Gazprom

Între două conducte: Moldova după anularea contractului de tranzit dintre România și Rusia

415
La sfârșitul lunii februarie, Moscova a eliberat Bucureștiul de angajamentele în privința tranzitului. Acum România vrea să vândă gaz Republicii Moldova, alimentată în mod tradițional de Rusia.

Nikita Cikunov

Autoritățile moldovenești susțin intențiile vecinului său, însă experții consideră că aceste planuri sunt irealizabile. Mai multe detalii, în materialul Sputnik.

Nu mai e nevoie de contract

Prin comun acord, Rusia și România au anulat înainte de termen contractul de tranzitare a gazului, care urma să expire în anul 2023.

Până la acel moment, România făcea parte din coridorul de vest de transportare a gazului, prin care combustibilul rusesc era livrat spre sudul Europei (cu tranzitarea Ucrainei, Moldovei, României și Bulgariei – spre Vest în Turcia, Grecia și alte state din regiune).

După lansarea Turkish Stream în ianuarie a anului trecut, tranzitul prin teritoriul României a devenit nerentabil și a fost stopat. Acum, România, precum și alte state europene, primește gaz printr-un traseu mai scurt și mai convenabil.

Bucureștiul speră că gazoductele, care în trecut erau exploatate de Gazprom, nu vor rămâne goale, fiind utilizate de alte țări.

Anularea contractului a fost salutată și de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit presei, noul șef al statului speră că acum sectorul energetic al țării va fi mai puțin dependent de Moscova.

Cu toate acestea, experții consideră că aceste planuri nu sunt realiste, pentru că România nu dispune de o capacitate de asigurare a Moldovei de volumele necesare la un preț mai mic, iar probabilitatea livrărilor din alte surse (cum ar fi Azerbaidjan) sunt mult mai mici.

Privind spre Rusia

Acum toate necesitățile Moldova de gaz sunt asigurate din contul livrărilor rusești. Potrivit aprecierilor experților, anual republica primește peste 3 miliarde de metri cubi de gaz rusesc.

Mai mult decât atât, în decembrie, Moldova a prelungit contractul existent cu Gazprom până la sfârșitul anului 2021. Potrivit fostului premier al Moldovei, Ion Chicu, prețul orientativ în primul trimestru al anului curent va constitui 120-122 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz.

Însă, gazul din Rusia ajunge în Moldova prin teritoriul Ucrainei. Această situație creează anumite riscuri, consideră analistul Fondului Rusesc pentru Securitatea Energetică Națională, Stanislav Mitrahovici.

“Dacă în anul 2019 Rusia și Ucraina n-ar fi semnat contractul de tranzitare a gazului, atunci Moldova ar fi rămas fără combustibil. Ar fi devenit partea cea mai vătămată. Acum Chișinăul se află într-o mare zonă de risc, fiind un “ostatic” al Ucrainei. Dacă Kievul va decide să-și înrăutățească relațiile cu Moscova, atunci nimeni nu va putea garanta păstrarea tranzitului”, explică el.

Un astfel de scenariu este puțin probabil, pentru că anume problema alimentării Moldovei a fost una din argumente principale a necesității păstrării tranzitului gazului, susține adjunctul directorului Institutului Rusesc al Energeticii Naționale, Aleksandr Frolov.

“Nu există o altă cale de asigurare a Moldovei cu gaz. Iată de ce riscurile de stopare a tranzitului gazului prin Ucraina sunt minime. Chiar și după expirarea a contractului în 2024, sistemul ucrainean de transportare a gazului va fi utilizat ca o rută de rezervă. Desigur, volumele vor scădea, însă nu va fi o renunțare totală la tranzit”, a subliniat interlocutorul agenției.

Cu un astfel punct de vedere este de acord și cercetătorul Institutului Economiei Mondiale și Relații Internaționale al Academiei de Știință a Rusiei, Dmitri Ofițerov-Belski. În opinia lui, până la integrarea totală a Moldovei în sistemul energetic european, Ucraina nu-și permite să renunțe la tranzitul gazului rusesc.

“Un astfel de comportament ar fi din cale afară de iresponsabil. Partenerii europeni ai Kievului nu-i vor permite să procedeze în acest fel. Există o logică comună: Rusia în viitor va renunța la tranzitul prin Ucraina, iar Moldova se va integra în sistemele energetice românești și europene”, consideră expertul.

Problema integrării

Din momentul alegerii în funcția de președinte a liderului PAS, Maia Sandu, a adoptat o politică de diversificare a livrărilor gazului rusesc.

