Американские доллары

Nivel critic: datorie de stat a SUA a depășit nivelul economiei

471
(reînnoit 18:07 24.03.2021)
Datoria de stat a guvernului SUA a ajuns la o cifră record, iar autoritățile americane sunt nevoite să contracteze noi împrumuturi. Ce consecințe poate avea această povară pentru economia americană.

MOSCOVA, 24 mart – Sputnik, Natalia Dembinskaia. În lupta cu pandemia autoritățile americane au alocat sume enorme de bani, însă bugetul nu are suficiente resurse, fiind nevoite să se împrumute de pe piața financiară. Drept urmare, datoria de stat a ajuns la 28 de trilioane de dolari, o sumă care depășește PIB-ul SUA. În ce măsură sunt posibile astfel de împrumuturi și ce urmări vor avea pentru economia americană, aflați în materialul RIA Novosti.

Capcana datoriilor

Statele Unite au intrat tot mai mult în datorii pe vremea crizei din 2008. În perioada lui Obama împrumuturile au crescut cu nouă trilioane, iar în mandatul lui Trump cu alte șapte. În 2018 se ajunsese la 78 la sută din PIB, un nivel pe care Banca Mondială îl consideră periculos.

Potrivit prognozelor, datoria de stat urma să depășească nivelul economiei SUA peste zece ani. Însă acest lucru s-a întâmplat mult mai devreme din cauza pandemiei și a unor cheltuieli mari pentru susținerea economiei naționale. Conform unor estimări independente, anul trecut statul a injectat în economie aproximativ nouă trilioane de dolari.

Iată și rezultatul: datoria de stat a ajuns la 28 de trilioane de dolari sau 101 al sută din PIB. O situația similară a existat doar după cel De-Al Doilea Război Mondial, în 1946 – 106 la sută.

Șeful Rezervei Federale, Jerome Powell, nu vede aici nicio problemă majoră.

“Împrumuturile mari în perioada pandemiei au servit în calitate de punte peste prăpastia economică: carantină, diminuarea cheltuielilor de consum, stoparea navelor, hotelurile goale și milioane de șomeri. Creditele ieftine au permit achitarea salariilor angajaților, evitarea concedierilor și susținerea activelor în stare funcțională. Din contul împrumuturilor au fost finanțate și ajutoarele de șomaj pentru cei concediați, pentru ca ei să poată achita facturile și procura hrană”, susține el.

Cu toate acestea, potrivit fostului ministru al Finanțelor, Lawrence Summers, măsurile de stimulare a economiei au fost disproporționate. “Politicienii au echivalat combaterea coronavirusului cu niște cheltuieli militare, injectând trilioane în economie. Reducerile drastice a veniturilor la buget nu au deranjat pe nimeni”, a menționat el.

Și mai mult

Pe măsura ce situația suplinirii bugetului de stat se înrăutățește, e nevoie de tot mai multe împrumuturi: un deficit bugetar enorm este acoperit preponderent din contul vânzării obligațiunilor de stat.

În anul financiar 2020 (încheiat pe 30 septembrie), deficitul a crescut de peste trei ori – până la 3,1 trilioane de dolari. Atunci când vor fi luate în calcul și toate măsurile de combatere a coronavirusului, se va ajunge la patru trilioane. Noi împrumuturi vor fi inevitabile.

Potrivit aprecierilor Comitetului pentru un buget federal responsabil, în cazul unei refaceri lente a economiei după pandemie, se va ajunge la o datorie de 117 la sută din PIB către anul 2025.

Deocamdată, acest lucru nu provoacă îngrijorări în rândurile investitorilor și nu împiedică SUA să intre tot mai mult în noi datorii, din moment ce acestea sunt ieftine.

“Guvernul emite titluri de stat – bilete la ordin sau obligațiuni cu scadențe diferite. Iar piața este, practice, nelimitată, pentru că acestea sunt considerate cele mai sigure active”, susține The Wall Street Journal.

Precum menționează senatorul John Thune, “nu ne preocupă acum în mod deosebit împrumuturile”. Drept argument servește faptul că ratele dobânzilor sunt scăzute. “Banii sunt ca și cum gratuiți. Dar nu e așa. Vom fi nevoiți să-i întoarcem”, a subliniat congresmanul.

Ce urmează

JP Morgan Asset Management precizează: nu este important atât de mult datoria, cât valoarea lui de deservire.

“În pofida unei creșteri economice lente, plata deservirea datoriilor acum este mai ieftină decât, spre exemplu, la mijlocul anilor 90, începutul anilor 2000, când datoria era mai mică de 50 la sută din PIB, iar guvernul activa cu un proficit bugetar”, menționează analiștii băncii.

