Герхард Шрёдер

De ce Gerhard Schröder le-a amintit germanilor războaiele cu Rusia

459
(reînnoit 17:21 11.02.2021)
Știm din propria noastră istorie că de fiecare dată când aveam relații bune cu Rusia, era pace pe acest continent. Când a fost altfel, pace nu era", a declarat marți fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder.

Editorial realizat de Piotr Akopov

"Știm din propria noastră istorie că de fiecare dată când aveam relații bune cu Rusia, era pace pe acest continent. Când a fost altfel, pace nu era", a declarat marți fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, la cea de-a 14-a aniversare a discursul lui Putin de la München. Coincidența este accidentală, dar simbolică. Cu atât mai mult că, în aceeași zi, la Bruxelles, europarlamentarii l-au hărțuit pe șeful diplomației europene, Josep Borrell, pentru vizita sa "prematură" la Moscova. Spaniolul a fost mustrat în principal de est-europeni, dar, de fapt, el a apărat ceea ce apără și Schröder. Borrell a vorbit despre o alegere istorică pentru Europa:

"Suntem la o răscruce istorică în ceea ce privește relațiile cu Rusia. Alegerea, pe care o vom lua, va determina dinamica internațională a puterilor în acest secol. Dacă va avansa UE către un model mai cooperant sau mai polarizat în relațiile cu Rusia, dacă se va baza pe societăți deschise sau închise".

Deputații Parlamentului European, către care Borrell s-a adresat, se pot relaxa: nu ei vor trebui să aleagă. Politica UE depinde de votul german (și parțial de cel francez) – și, prin urmare, pentru Rusia, contează în primul rând ceea ce va spune Berlinul.

Dar acolo merge o luptă serioasă – anul acesta, Germania va trebui să treacă printr-o schimbare de putere. Merkel pleacă – și se termină nu doar epoca ei. Se termină timpul, când alegerea se putea de amânat – și anume din acest considerent, miza este atât de mare. În calitate de predecesor a lui Merkel, Schröder înțelege despre ce este vorba, motiv pentru care, în apărarea relațiilor cu Rusia, recurge la cele mai directe argumente: vorbește despre război și pace. El face apel către toți europenii – dar în primul rând către germani, către elita germană. Vreți să construiți o Europă unită în jurul Germaniei? Atunci amintiți-vă istoria Germaniei – și nu veți avea nicio îndoială cu privire la ce fel de relații trebuie să aveți cu Rusia.

Schröder ar fi putut spune mai simplu: Germania îi datorează Rusiei două din trei unificări din ultimul secol și jumătate. Da, germanii nu au sărbătorit luna trecută aniversarea a 150 de ani de la crearea celui de-al Doilea Reich – dar planurile lui Bismarck de a unifica landurile germane (care înainte de Napoleon trăiau în cadrul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană) nu s-ar fi împlinit niciodată dacă Imperiul Rus ar fi fost împotriva.

Patru decenii mai târziu, germanii și rușii au fost instigați unii împotriva altora în timpul Primului Război Mondial, fapt ce s-a încheiat cu prăbușirea ambelor imperii. Următoarea unificare a landurilor germane a avut loc sub Hitler (atunci a început și adunarea Europei în jurul nucleului german) – și consecința acesteia a fost agresiunea Reichului asupra Estului, un atac asupra Rusiei. Cu un rezultat dezastruos pentru Germania – care a fost împărțită de câștigători.

După aceea, partea sa vestică a fost legată cu legături atlantice – și au început să o integreze într-o singură Europă occidentală. Dar chiar și atunci, elitele germane aveau suficientă inteligență și voință pentru a restabili relațiile cu Moscova, evitând astfel transformarea sa într-un baraj anti-rusesc. Da, a treia unificare a Germaniei a fost o consecință a crizei și a prăbușirii URSS-ului – dar ea s-a întâmplat datorită inițiativei ruse, în ciuda dorințelor atlantiștilor, care se temeau de o întărire excesivă a Republicii Federale Germania și de o orientare a acesteia spre Rusia sau de o retragere din NATO.