În acest sens, republica se așteaptă la un ajutor din partea României. În iulie 2020, compania românească Transgaz a finalizat gazoductul Ungheni-Chișinău de 120 de kilometri, care, se presupune, ar reprezenta o alternativă la gazul din Rusia.

Capacitatea de transportare a gazoductului este de 1,4 miliarde de metri cubi pe an. Spre sfârșitul anului 2021, ar putea fi atinsă o capacitate de 2,2 miliarde de metri cubi pe an.

În acest fel, noul gazoductul ar putea asigura într-o mare măsură consumul anual al gazului în Moldova (aproximativ 3 miliarde de metri cubi pe an, tot cu Transnistria). În pofida acestui fapt, Chișinăul consideră această conductă o variant de rezervă, indicând asupra unei capacități insuficiente.

“Până în prezent nu s-a livrat nicio cantitate de gaz în Moldova din România, au existat doar niște încărcări de testare. Acest lucru este necesar pentru a confirmat capacitiatea de funcționare a întregului sistem. Însă, în Moldova se afirma deschis că e doar o variantă de rezervă”, declară Dmitri Ofițer-Belski.

Însă există câteva motive. Primul este legat de insuficiența a volumelor de gaz pentru exploatarea gazoductului. O bună parte a gazului produs în România este destinat pieții interne, remarcă directorul Centrului pentru studierea piețelor energetice mondiale a Școlii Superioare de Economie, Veaceslav Kulaghin. Însă nici această cantitate nu este suficientă, într-un țara se asigură cu propriul gaz în proporție de 96 la sută.

“România are o capacitate tehnică de a asigura furnizarea gazului, însă de unde va lua gazul? Țara cumpără gaz de la Gazprom. România nu are o capacitate de export, pentru că nu dispune de cantități în plus. În cel mai bun caz, Bucureștiul ar putea deveni un hub de tranzit”, a adăugat el.

De capacitatea României de a asigura Moldova din contul resurselor interne se îndoiește și Aleksandr Frolov. Acesta admite că volumele insuficiente vor fi acoperite de partea română din contul importului, ceea ce ar fi nerentabil.

“România are perspective relativ bune de dezvoltare a producției interne, însă nu sunt convins că va avea capacitatea de a asigura Moldova. Desigur, se poate achiziționa volume mai mari de pe piața externă, iar o parte a propriului gaz să trimită acolo. Însă, în acest caz soldul nu va fi în favoarea României”, spune expertul.

România a justificat construcția gazoductului Ungheni-Chișinău prin faptul că în Marea Neagră au fost descoperite rezerve mari de gaz. Exploatarea acestora ar permite acoperirea în totalitate a cererii interne și recurgerea la export.

“Românii planificau exploatarea platoului Mării Negre cu ajutorul companiilor americane, pentru că nu dispun de tehnologiile necesare. Americanii nu au mers acolo, iată de ce extracția este amânată pe o perioadă nedeterminată”, subliniază Ofițerov-Belski.

Potrivit datelor Ministerului Energiei din România, rezervele de gaz în Marea Neagră constitue peste 250 de miliarde de metri cubi, ceea ce depășește de 20 de ori consumul intern al țării.

A doua problemă constă în slaba dezvoltare a rețelei românești de transportare a gazului. Din aceste motive, România nu va putea substitui cantitățile de gaz livrate de Rusia în Moldova chiar și în condițiile unui surplus de gaz. Pentru a obține capacitățile necesare, România trebuie să construiască două stații de compresoare și o nouă conductă de gaz, continuă expertul.

În cele din urmă, cea de-a treia problemă este prețul gazului românesc. Prețul acestuia se va forma pe bursa de valori. Acum prețul mediu al gazului european la bursă constituie aproximativ 200 de dolari pentru o mie de metri cubi. Totodată, Moldova cumpără gaz la un preț mult mai mic, concluzionează acesta.

Lipsa unei alternative

Problemele nerezolvate, care împiedică venirea gazului românesc în Moldova, determină conducerea republicii să atragă atenția la alte surse de alimentare.

“Există o alternativă. Spre exemplu, gazul azer. Dacă ar exista voință, acesta ar putea fi adus până în România, apoi în Moldova. Însă, în primul rând, acesta va fi foarte scump, din cauza unei distanțe mari de tranzit. În al doilea rând, e o sarcină dificilă, pentru rezolvarea căreia va fi nevoie de mai mulți ani. În al treilea rând, deocamdată, Azerbadjanul nu este stare să sporească producția de gaz. Prin urmare, nu poate exporta”, spune Veceaslav Kulaghin.

