"Rusia nu a avut așa ceva niciodată": La ce tanc lucrează industria de apărare

2223
(reînnoit 17:54 24.02.2021)
Datorită armamentului său puternic de la bord, primul tanc rusesc cu roți poate fi folosit atât în ​​raiduri, cât și în diferite operațiuni militare – pe flancuri, în operațiuni de spionaj, în patrulări și în cadrul avanposturilor.

CHIȘINĂU, 24 feb – Sputnik, Andrei Koț. Puternic, de mare viteză și bine protejat – pe baza platformei blindate unificate "Bumerang" vor crea primul tanc rusesc cu roți. Caracteristicile șasiului promițător fac posibilă montarea pe acesta a unui complex de arme cu același tun cu alezaj neted ca pe autopropulsatul "Sprut-SD", a explicat Aleksandr Krasovițkii, directorul general al "Companiei Industrial-Militare". Despre ce loc ar putea ocupa tancurile cu roți în trupe – în materialul Sputnik.

Vor fi utile în Siria

Potrivit lui Krasovițkii, dezvoltarea platformei unificate cu roți "Bumerang" este aproape finalizată – testările de stat ale transportorului blindat K-16 construit pe aceasta sunt planificate până la sfârșitul anului. Potrivit inginerilor, cele mai recente realizări științifice și tehnologice au fost folosite în cadrul construcției. Planurile ulterioare includ testarea promițătoarei mașini de luptă a infanteriei K-17, vehiculelor cu destinație specială și a altor prototipuri. Directorul general al "Companiei Industrial-Militare" a subliniat că crearea rapidă a unui tanc cu roți bazat pe platforma "Bumerang" nu este o problemă pentru industrie.

Cu toate că o astfel de tehnică a fost dezvoltată în Uniunea Sovietică, în armata rusă nu existau încă tancuri cu roți – acesta este numele informal pentru o familie de vehicule blindate echipate, în turela rotativă, cu o armă puternică. Deși aceste mașini sunt inferioare vehiculelor pe șenile în ceea ce privește protecția, sunt semnificativ superioare în ceea ce privește viteza, manevrabilitatea și distanța maximă aproximativă pe care o pot parcurge până la golirea rezervorului.

"Tancurile cu roți sunt populare în țările cu teren potrivit pentru acestea", a declarat expertul militar Alexei Leonkov agenției de presă RIA Novosti. "În Africa, de exemplu. Prin urmare, în special în Africa de Sud, preferă anume tancurile cu roți. Principalele lor avantaje sunt viteza și kilometrajul tancului între reparații în cadrul unui sistem de reparații preventive programate. Dacă tancul principal de luptă, să spunem, se strică după zece mii de kilometri, atunci o mașină blindată cu tun va parcurge în întregime kilometrajul de o sută de mii".

Potrivit expertului, astfel de tancuri ar fi utile Armatei Ruse în direcția Asiei Centrale, unde capacitatea căilor ferate este destul de mică: vehiculele blindate cu roți sunt mult mai ușor de transportat pe autostrăzi. În plus, o astfel de tehnică ar ajuta la patrulare – în aceeași Sirie. Acum, poliția militară de acolo se deplasează cu ajutorul vehiculelor blindate "Tiger" și BTR-82A.

Leonkov a subliniat că un tanc promițător, la fel ca un transportor blindat, este capabil să traverseze barierele de apă, să tragă în mișcare și pe apă. Datorită armamentului său puternic de la bord, poate fi folosit atât în ​​raiduri, cât și în diferite operațiuni militare – pe flancuri, în operațiuni de spionaj, în patrulări și în cadrul avanposturilor.

Calibru mare

Impactul mai blând al vehiculelor cu roți asupra drumurilor este de asemenea important. Nu este un secret faptul că șenilele de oțel ale tancurilor distrug chiar și cel mai dur asfalt. De aceea se preferă transportarea vehiculelor blindate grele pe cap tractoare-transportoare speciale. Încărcarea și descărcarea durează mult timp, în timp ce tancul cu roți este gata să se angajeze în luptă din mers, fără nicio ezitare sau pregătire specială.

