului împotriva COVID-19, măsuri pe care grupul le consideră o încălcare a libertăților. Mişcarea este formată în principal din veterani ai armatei și ai poliției.

Sputnik a transmis în direct din Baarn, provincia Utrecht, unde membrii mișcării „Poliția pentru libertate” mărșăluiesc prin oraș pentru a-și exprima opoziția față de măsurile stricte legate de coronavirus.

Locuitorii din Olanda sunt obligați să lucreze de acasă, cu excepția cazului în care este imposibilă îndeplinirea îndatoririlor de la distanță, de asemenea, sunt obligaţi să respecte un interval în care este interzisă ieşirea din case pe timpul nopţii și să urmeze regulile standard privind purtarea măștii și distanțarea fizică. Anumite afaceri, în principal facilitățile de divertisment, sunt în prezent închise.

Se așteaptă ca măsurile de restricţii să rămână în vigoare până pe 20 aprilie.

0
Tagurile:
Olanda, Proteste
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...