Dacă ratele de dobândă vor crește (iar odată cu încheierea crizei așa va fi, pentru că așteptările creșterii economiei și inflației reprezintă niște factori decisive), plățile nete ale dobânzii, raportate la PIB, vor crește de la 1,3 la sută în prezent, până la 3,2 la sută.

E o situație diferită. Potrivit unor calcule, în 2028 doar pentru achitarea ratelor americanii vor cheltuie o cincime din bugetul de stat.

Totodată, aproximativ o jumătate din datoriile SUA aparțin unor investitori străini, iar pe locul doi printre creditori se află China. Beijingul dispune de obligațiuni de stat în valoare de 1,1 trilioane și periodic amenință cu vânzarea lor.

În cazul în care va fi realizat un astfel de scenariu, Rezerva Federală va procura hârtiile de valoare de pe piață, pentru a păstra o rată a dobânzii scăzută și un cost mic al deservirii împrumuturilor. Însă acest efect va fi de scurtă durată.

Mai devreme sau mai târziu, investitorii vor pierde încrederea în capacitatea guvernului SUA de a întoarce mijloacele împrumutate, vor începe să vândă hârtiile de valoare și vor cere rate de dobândă mai mari. Acest lucru va avea niște urmări economice serioase.

Creșterea ratelor va diminua valoarea de piață a obligațiunilor de stat restante. Ca urmare, o serie de instituții financiare - fonduri mutuale, fonduri de pensii, bănci, companii de asigurări și alți deținătorii de datorii publice - vor suferi pierderi. Totul se va încheia cu un val de falimente și o altă criză financiară.

471
Tagurile:
Economie, SUA, Datorie
Maia Sandu și Klaus Iohannis

Moldova, lecție de diplomație României! Rușine, epigoni ai lui Titulescu și Ștefan Andrei!

822
Chișinăul arată că știe mai multă diplomație decât Bucureștiul – respectă și întărește relația cu cel mai investitor din lume, nu își bate joc de una dintre cele mai mari și sincere prietenii față de România din istorie

BUCUREȘTI, 16 apr – Sputnik. Recent, s-a petrecut un fapt trecut sub tăcere de mass media, dar care spune multe despre cum vede diplomația de la Chișinău relația cu cel mai puternic investitor al lumii, China.

Jurnalistul Dan Tomozei Dimian, jurnalistul român care lucrează în Beijing la Radio China Internațional, a transmis că ambasadorul Republicii Moldova în R.P. Chineză, E.S. Dumitru Braghiș, a prezentat, miercuri, Scrisoarea de acreditare președintelui Xi Jinping, în cadrul unei ceremonii la care au participat 29 de diplomați veniți la post în ultima perioadă.

Tomozei relatează că, în cadrul ceremoniei organizate la Marea Sală a Poporului din Beijing, președintele Xi Jinping ”a transmis cele mai calde urări de bine conducătorilor țărilor reprezentate de ambasadori, subliniind că în anul în care este marcat centenarul de la fondarea Partidului Comunist din China, autoritățile de la Beijing vor continua să pună în aplicare, cu fermitate, noua filozofie de dezvoltare și vor crea o nouă paradigmă de dezvoltare, astfel încât de dezvoltarea Chinei să beneficieze cât mai mult toate țările”.

Toate țările care… înțeleg să respecte și să mențină relația cu China! Ceea ce NU este cazul României, dar este cazul Moldovei!

Cine este ambasadorul Dumitru Braghiș? Cartea sa de vizită spune totul, despre cum înțelege să respecte Chișinăul relația cu Beijingul. Născut în 1957, Dumitru Braghiș este o personalitate cu mare experiență politică și diplomatică – specializat în relațiile cu Estul.

Braghiș a deținut funcția de prim-ministru al Republicii Moldova (1999–2001) și a fost Ambasador în Federația Rusă (Noiembrie 2015 – Martie 2017).

Daniel Tomozei Dimian evidențiază însă și un alt aspect important – un atu al ambasadorului Moldovei: ”De la momentul sosirii la post, Ambasadorul Dumitru Braghiș desfășoară o impresionantă activitate de cunoaștere și promovare a relațiilor bilaterale China – Republica Moldova, având deja marcate câteva zeci de acțiuni, vizite și semnări de acorduri bilaterale”.

Deci, DA, așa se reprezintă o țară în capitala unei superputeri - trimițând personalități importante, bine pregătite și cu merite recunoscute bilateral.

Pe când… România?