De asemenea, e puțin probabilă utilizarea gazului lichefiat din SUA în Moldova. “În ceea ce privește gazul lichefiat, capacitățile sunt mai reduse, pentru că Moldova nu are ieșire la mare, iar România are acces doar la Marea Neagră. În acest caz, navele vor fi nevoite să treacă prin strâmtorile turceși, iar Turcia nu permite trecerea lor, pentru că acolo se află orașe mari”, continua Kulaghin.

Directorul Institutului Național rus al Energiei, Serghei Pravosudov, menționează că inclusiv în condițiile unui preț bun pentru gazul lichefiat american, pentru Moldova acesta ar fi mai scump decât gazul din conducte, cu cel puțin 25 la sută.

Cel mai favorabil scenariu presupune procurarea de către România a gazului rusesc, pentru vânzarea lui ulterioară Moldovei, consideră Dmitri Ofițerov-Belski, însă acest lucru va fi posibil doar în cazul stopării tranzitului prin Ucraina.

“Gazul rusesc ar putea veni prin România – aceasta este tendința. Gazprom este dispus chiar și la anumite cedări pentru a soluționa definitiv problema tranzitului gazului prin Ucraina”, presupune el.

Problema Transnistriei

Solicitați de Sputnik, experții au indicat asupra alte probleme, care îngreunează procesul de diversificare a livrărilor de gaz – problema transnistreană.

“O parte a gazului, pe care ajunge în Moldova, rămâne în Transnistria. De regulă, există probleme cu plata pentru gaz. Iată de ce aici este mai curând o chestiune politică. Dacă Moldova va procura gazului din Vest, nu din Est, atunci va apărea problema asigurării cu energie a Transnistriei. În cazul dat, Transnistria va fi nevoită să ajungă la o înțelegere cu Chișinăul, fie să convină asupra unor livrări separate, în cazul în care Moldova nu va merge în întâmpinare”, susține Veaceslav Kulaghin.

Problema Transnistriei nu poate fi ignorată, consideră și Ofițerov-Belski. Cu toate acestea, în opinia lui, liderii transnistreni au un argument prin care ar putea determina Moldova să accepte anumite cedări.

“În regiune se află hidrocentrala de la Dubăsari, care asigură peste 80 la sută din energie electrică din Moldova. O bună parte din gazul furnizat Moldova pleacă spre această centrală. În același timp, noul gazoduct românesc ajunge doar până la Chișinău. Cum va fi alimentată în acest caz centrala? E un aspect foarte și foarte important”, a explicat expertul.

Mai binele este dușmanul binelui

În orice condiții, renunțarea Moldova la gazul rusesc va provoca mari daune republicii, susține Ofițerov-Belski.

“Fără dubii, prețul european la gaz e mai mare. În Europa prețurile sunt determinate nu de contractele pe termen lung, ci de bursă. Iată de ce pot varia în dependență de cerere. Asta înseamnă că vor exista creșteri la vârf”, spune el.

Din aceste motive, Moldova trebuie să-și dezvolte și să-și consolideze relațiile de parteneriat cu Rusia, adaugă Veaceslav Kulaghin.

“În Europa nu există nimic mai competitiv decât gazul rusesc. Dacă privim din direcția Moldovei, atunci cel mai mic preț pentru o mie de metri cubi este în Rusia. Cred că Moldova ar trebui să lase totul așa cum este”, concluzionează analistul.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

415
Tematic
Germania a aprobat reluarea lucrărilor la conducta Nord Stream 2 care aduce gaz din Rusia
Maduro condamnă atacul terorist asupra conductei de gaz din Venezuela
Ungaria, succes istoric: a negociat cu Rusia pentru vaccin și pentru furnizarea de gaz
Gazprom a livrat în Europa prima partidă de “gaz verde”
Militari din Moldova și SUA la JCET-2021

Exercițiile trupelor speciale ale Moldovei și SUA la ce-i trebuie asta Chișinăului?

323
Exercițiile unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA în preajma Transnistriei sunt cu adresă exactă și riscă să destabilizeze regiunea.

O singură operațiune diversionistă “de succes” la arsenalul din Cobasna poate avea niște urmări similare cu bombardamentele americane de la Hiroshima și Nagasaki.