În calitate de armă principală a tancului promițător se analizează un compartiment de luptă cu un tun de 125 mm, ca și în cazul autopropulsatului "Sprut-SD", dezvoltat special pentru Forțele Aeropurtate. Tunul cu alezaj neted 2A75 pe un sistem stabilizat cu un încărcător automat și un set de muniție de 40 de runde este similar cu armele 2A46M ale tancurilor T-72 și T-90. Tancul autopropulsat trage cu toate tipurile de muniție de calibru adecvat, precum și cu rachete antitanc ghidate. Armamentul auxiliar al compartimentului de luptă este o mitralieră PKT de 7,62 mm asociată cu tunul.

Dotat cu astfel de echipamente, "Bumerangul" poate deveni cel mai puternic tanc cu roți din lume. Marea majoritate a echipamentelor militare din această clasă, în țările din Vest și Est, sunt dotate cu arme de calibru de până la 105 milimetri. Tancurile cu roți se află în serviciul mai multor țări NATO și asiatice. Este vorba despre tancurile americane M1128 MGS pe platforma Stryker, tancurile franceze AMX-10RC, tancurile japoneze MCV, tancurile italiene Centauro. La începutul anilor 2010, Ministerul Apărării al Federației Ruse a negociat cu Roma privind cumpărarea unui lot de tancuri Centauro pentru Forțele Terestre. Câteva vehicule au fost aduse chiar în Rusia pentru testare. Cu toate acestea, nu s-a mers mai departe: tancurile cu roți italiene nu îndeplineau cerințele rusești în ceea ce privește fiabilitatea echipamentului militar.

Împotriva tancurilor și dronelor

Platforma cu roți promițătoare "Bumerang" a fost demonstrată pentru prima dată la parada de Ziua Victoriei în 2015. Tehnica pe această bază este semnificativ mai mare și mai puternică față de transportoarele blindate sovietice și rusești ale familiei BTR.

Pe autostradă, motorul YaMZ-780 cu o capacitate de 750 de cai putere accelerează mașina până la 100 de kilometri pe oră. Compartimentul motorului se află în partea din față, ceea ce permite îmbracarea și debarcarea din pupă. Mașinile familiei "Bumerang" sunt dotate cu un blindaj multistrat ce conține ceramică, care, de altfel, este mult mai fiabil decât un blindaj omogen.

Cel mai puternic vehicul al familiei "Bumerang" este până când considerat mașina de luptă a infanteriei K-17, cu modulul de luptă universal controlat de la distanță "Bumerang-BM". Armamentul – tun automat de 30 mm 2A42 cu cartușe selective și până la 500 de runde de muniție, împotriva tancurilor – două lansatoare duble ale complexului de rachete antitanc "Kornet".

Există o opțiune mai serioasă. Unul dintre posibilele module de luptă pentru K-17 este AU-220M "Baikal", cu un tun de 57 mm și o rată de foc de 120 de runde pe minut. Se crede că puterea obuzelor sale este suficientă pentru a combate toate vehiculele moderne de luptă ale infanteriei din școala occidentală. În plus, calibrul de 57 mm va distruge eficient aparatele aeriene fără pilot, inclusiv cele mici, la o distanță de până la 12 kilometri.

2223
Tagurile:
tanc
Tematic
Ziar american: tancul rusesc T-14 Armata, „potențial cel mai periculos tanc din lume”
Dragun - noul tanc rusesc modern, ușor și plutitor
”Armata” merge la export: Cine va primi primul noul tanc rusesc T-14

ʺSucces al Rusieiʺ. Expert, despre declarația lui Biden privind securitatea cibernetică

94
(reînnoit 19:56 14.05.2021)
Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat despre ʺo comunicare directăʺ cu Rusia pe tema combaterii criminalilor cibernetici. Politologul Alexei Zudin a vorbit la radio Sputnik despre motivul pentru care, în opinia sa, această afirmație merită o atenție sporită.