Relația României cu China este marcată de sabotarea firmelor chineze de stat, de atacuri virulente venite de la demnitari ai partidelor din Coaliția de guvernământ (cazul Pavel Popescu este fie patologic, fie demn de a fi cercetate de Servicii!), de susținere de către președinte și ministrul de Externe a politicilor anti-chineze americane.

În plus (de fapt, în mare minus!), România a menținut în funcție un ambasador, Vasilică Constantinescu, care s-a remarcat prin… accidente auto!

”Avem ambasador care se urcă beat la volan, face accident, distruge o mașină diplomatică și un autobuz, fuge de la locul accidentului, fiind băut, se ascunde în rezidența diplomatică”, îi relata Dan Tomozei lui Ion Cristoiu, anul trecut.

Reacția MAE român, întârziată, a fost că ”situația semnalată face deja obiectul unor cercetări în curs, aspectele în cauză fiind tratate cu maximă seriozitate”.

Sigur că da, cu aceeași seriozitate… de 1 an fără rezultate și măsuri concrete!

Dan Tomozei descrie relația româno-chineză ca fiind ”fracturată”, marcată de ”erorile de calcul pe care le observ în deciziile politice de la București”, dar și de ”gravele derapaje diplomatice ale României în China”.

De altfel, între pagina de socializare a lui Daniel Tomozei și cea a Ambasadei României la Beijing, ai dori ca ziaristul să fie reprezentantul țării noastre în China! Găsești relatări despre activități culturale, încurajarea colaborării bilaterale, demersuri constante pentru menținerea unei dintre cele mai mari și sincere prietenii față de România din istorie!

De aceea spun – mica Moldovă dă o jenantă lecție de diplomație României lui Titulescu, Ștefan Andrei sau Adrian Năstase!

 

822
Tematic
Cîțu trimite în Moldova vaccinurile refuzate de români
Expert: Este oare posibilă producerea vaccinului ”Sputnik V” în Moldova
Împușcături la granița României cu Republica Moldova

Загрузка...
Vladimir Putin

Presa bulgară: Rusia a obținut o victorie diplomatică

377
(reînnoit 17:43 16.04.2021)
Publicația bulgară Duma consideră că Rusia a obținut o victoria diplomatică în fața SUA după ce Biden a propus organizarea unui summit cu Putin.

BUCUREȘTI, 16 apr – Sputnik. Propunerea președintelui american Joe Biden de a organiza un summit cu Vladimir Putin în viitorul apropiat reprezintă o victoria diplomatică a părții rusesc, consideră publicația bulgară Duma.

Marți, la inițiativa SUA, a avut loc o conversație telefonică între Putin și Biden. În cadrul discuției președintele SUA și-a exprimat dorința de a se întâlni personal cu liderul rus. După ce Washingtonul a introdus noi sancțiuni împotriva Moscova, Casa Albă a subliniat că propunerea rămâne în vigoare.

“În jocul de nervi, Biden, mai exact, echipa lui Biden, a fost prima care a clipit. Invitația reprezintă o victorie diplomatică a părții ruse”, consideră jurnaliștii bulgari.

În articol se menționează că există “mai multe capcane” care ar putea împiedica realizarea întrevederii dintre cei doi lideri. Totodată, în opinia jurnaliștilor, chiar dacă cei doi președinți se vor întâlni personal, relațiile dintre SUA și Rusia nu vor avansa.

Vladimir Putin și Joe Biden
© AP Photo / Alexei Druzhinin

Publicația bulgară este convinsă că principalele subiecte de negocieri vor deveni problemele armelor nucleare, programul nuclear al Iranului, soarta Afganistanului.

Mai devreme SUA au anunțat că introduc noi sancțiuni împotriva Rusiei. Restricțiile vor viza 32 de persoane fizice și a juridice. Sancțiunile interzic instituțiilor financiare să cumpere obligațiunile de stat ale Rusiei la prima lor plasare după 14 iunie. În afară de aceasta, Washingtonul intenționează să expulzeze 10 angajați ai misiunii diplomatice rusești.

În replică, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că politica sancțiunilor, promovată de Washington, nu corespunde intereselor popoarelor ambelor state. Vineri, Kremlinul a declarat că obsesia sancțiunilor a americanilor sunt inacceptabile, adăugând că macrostabilitatea Rusiei este deplin asigurată. Comentând despre eventualele răspunsuri la sancțiuni, Kremlinul a declarat că principiul reciprocității nu a dispărut, însă totul va depinde de decizia șefului statului, Vladimir Putin.