La poligonul din Bulboaca al Armatei Naționale a Republicii Moldova, începând cu 23 martie, se desfășoară exerciții comune JCET-2021 (Joint Combined Exchange Training) ale unităților cu destinație specială din Moldova, România și SUA. Din partea Moldovei participă batalionul cu destinație specială “Fulger” (a nu se confunda cu brigada de poliție cu același nume). Militarii din cele trei state vor îndeplini exerciții speciale și de tragere, parașutare, exersarea elementelor de tactică. Obiectivul declarat este “instruirea comună și schimbul de experiență între soldații trupelor speciale moldovenești, române și americane”.

Exerciții similar JCET-2021 au avut loc pe 15 februarie – 5 martie în localitatea Predeal din România. Oaspeții din Moldova (batalion Fulger) au fost găzduiți de batalionul 52 al Forțelor de operațiuni speciale Băneasa-Otopeni ale României.

Militarii din cele două state au îndeplinit o serie de sarcini specific pentru unitățile speciale, inclusiv trageri complexe pe un poligon care imită construcții urbane. În scenariul din martie a JCET-2021 americanii au lipsit, chiar dacă “franciza” Joint Combined Exchange Training (programul de pregătire a trupelor speciale din lumea a treia) aparține anume Pentagonului.

Probabil, cele 19 zile ale primei etape JCET-2021 pe teritoriul românesc au fost considerate insuficiente pentru realizarea întregului plan al exercițiilor. În orice caz, exercițiile trilaterale în Moldova nu arată atât a antrenament, cât a misiune de recunoaștere a unui viitor teatru de acțiuni militare. A se observa că trupele speciale militare sunt create nu pentru lupte defensive pe propriul pământ sau teritoriul aliaților, ci pentru recunoaștere și diversiuni pe teritoriul inamicului. Probabil, prin această specializare și orientare spre acțiuni militare concrete poate fi explicată lipsa “rangerilor” americani în episodul românesc al JCET-2021 (acolo nu există un inamic real) și prezența lor îndelungată pe poligonul moldovenesc Bulboaca din preajma Transnistriei.

Unde va lovi “Fulgerul”

“SUA instruiesc trupele speciale moldovenești împotriva Tiraspolului”, astfel de titluri au apărut în presa din Moldova.

Se știe că Batalion moldovenesc cu destinație specială ”Fulger” a fost înființat în noiembrie 1992 pentru realizarea unor sarcini concrete: operațiuni speciale, misiuni de recunoaștere și distrugere a obiectivelor strategice ale inamicului, operațiuni contrateroriste și psihologice. Aceasta este cea mai bine pregătită unitate a Armatei Naționale a Republicii Moldova. Militarii au participat și la exercițiile NATO. Menționăm că în decurs a trei decenii, batalionul Fulger a rămas fidel sistemului american de instruire. Dar sarcinile trupelor speciale moldovenești ar putea fi definite în cu totul altă parte decât la Chișinău.

Potrivit acordului militar dintre Republica Moldova și România din 27 iunie 2013, pe teritoriul țării se pot afla pe un timp nelimitat trupe românești (anterior și jandarmeria română a obținut un astfel de drept). Acordul a creat o bază pentru schimburi de informații cu caracter militar, organizarea unor exerciții comune, crearea unui comandament comun, controlul asupra spațiului aerian, operațiuni comune de menținere a păcii. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat documentul în iunie 2017. În acest fel, neutră conform Constituției, Moldova ar putea ajunge „sub umbrela” NATO în cazul unor “dezordini” reale sau orchestrate. Ipotetic, ”instaurarea ordinii în Transnistria” este posibilă tehnologic cu participarea forțelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne a României și cu asistența altor țări NATO (să ne amintim de cazul Iugoslaviei).

Serghei Reabkov
© Sputnik / Александр Натрускин

Interesul Bucureștiului este destul de transparent – “înghițirea” Moldovei a devenit o idee obsesivă din momentul în care președintele României, Traian Băsescu, (2004-2014) a declarat că nu va recunoaște niciodată frontiera cu Moldova, stabilită după cel De-Al Doilea Război Mondial (Tratatul de Pace de la Paris din 1947). Doar trupele rusești de menținere a păcii din Transnistria împiedică destabilizarea sistemului de securitate regional. Ce înseamnă acest lucru pentru Chișinău?

Începând cu anul 2018, trupele speciale americane au desfășurat sute de exerciții similare în 70 de state, cu participarea a 5000 de militari SUA.

Ținta prioritară a Joint Combined Exchange Training este un antrenament pentru forțele Alianței pe poligoanele acelor țări, unde sunt posibile acțiuni militare.