CHIȘINĂU, 14 mai – Sputnik. Președintele american Joe Biden a declarat în cadrul unui discurs la Casa Albă că guvernul rus nu a fost implicat în atacul cibernetic asupra celui mai mare operator de conducte din Statele Unite – compania Colonial Pipeline. Însă hackerii se pot afla pe teritoriul Rusiei, consideră el.

"Noi nu credem că guvernul rus a fost implicat în atac, dar avem motive întemeiate să credem că infractorii care au comis atacul locuiesc în Rusia. Atacul a venit de acolo, din Rusia. Noi ne aflăm în comunicare directă cu Rusia în ceea ce privește măsurile care trebuie luate împotriva rețelelor care cer răscumpărări și tindem spre măsuri care să le perturbe capacitatea de acțiuneʺ, a spus Biden.

Colonial Pipeline a fost supus unui atac de ransomware, probabil, din partea grupului de hackeri DarkSide. Acțiunile hackerilor au dus la oprirea conductei și la creșterea prețurilor angro la benzină în Statele Unite.

Conducta a fost repornită joi noaptea. Însă restabilirea activității acesteia va necesita timp, a menționat președintele SUA.

În emisie la radio Sputnik, Alexei Zudin, politolog, lector superior la catedra de științe politice comparate din cadrul universității MGIMO, a atras atenția asupra faptului că Biden și-a anunțat intenția de a discuta cu Rusia problemele de securitate cibernetică.

"Acestea sunt exact subiectele negocierilor  la care partea rusă a invitat Statele Unite, iar SUA au refuzat la fel de insistent să facă din această chestiune un subiect de negocieri. Acest moment mi se pare deosebit de important, nu am auzit niciodată să apară astfel de propuneri (din partea SUA) anterior", a spus Alexei Zudin.

Potrivit acestuia, aici se poate vedea succesul poziției rusești.

"Este important faptul că, pentru prima dată, a fost ridicat subiectul negocierilor privind securitatea cibernetică, de la care Statele Unite s-au eschivat în mod constant anterior. Și aici se poate vedea succesul poziției ferme a Rusiei, care a propus astfel de negocieri demultʺ, consideră Alexei Zudin.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

94
Tagurile:
Joe Biden

Загрузка...
Klaus Iohannis la Consiliul UE

Ambasador român recunoaște: dacă vrem contăm, trebuie avem relații bune în afara UE

244
Un ambasador trimis în misiune într-una dintre cele mai importante puteri economice atrage atenția că pentru a conta în UE sunt necesare relațiile cu alte state importante. Se recunoaște astfel și necesitatea valorificării relațiilor cu Estul

BUCUREȘTI, 14 mai – Sputnik. În mai multe analize am arătat că șansa României într-o UE condusă de facto țări puternice economic, cu interese proprii uriașe,  trebuie să valorifice relațiile vechi cu Estul – adică Rusia, cu care suntem vecini la Marea Neagră, cu China, un prieten adevărat al României și cel mai mare investitor mondial, și cu Japonia – o relație creată pe vremea lui Nicolae Ceaușescu și cvasi-ignorată după 1990.

Recent, Ovidiu Dranga, ambasadorul desemnat al României în Japonia, a acordat un interviu postului DC News TV,  în care spune clar: „Dacă vrem să fim jucători relevanți în Europa, atunci este bine să avem legături în afara Europei”.

„Dacă vrem să fim jucători relevanți în Europa, atunci este bine să avem legături în afara Europei, pentru ca la masa europeană să venim cu un bagaj de informații, de percepții care să ajute la formarea și coagularea opiniilor, pozițiilor Uniunii”, spune ambasadorul subliniind ”Aceasta este miza! Dacă vrem să fim relevanți în UE, trebuie să avem relații bune în afara Uniunii Europene cu jucători importanți”.