Adică, orice german, pentru care interesele naționale germane sunt importante, nu poate să nu înțeleagă semnificația relațiilor cu Rusia pentru țara sa. De ce atunci Schröder trebuie să explice lucruri aparent evidente?

Fiindcă mulți germani sunt lipsiți de conștiința națională – fiind crescuți în conformitate cu catehismul ideologic creat de anglo-saxoni pentru Germania, ei se tem chiar să se gândească la interesele naționale. Doar Germania este atât de vinovată în fața tuturor, încât germanii nu se pot pune mai presus decât ceilalți, nu își pot apăra drepturile. Maximum ce pot face – să fie mândri de dreptul de a fi europeni, să apere interesele europene comune, dar ceea ce este de fapt "european" va fi determinat de oamenii potriviți, special instruiți și crescuți în spiritul atlantic. Nu este surprinzător faptul că, în această imagine a lumii, Rusiei i se atribuie rolul unui vecin periculos, agresiv și imprevizibil, cu care se poate duce diferite afaceri, dar de la care se poate de așteptat diferite necazuri și probleme în orice clipă.

Acest lucru a fost instilat pe parcursul unei perioade îndelungate – în special, elitei germane. În același timp, influența propagandei asupra maselor este din ce în ce mai puțin eficientă în fiecare an – de exemplu, dacă să ne uităm la sondajele de opinie publică, mai mulți pledează pentru relații bune cu Rusia decât pentru o alianță strânsă cu Statele Unite. Dezamăgirea în Statele Unite continuă de ani de zile – și sub Trump, aceasta doar s-a intensificat. Dar aici, atlantiștii, susținătorii unei orientări rigide spre Statele Unite, și-au adus deja aportul, doar ei, la fel ca colegii lor americani, au fost nevoiți să-l certe pe Trump din toate puterile pe parcursul a tuturor celor patru ani, pentru că a trădat ideea unui Occident unic și a solidarității atlantice.

Dar Trump a fost înlăturat – iar un Occident unic nu poate fi lipit. Germanii, în cea mai mare parte, nu cred în perspectivele unei alianțe cu America, nu vor să ia partea ei în conflictul cu China și nu au de gând să scoată castanele din foc pentru americani (în special, din cel ucrainean) în confruntarea cu Rusia. Adică poporul este gata pentru independență – dar elitele?

Da, ele vorbesc din ce în ce mai des, deși cu atenție, despre necesitatea asumării responsabilității – în mod firesc, stipulând că este vorba despre Europa și despre toți europenii. Dar nu te poți păcăli pe tine însuți – cu atât mai mult pe ceilalți. Totul depinde de germani. Germania se confruntă cu o alegere, într-adevăr, istorică: a venit momentul când ea deja trebuie să-și scuture cenușa atlantică de pe picioare (nu, nu este vorba despre părăsirea NATO, ci despre restabilirea gândirii geopolitice independente) și să-și asume responsabilitatea pentru viitorul său și pentru Europa.

Nu va mai putea refuza să facă o alegere, să întindă timpul și să continue să manevreze. Pentru că, în acest moment, Germaniei i se va cere din nou să jure loialitate proiectului atlantic – adică să se alăture jocului anti-chinez, să-și confirme loialitatea față de cursul de descurajare a Rusiei. Elitele germane (majoritatea dintre ele) categoric nu vor acest lucru – inclusiv pentru că înțeleg starea de spirit a alegătorilor lor. Prin urmare, până la alegerile din septembrie – și imediat după acestea, în timpul negocierilor privind o nouă coaliție – va veni momentul de adevăr pentru elitele germane.

Acum, ambii principali concurenți pentru postul de cancelar sunt prim-miniștrii celor mai mari două landuri germane – Armin Laschet din Renania de Nord – Westfalia și Markus Söder din Bavaria. Nu este încă clar pe cine CDU/CSU va înainta la postul de cancelar, dar problema principială, de care va depinde nivelul de independență al noului cabinet german, va fi – ce alt partid (sau partide) va intra în coaliția de guvernare. Atât Laschet, cât și Söder sunt hotărâți să apere interesele germane în Europa și în lume (prin urmare, nu este o coincidență atitudinea lor perfect rezonabilă față de Rusia și Putin) – dar din cauza partenerilor coaliției, libertatea lor poate fi vizibil limitată.