Militari ai armatei SUA și avioane militare americane
© Sputnik / Евгений Биятов

Comandantul Forțelor de operațiuni speciale ale SUA (SOCOM), generalul Richard Clarke, declarase încă în 2019 că programul JCET va avea o importanță cheie pentru susținerea forțelor militare americane și ale aliaților într-un potențial conflict cu Rusia. Pe acest fundal global, interesele statelor mici pot fi neglijate.

Anterior, revista americană The Atlantic a relatată că “forțele americane de operațiuni speciale acționează peste tot” și chiar “vor substitui gândirea strategică”. Ele sunt responsabili pentru cea mai mare parte a acțiunilor militare în punctele geografice real sau potențial problematice din întreaga lume “concurând la limita conflictului”. Cu forțele a 75 de mii de specialiști, SOCOM cuprinde astăzi peste 80 de state.

Moartea comandantului militar iranian Qasem Soleimani în Irak este opera SOCOM, însă cea mai mare parte a operațiunilor sunt secrete. Secretomania patologică a partenerilor mai mari și imprevizibilitatea deciziilor Washingtonului sunt extreme de periculoase. Până la un anumit moment, Chișinăul ar putea nici să nu bănuiască faptul că teritoriul și interesele naționale ale Moldovei sunt utilizate în interesele unei sau altei operațiuni a Pentagonului sau NATO. De altfel, o singură diversiune “de succes” a unor trupe speciale (moldovenești, românești sau americane) în preajma  arsenalului de la Cobasna este suficientă pentru ca acolo sî apară o groapă de mărimea unui crater de pe Lună – toată Moldova va avea de suferit.

323
Tagurile:
Moldova, SUA, Exerciții militare

Загрузка...
Viorel Hușanu

Hușanu către Voiculescu: „Nu ești capabil de nimic. DEMISIA!”

259
Liderul SANITAS București a transmis un mesaj ferm în miez de noapte către autorități, dar și personal ministrului Voiculescu, chiar în timp ce pacienții de la Spitalul Foișor erau scoși în stradă, unii relocați, iar alții preluați de rude.

BUCUREȘTI, 9 apr – Sputnik. Mesaj cutremurător al liderului SANITAS București, după ce zeci de pacienți de la Spitalul Foișor au fost evacuați în toiul nopții.

”Opriți-vă! Așa nu se mai poate! Domnule minsitru… Pacienții, unii abia operați, mutați în miez de noapte… în secolul 21? Încerc să înțeleg cum se poate așa ceva într-o țară membră a UE, NATO o țară în care se presupune că există respect pentru pacient și drepturile sale”, a scris Hușanu pe pagina sa de Facebook.

Acesta s-a declarat șocat de ce se petrece și nu înțelege cum este posibil să asistăm la asemenea scene grotești și incredibile, care pun în situații incredibile pacienții și personalul medical.

”Nu știu cine a pregătit și coordonat o astfel de acțiune. Cred că este clar pentru toată lumea modul superficial și prost în care este gestionată această criză sanitară de unii, vremelnic puși în funcții care le depășesc competența și bunul simț”, a spus Hușanu.

De aceea, spune Hușanu, trage un semnal de alarmă în ultimul ceas și solicită persoanelor de decizie să ia atitudine.

”Opriți-vă, domnilor și plecați acasă. Așa nu se mai poate!”, a subliniat Hușanu.

Hușanu, mesaj tranșant către Voiculescu

După prima postare la subiect, Viorel Hușanu i-a adresat un mesaj ferm ministrului Voiculescu, în care îi cere tranșant demisia, acuzându-l că nu e capabil de mimic.

„Dragă Vlad, știu că ai o sută de consilieri (onorifici), dar de data asta simt că ai nevoie de sfatul meu: DEMISIA! Un ministru ar trebui sa aibă grija de toti pacientii, de tot personalul medical iar tu nu ești capabil de nimic!”

Reamintim că zeci de pacienți ai Spitalului Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor au fost evacuați, după ce s-a luat decizia ca unitatea spitalicească să devină spital suport COVID.

Pacienții recent operați au fost nevoiți să își cheme rudele ca să îi ia acasă.

Reacția Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății a venit cu un mesaj în noapte în care explică decizia de relocare a bolnavilor de la spitalul Foișor și transformarea acestuia în unul pentru tratarea pacienților cu infecția de COVID-19.