Ulterior, ambasadorul a insistat, punctând: „Una este să asistăm la creionarea unor poziții comune fără să avem o contribuție relevantă, pentru că nu avem relații sau nu știm ce se întâmplă în anumite zone, și alta este să venim la masa comună și să spunem că o abordare anume nu este corectă sau este incompletă, pentru că noi, România, avem informații care contrazic să spunem o anumită percepție”.

Ovidiu Dranga consideră că asta înseamnă să arătăm că am învățat jocul în NATO și Uniunea Europeană. ”Asta înseamnă să fim căutați, să fim interesanți. Până la urmă, relevanța se traduce în prosperitate, se traduce în securitate, se traduce în influență”.

Ambasadorul mărturisește că în politica externă este ”adeptul îndrăznelii strategice” iar în acest sens România are nevoie de ”parteneri credibili și influență la nivel regional și global, pentru că acest lucru înseamnă o formă superioară de înțelegere și asigurare a securității și prosperității”.

”Până la urmă, a avea parteneri de acest nivel reprezintă o garanție a evoluției țării noastre într-o direcție pe care cu toții am așteptat-o și am construit-o de fapt împreună în atâția ani”, afirmă ambasadorul reiterând ideea de ”comunitate de valori” într-o ”integrarea mai bună într-o lume în care lanțurile de aprovizionare și de producție, la nivel global, se redesenează”.

Ambasadorul atrage atenția că ”nu este suficient să ai o putere militară formidabilă, dacă nu produci componente care se integrează ulterior într-un produs care este de importanță pentru toată lumea”.

În cazul misiunii sale, el consideră că ”=o relație bună cu Japonia ”este foarte importantă și cu asta plec în mandat, având în vedere ponderea economiei japoneze în economia mondială, până la urmă este e treia economie a lumii, având în vedere dezvoltarea tehnologică spectaculoasă și sigur având în vedere un nou context creat de acordul semnat în urmă cu doi ani între Japonia și Uniunea Europeană”.

În concluzie, chiar dacă ambasadorul se referă nominal în interviu doar la Japonia, este clar că vizionarul diplomat recunoaște implicit necesitatea unei strategii proprii a României – în cadrul UE, dar nu axată doar pe dependența de UE.

Precizăm că Ovidiu Dranga a fost ambasador în Belgia și Polonia, secretar de stat în MAE și a avut funcții de reprezentare în relația cu NATO. Deci, nu este axat pe relația cu Estul – dar, evident, viziunea sa nu este una mărginită la limitările impuse actualmente României  - sau pe care, din servilism, conducătorii României le impun singuri.

244
Tagurile:
România
Тема:
Relațiile româno-ruse
Tematic
Ultima oră: Rusia expulzează un diplomat român
Dezbatere excepțională despre România și Rusia: Mădălin Ionescu în dialog cu Valery Kuzmin
Studenți români, atenție: actele necesare ca să lucrați în Rusia

Загрузка...
Proteste la București, România, împotriva restricțiilor COVID

STOP dictaturii! Spre o „nouă normalitate” totalitară?

0
(reînnoit 21:20 14.05.2021)
Oamenii au dreptul să fie informaţi corect şi să aleagă! Respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor noastre inalienabile constituie fundamentul unei societăţi democratice, în care dorim să credem că trăim.

BUCUREŞTI, 14 mai – Sputnik. Astăzi, Ministerul Culturii a informat că accesul la evenimentele-pilot organizate în interior, vineri, 14 mai 2021 și sâmbătă, 15 mai 2021, de instituțiile din subordine va fi permis numai persoanelor vaccinate. De exemplu, persoanele care doresc să participe la evenimentele culturale de la Opera Națională București vineri, 14 mai 2021, la Teatrul Național București, pe 15 mai, și la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, pe 15 mai, vor fi verificate informatic dacă s-au vaccinat sau nu.