Dar, indiferent de componența noii coaliții germane de guvernământ, anume ea va trebui să ia decizia istorică cu privire la relațiile viitoare cu Rusia – și de ea va depinde soarta Germaniei (și, prin urmare, a Europei) în următoarele decenii. Decenii care, în orice caz, vor deveni decisive pentru vecinul nostru occidental – nu în ceea ce privește războiul cu Rusia, ci în ceea ce privește identitatea lui. Fără Rusia – și cu atât mai mult împotriva Rusiei – Germania nu va reuși să unească Europa, iar un regres în chestiunea integrării europene va avea ca rezultat probleme enorme pentru Germania însăși.

Rusia nu sperie pe nimeni – ea, la fel ca și Gerhard Schröder, le amintește doar germanilor de lecțiile propriei lor istorii.

459
Tagurile:
Rusia, Gerhard Schröder
Tematic
Germania a declarat că vaccinul "Sputnik V" a surprins cu adevărat Occidentul
În timp ce România refuză vaccinul rusesc, Germania ia în calcul folosirea Sputnik V
Germania se închide: interdicţii aplicate transportului aerian şi terestru
Germania cheamă Uniunea Europeană la dialog cu Rusia
Germania: 69 de persoane, decedate imediat după vaccinare
Putin și fosta soție a lui Gerhard Schröder - ce au discutat o noapte întreagă
O persoană purtând un drapel al SUA

Vor învăța democrația. SUA au decis metodele de intervenție

159
(reînnoit 17:31 05.03.2021)
Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale.

MOSCOVA, 5 mar – Sputnik, Sofia Melniciuk. Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Timpul a arătat că intervențiile și răsturnarea liderilor autoritari sunt ineficiente. Washingtonul a învățat din acest lucru și intenționează să schimbe lumea, începând de la sine. Cum intenționează acum Statele Unite să acționeze – în materialul Sputnik.

Noi timpuri – noi metode

Primul discurs oficial al secretarului de stat, Anthony Blinken, în Departamentul de Stat, deși a avut loc într-o sală goală, a provocat agitație. În decurs de o jumătate de oră, șeful diplomației americane a enumerat principalele direcții ale politicii externe, care vor fi incluse în curând în strategia de securitate națională.

Aproape tot ce a spus Blinken nu este nou: atât el, cât și președintele Joe Biden au spus aceste lucruri de mai multe ori în ultimele luni. Cu toate acestea, ceva a atras atenția.

"Abordarea noastră se va schimba", a declarat secretarul de stat. "Noi nu vom promova democrația cu ajutorul intervenților militare costisitoare sau încercărilor de a răsturna cu forța regimurile autoritare". El a recunoscut că astfel de metode, deși aplicate cu cele mai bune intenții, nu au dus la nimic bun. Mai mult, cuvintele "promovarea democrației" au căpătat o conotație negativă și nici chiar americanii înșiși nu mai cred în ele.

Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale. Promovarea democrației – rămâne a fi un imperativ al politicii externe a SUA – trebuie să se facă prin exemplu propriu. "În caz contrar, jucăm conform dorințelor concurenților, precum Chinei și Rusiei, care profită de orice ocazie pentru a semăna îndoieli cu privire la loialitatea noastră față de idealuri. Nu este nevoie să le facilităm sarcina", a conclus diplomatul.

Un astfel de exemplu

Anul trecut a adus provocări țării. Pandemia de coronavirus, care a ucis mai mulți americani decât Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial și Războiul din Vietnam luate împreună, a evidențiat inegalitățile în domeniul sănătății. Revoltele rasiale datorate brutalității poliției și uciderea persoanelor de rasă negroidă au evidențiat încă o dată problema rasismului sistemic din societate.

Alegerile prezidențiale, în general, au devenit cele mai scandaloase din ultimele decenii. Donald Trump susține până în prezent că rezultatele au fost falsificate. Acest lucru a dus la o adevărată incursiune în valorile fundamentale: pe 6 ianuarie, o mulțime a pătruns în clădirea Capitoliului în timpul confirmării rezultatelor alegerilor.