Astfel, în postarea de pe Facebook, responsabilii de la minister afirmă că faptul că nu mai sunt locuri în București pentru bolnavii de COVID-19 care au nevoie de îngrijire la ATI

„Transformarea spitalului Foișor în spital Covid-19 a fost soluția identificată de Departamentul pentru Situații de Urgență și avizată de Ministerul Sănătății în cursul zilei de astăzi.
Această decizie a fost luată datorită faptului că Spitalul Foișor are 26 de paturi ATI, 6 medici ATI - și în momentul deciziei avea numai 3 pacienți internați în ATI. De asemenea, a fost identificată resursa umană de specialitate care să poată, împreună cu specialiștii Spitalului Foișor, oferi pacienților Covid-19 îngrijirea de care au nevoie”.

Regrete ...

Oficialii explică, că anume DSU s-a ocupat de transferul în cauză și motivează că întârzierea spre noapte a transferului pacienților de la spitalul Foișor s-a produs din cauza reglementărilor birocratice.

„Evacuarea și transferul pacienților Covid-19 negativ care au fost internați la Spitalul Clinic Foișor este în sarcina DSU, sub coordonarea Dr. Bogdan DINU din cadrul UPU-SMURD București. Pentru demararea procesului de evacuare a fost necesar acceptul spitalului, spital ce aparține de ASSMB, aflat sub autoritatea Primăriei Municipiului București. Spitalul Foișor a fost informat încă de dimineață despre iminența transformării spitalului. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au fost la spital încă de la orele 11:00. La orele 19:00, managerul încă nu întocmise documentele necesare pentru eliberarea avizului temporar. Întârzierea nepermisă a pus o parte din pacienții spitalului într-o situație regretabilă. Modul cum a decurs evacuarea este regretabil și ne-am dori ca aceste imagini să nu mai fie vreodată repetate”.

Sursa menționată a mai precizat că în Spitalul de Ortopedie Foișor erau internați un număr de 105 pacienți, 13 dintre aceștia fiind transferați cu ambulanțe SMURD și SABIF: 1 la Elias, 4 la Floreasca, 5 la Universitar, 1 la Bagdasar, 1 la SJU Buzau, 1 cu ambulanța la domiciliu în Galați. Dintre ceilalți 92 pacienți, 25 erau programați pentru intervenții chirurgicale, iar 67 erau pacienți deja operați, care urmau sa fie externați la domiciliu.

Ministerul Sănătății mai informează că toți pacienții au fost externați de către medicii curanți, ținând cont de starea lor de sănătate și de indicațiile de tratament. Conform informațiilor disponibile la nivelul Ministerului Sănătății, pentru toți cei care au solicitat acest lucru a fost chemată o ambulanță.

259
Tagurile:
demisia, Vlad Voiculescu, Viorel Hușanu

Загрузка...
Protest la Haga restricții olanda lockdown coronavirus covid-19

Proteste ample în Olanda - „Poliția pentru libertate” - VIDEO

0
Mișcarea „Poliția pentru libertate” a luat naștere ca opoziție faţă de măsurile dure ale guvernului din Olanda de a limita răspândirea coronavirusului, pe care grupul le consideră o încălcare a libertăților. E formată în principal din veterani ai armatei și ai poliției.

BUCUREŞTI, 10 apr – Sputnik. În Olanda au loc astăzi manifestații în provincia Utrecht împotriva măsurilor guvernului pentru a limita răspândirea coronavirusului.

Printre organizatorii manifestaţiilor este mișcarea „Poliția pentru libertate”, care a luat naștere ca opoziție faţă de măsurile guvernului împotriva COVID-19, măsuri pe care grupul le consideră o încălcare a libertăților. Mişcarea este formată în principal din veterani ai armatei și ai poliției.

Sputnik a transmis în direct din Baarn, provincia Utrecht, unde membrii mișcării „Poliția pentru libertate” mărșăluiesc prin oraș pentru a-și exprima opoziția față de măsurile stricte legate de coronavirus.

Locuitorii din Olanda sunt obligați să lucreze de acasă, cu excepția cazului în care este imposibilă îndeplinirea îndatoririlor de la distanță, de asemenea, sunt obligaţi să respecte un interval în care este interzisă ieşirea din case pe timpul nopţii și să urmeze regulile standard privind purtarea măștii și distanțarea fizică. Anumite afaceri, în principal facilitățile de divertisment, sunt în prezent închise.

Se așteaptă ca măsurile de restricţii să rămână în vigoare până pe 20 aprilie.

0
Tagurile:
Olanda, Proteste
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...