Astfel, angajaţii vor scana cărțile de identitate ale spectatorilor și vor putea vedea dacă spectatorul respectiv ajuns în fața lui este vaccinat sau nu (cu ambele doze).

Mai mult, aflăm că, în Iaşi, conducerea facultăţii de Medicină UMF „Gr. T. Popa” a decis să condiţioneze participarea la examene a studenţilor de prezentarea unei dovezi a vaccinării sau a unui test RT-PCR negativ.

Decizia a fost luată chiar dacă studenţii de la UMF se împotrivesc, creând şi o Petiție Online, care a fost semnată până acum de peste 2100 de studenți.

Este şocant cum, într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene, pot fi luate astfel de decizii discriminatorii, neconstituţionale şi ilegale, de natură mai curând dictatorială! Asta în cazul în care sunt multe controverse în mediul ştiinţific cu privire la aceste vaccinuri experimentale (după cum se menţionează şi în prospectele lor), netestate suficient, aflate în faza de studiu, neomologate definitiv şi care nici măcar nu împiedică infectarea. Chiar în prospectul vaccinului Comirnaty (Pfizer/ BioNTech) se scrie că „este posibil să nu le ofere protecție tuturor persoanelor vaccinate”, deci să nu oprească transmiterea comunitară. Şi nu se ştie ce efecte vor avea aceste vaccinuri în timp, ideea că „nu se ştie”, fiind menţionată inclusiv în prospecte.

Potrivit datelor oficiale, făcute publice de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, peste 4.300 de români s-au îmbolnăvit de COVID-19 după ce au fost vaccinați cu ambele doze, în perioada 27 decembrie 2020 – 9 mai 2021.

Dar situaţia cu adevărat tragică este reprezentată de sutele de decese în urma vaccinurilor anti-covid, menţionate în documentele oficiale ale UE şi SUA. Astfel, potrivit datelor oficiale, au fost 6.479 de cazuri cu reacţii adverse la Vaccinul Pfizer/BioNTech - Comirnaty, dintre care cel puţin 173 fatale (cauzatoare de moarte) au fost înregistrate în scriptele Uniunii Europene de la începutul campaniei de vaccinare anti-Covid, până pe 23 ianuarie 2021. De asemenea, potrivit datelor  publicate de Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS) din America, într-un raport de 339 de pagini, date colectate până la data de 27 ianuarie 2021, au fost 317 cazuri de decese înregistrate în urma vaccinurilor anti-Covid și alte mii de efecte adverse severe.

Mai mult, potrivit datelor VAERS, publicate într-un raport pe 16.04.2021, în perioada 1.01.2020-31.03.2020 (când nu exista vaccin anti-covid), au fost 36 morţi în SUA în urma vaccinurilor (fiind vorba de vaccinurile convenţionale). În 2021, în aceeaşi perioadă (1.01-31.03), numărul de morţi în urma vaccinurilor (în această perioadă fiind incluse şi vaccinurile anti-Covid) a fost de 2.810 (!).

Şi în România s-a relatat despre cazuri de decese şi despre un număr mare de efecte adverse după vaccinurile anti-covid, mai multe cazuri ieşind la iveală în presă, însă de ce nu se fac şi în România astfel de rapoarte? Nu avem dreptul să fim informaţi corect?

De asemenea, agenţia Food and Drug Administration din Statele Unite a publicat documentul în care menţionează posibilele efecte adverse ale vaccinurilor anti-COVID (p. 17), printre care decesul, accident vascular cerebral, boli autoimune, infarct miocardic acut, anafilaxie, trombocitopenie, boli agravate de vaccin etc.