Noul președinte, Joe Biden, se confruntă cu o nevoie urgentă de a restabili unitatea în interiorul țării, de a demonstra, în primul rând, americanilor înșiși că Statele Unite sunt încă farul democrației.

"Cu exemplul personal există mari probleme în Statele Unite acum", a declarat Pavel Koșkin, cercetător senior la Institutul pentru SUA și Canada, într-un interviu acordat agenției de presă RIA Novosti. "Au nevoie de un instrument retoric pentru mobilizarea electoratului. Este important să arate că sunt capabili să reguleze situația din țară".

Într-o anumită măsură, declarațiile lui Blinken pot fi considerate ca fiind direcționate spre interior, crede Koșkin. "Punerea în ordine a lucrurilor în alte state este un fel de stimulent: trebuie să înceapă de la sine", explică el.

Dezvoltare versus democrație

Administrația lui Biden subliniază în mod constant că principalul rival strategic este China și modelul său de dezvoltare. Washingtonul intenționează să obțină tocmai schimbarea sa.

Dar Beijingul însuși nu intenționează să exporte sistemul politic nicăieri, așa cum a spus președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. "Vom promova oportunități pentru lume prin dezvoltare", a explicat el.

În unele țări, există, într-adevăr, o cerere pentru importul de elemente individuale ale guvernului chinez, spune consultantul Centrului Carnegie din Moscova, sinologul Temur Umarov. De exemplu, statele din Asia Centrală, unde influența Statelor Unite scade în fiecare an.

"Toate autocrațiile din regiune vor să repete succesul Chinei: să devină o economie dezvoltată fără reforme democratice", a menționat Umarov. În același timp, orice autocrație din lumea de astăzi trebuie să pară o democrație. Fără aceasta, este imposibil să existe în mod normal într-o lume globală.

Prin urmare, la nivelul retoricii, toată lumea din Asia Centrală vorbește despre reforme și drepturile omului, dar de fapt nu vede Occidentul drept un model demn de urmat. Dacă în trecut cel puțin o țară – Kârgâzstanul, așa-numita oază a democrației din Asia Centrală – era mai pro-americană, acum chiar și ea și-a schimbat părerea și urmează o cale diferită.

Temur Umarov

sinolog, consultantul Centrului Carnegie din Moscova

Statele Unite și-ar putea consolida poziția în regiune dacă s-ar implica mai activ în Asia Centrală din punct de vedere economic, așa cum face Beijingul. Fără de acest lucru, crede Umarov, nu vor putea să dobândească o mare influență ideologică.

Vechiul neuitat

Abordarea adoptată de noua administrație este o continuare a ceea ce a început încă Barack Obama. Așa-numita Doctrină Obama a implicat și o reducere a prezenței militare americane în străinătate. Chiar și atunci, democrații au ajuns la concluzia că metodele militare nu sunt atât de eficiente și că democrația ar trebui răspândită nu prin intervenții, ocupații și construirea statului, ci prin intermediul puterii blânzi.

Cu toate acestea, cel de-al 44-lea președinte nu prea a reușit: în 2011, Statele Unite au efectuat atacuri aeriene asupra forțelor guvernamentale libiene. Obama a recunoscut ulterior că decizia, desigur, a fost corectă, dar Washingtonul nu s-a pregătit pentru consecințe. Libia s-a cufundat în haos – Obama a numit-o cea mai gravă greșeală a președinției sale.

Actuala administrație va continua încercările lui Obama și va folosi toate metodele, cu excepția intervenției militare directe, crede Dmitrii Suslov, director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie. "Accentul va fi pus pe politica de ajutor extern și ONG-uri, vor susține mult mai activ "revoluțiile portocalii", spune el, reamintind că în Siria, Statele Unite nu au luptat direct cu regimul lui Bashar al-Assad, ci au ajutat forțele de opoziție. "Acesta râmâne a fi un instrument acceptabil".