377
Tagurile:
Bulgaria, Vladimir Putin
Tematic
VIDEO: Putin și-a administrat a doua componentă a vaccinului rusesc
Biden și Putin se vor întâlni la Viena?
Kremlinul: Discuția dintre Putin și Biden a fost una lucrativă

Загрузка...
Cum mașinile ajung la parcarea privată

Dacă ai uitat permisul acasă - Este sau nu ridicată mașina

0
(reînnoit 18:15 17.04.2021)
Deși în lege este menționat clar că orice șofer trebuie să aibă la sine permisul de conducere atunci când urcă la volan, mai sunt totuși cazuri când aceștia îl uită acasă.

CHIȘINĂU, 17 apr – Sputnik. Regulamentul Circulației Rutiere prevede expres că orice șofer este obligat să aibă asupra sa permisul de conducere atunci când urcă la volan. Șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică, Veaceslav Sârbu, a explicat pentru Sputnik Moldova ce se întâmplă în cazul în care conducătorii auto sunt stopați de agenții de patrulare și nu pot prezenta carnetul de șofer. 

"Articolul 232 spune clar că, dacă un automobil este condus de către o persoană care nu are asupra sa permis de conducere ori dovadă înlocuitoare, cu drept de circulație, a permisului sau actul de înmatriculare de stat a vehiculului, sau polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă, atunci se sancționează cu amendă de la 3 la 6 unități contravenționale, ceea ce înseamnă o amendă între 150 și 300 de lei", a precizat Veaceslav Sârbu, șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică.

În același timp, reprezentantul poliției susține că se fac și excepții de la acestă prevedere. Astfel, în cazul în care șoferul dispune de permis de conducere, dar l-a uitat acasă sau în alt loc, agentul de patrulare verifică prin sistemul informațional dacă persoana dispune de dreptul de a conduce mijlocul de transport sau dacă este privat de permisul de conducere, însă la fel i se aplică o amendă de la 3 la 6 unități convenționale. Mai mult, agentul de patrulare poate lua decizia ca șoferul să fie înlăturat de la volanul mașinii, iar automobilul să fie dus la o parcare specială. 

"Articolul 438 îi permite agentului de patrulare să înlăture conducătorul auto de la volanul mașinii dacă nu are asupra sa documentul ce confirmă dreptul de a conduce sau a folosi vehiculul. Temei legal există și a existat mereu. Dacă agentul de patrulare, din motive tehnice, nu poate verifica prin sistemul informațional dacă persoana dispune de permis de conducere, șoferul este înlăturat de la volan și se chemă evacuatorul la fața locului, iar mașina este dusă la parcarea specială. În același timp, o altă normă spune că în cazul în care mașina este ridicată pe evacutor, dar șoferul are pe cineva la fața locului cu permis de conducere, persoana achită doar pentru cheltuielile suportate de evacuator că a venit la fața locului și amenda de la 3 la 6 unități convenționale. Aceleași măsuri se aplică și în condițiile în care șoferul reușește să prezinte permisul", a declarat Veaceslav Sârbu.

Totodată, omul legii a explicat de ce poza din telefon cu permisul de conducere nu este un argument în apărarea șoferilor. 

"Dacă agentul de patrulare nu poate verifica în sistemul informațional, iar conducătorul auto arată doar o poză din telefon, asta ar fi pe responsabilitatea polițistului nemijlocit, căci printr-o poză nu poți verifica dacă e veridic sau nu actul, sau dacă permisul e fals sau adevărat. De asta norma legală obligă agentul de patrulare să verifice fizic permisul de conducere", a mai spus Veaceslav Sârbu, șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică.

Agentul de patrulare este cel care decide cum să aplice legea, iar șoferii care nu sunt de acord cu decizia luată, o pot contesta ulterior în instanța de judecată. Mai mult, conducătorul auto NU are dreptul să-i spună polițistului cum să procedeze, fiindcă în astfel de cazuri se mai poate alege cu o amendă. 

"Legea spune clar că sunt interzise imixtiunile în deciziile agentului de patrulare. Niciun cetățean nu are dreptul să-i spună cum să procedeze sau să-l corecteze. Imixtiunea, sub orice formă, în activitatea agentului constatator cu scopul de a împiedica exercitarea atribuţiilor funcţionale se sancţionează cu amendă de la 24 la 36 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore",  a precizat Veaceslav Sârbu.

0
Tagurile:
mașină, permis auto
Tematic
A rămas fără permis de conducere: Primul șofer, victimă a noii legi (VIDEO)
Top sfaturi și life hack-uri pentru șoferi în timpul iernii: Cum să supraviețuim frigului
Șoferii - fără permis de conducere dacă nu achită amenzile. Noul proiect de lege

Загрузка...