Ca să nu mai menţionăm numărul mare de medici şi specialişti din toată lumea care pun la îndoială fie vaccinurile, netestate suficient, fie necesitatea vaccinării în masă, unii dintre ei – cum este, ca să dăm doar exemplu, Dr. Geert Vanden Bossche, expert în virologie și microbiologie, autorul a peste 30 de studii de specialitate – cerând în scrisori deschise oprirea urgentă a vaccinării în masă, avertizând cu privire la pericolele implicate, printre care apariţia unor variante şi mai infecţioase. Ei argumentează că mult mai eficiente sunt tratamentele antivirale specifice, existând şi studii cu privire la eficacitatea, dar şi la siguranţa mai mare a acestora. De asemenea, recent, un grup de 28 de experţi medicali suedezi au cerut, într-o scrisoare deschisă, oprirea vaccinării în masă.

Iar cu privire la testele RT-PCR, sunt studii care arată lipsa de relevanţă a diagnosticării virusului SARS-CoV-2 cu ajutorul procedurii RT-PCR. Şi chiar OMS a publicat o notificare, în decembrie 2020, în care admite (după aproape un an de zile) că un număr prea mare de cicluri de amplificare duce la rezultate fals pozitive.

Având în vedere toate acestea, faptul de a fi reticent, în urma aflării tuturor datelor necesare, a studierii prospectelor şi a opiniilor atâtor experţi care ridică, de la înălţimea poziţiei lor, probleme cu privire la aceste vaccinuri, faptul de a-ţi pune întrebări, de a alege ce să faci cu propriul tău corp, dacă doreşti să îl supui sau nu unui act medical, se pare că nu mai este un act democratic, bazat pe dreptul la informare liberă şi la libertatea de alegere, ci te plasează automat în tabăra stigmatizată a „conspiraţioniştilor”. Nu ne dăm seama că practica aplicării de etichete stigmatizante celor care îşi afirmă dreptul de a alege şi de a gândi altfel decât cum decid „autorităţile” este una total nedemocratică şi dictatorială?

Ni se spune că vaccinarea este voluntară, însă, în fapt, ea este transformată într-un act medical obligatoriu şi într-un instrument de discriminare. Cu privire la decizia UMF Iasi, prin care se condiţionează prezentarea studenţilor la examene de dovada vaccinării sau a unui test RT-PCR negativ, într-o corespondenţă cu Zsolt Molnar, Adjunctul Avocatului Poporului, corespondenţă parvenită ActiveNews, Ministerul Sănătăţii răspunde că o astfel de condiţionare este în afara legii: „Referitor la ilegalitatea deciziei de a restricționa accesul studenților la examene, Ministerul Sănătății a subliniat că, potrivit HG 1031/2020, în România vaccinarea este voluntară (neobligatorie). Ca atare, «Accesul studenților Universităților de Medicină și Farmacie din România în spitalele unde aceștia își desfășoară stagiile de practică, nu poate fi condiționat de vaccinarea împotriva Sars-Cov-2. (…) Dacă nu poate fi condiționată de vaccinare prezența în cadrul stagiului de practică, unde studentul intră în directă legătură cu pacienți, cu atât mai mult nu poate fi condiționată prezența în cadrul examenelor obligatorii. Decizia rectorului UMF Iași este anti-Constituțională.»”

Oamenii au dreptul să fie informaţi corect şi să aleagă! Respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor noastre inalienabile constituie fundamentul unei societăţi democratice, în care dorim să credem că trăim. Or, discriminarea, cenzura, încălcarea de drepturi şi libertăţi garantate prin Constituţie, introducerea de paşapoarte sanitare, vaccinarea forţată / prin vicierea consimţământului, motivarea vaccinării (a unui act medical) prin stimulente, favoruri, bonusuri sau creşterea numărului de vaccinaţi prin inducerea temerii lipsirii de drepturi, prin exercitarea de presiuni în acest sens, sau printr-o publicitate deşanţată a unor produse medicale, fără informare completă şi corectă, nu mai au legătură cu democraţia, ci cu o „nouă normalitate” totalitară.

0
Tagurile:
Dictatura
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Arafat anunță relaxarea restricțiilor după Paște, dar sunt condiții
Știrea nopții: restricții care s-ar ridica de la noapte
Rafila, despre relaxarea restricțiilor: la ce să fim atenți

Загрузка...