Acum, Washingtonul apără reprezentanții opoziției din Rusia, Belarus, Venezuela. Anterior, Statele Unite au impus sancțiuni unor oficiali ruși din cauza lui Alexei Navalnîi. Svetlana Tihanovskaya a discutat cu ambasadorul american despre măsurile restrictive împotriva președintelui bielorus Aleksandr Lukașenko. Cu o zi înainte, Blinken l-a sunat pe Juan Gaido, liderul opoziției din Venezuela. În China și Iran, SUA ajută ONG-urile și disidenții pro-occidentali.

Acțiunile concrete depind de țară, notează Suslov. Undeva se manifestă prin sprijinul uneia dintre părți într-un război civil, undeva – prin provocarea unei crize politice.

Politică informațională, propagandă, diplomație publică. Sancțiunile sunt, de asemenea, un instrument important pentru răspândirea democrației: ele lovesc acele elite de care vor să scape. Dar noi Irak-uri și Libii – astfel de operațiuni nu vor mai exista.

Dmitrii Suslov

director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie

Istoria arată că este problematic să planteze democrația doar prin exemplul personal – este mult mai dificil decât să aloce bani pentru proiecte străine. Așadar, sprijinul financiar al forțelor prietenoase, aparent, va deveni instrumentul principal al Departamentului de Stat.

159
Tagurile:
Democrație, SUA
Tematic
Noi declarații șocante venite din SUA – România, total colonie!
UE și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei
SUA au decis să-i pedepsească pe saudiți. Vor beneficia Rusia și Iranul de acest lucru?

Загрузка...
Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă și Dan Chitic aruncă NUCLEARA: opozanții, internați la psihiatrie!

12154
Diana Șoșoacă îl ia la întrebări pe ministrul Justiției pe tema unei practici de- dreptul șocante: internarea forțată de la psihiatrie – care s-ar putea aplica și activiștilor civici care se opun măsurilor din „starea de alertă”

BUCUREȘTI, 5 mart – Sputnik. Avocatul Dan Chitic reacționează după ce senatoarea Diana Șoșoacă a transmis oficial, de la tribuna Parlamentului, o întrebare ministrului Justiției, Stelian Ion, și vicepremierilor Hunor Kelemen și Dan Barna.

”Prietena Diana Iovanovici-Șoșoacă a adresat o întrebare Ministrului # al Justiției prin care încearcă sa elucideze o problema pe care am semnalat-o de ceva vreme: înmulțirea cazurilor de internare în spitale de psihiatrie ca “alternativa” la arestul preventiv... “alternativa” în acele dosare în care orice solicitare de arestare preventivă ar fi respinsă de pe scaun ca absolut nefondată”, scrie Dan Chitic.

Da, ați citit bine – ”internare în spitale de psihiatrie ca “alternativa” la arestul preventiv” acolo unde măsura nu s-ar justifica prin fapte și context!

Și, atenție, pentru că nu e vorba doar de un abuz al magistraților – ci poate avea un caracter politic!

”Aceste măsuri sunt îndeobște luate împotriva persoanelor care formulează plângeri împotriva autorităților sau, mai nou, împotriva celor care se opun categoric măsurilor de “siguranța sanitara””, scrie Dan Chitic.

Șocant, nu? Iată însă că senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă duce această situație la nivel oficial, printr-o Întrebare (parlamentară) adresată, așa cum precizam mai sus, ministrului Justiției și vicepremierilor.

Obiectul întrebării este – ”Măsura de siguranţă provizorie a internării medicale în spitalele de psihiatrie luată de instanțele de judecată în starea de alertă”.

Senatoarea spune clar: ”Asistăm de câteva luni la măsuri adoptate de instanțele de judecată cu privire la înlocuirea închisorii, arestului, cu internarea în spitalele de psihiatrie”.

Și, pe bună dreptate, senatoarea arată că ”este una dintre cele mai mari amenințări la libertatea cetățenilor, raportat la starea de alertă în care ne aflăm, stare care induce ideea de ”noua normalitate””.

Atenție acum:

”S-a ajuns ca aceasta măsură să fie adoptată în cazurile persoanelor care depun în exces plângeri la instituțiile statului,  exercitându-şi, în fapt, un drept constituțional”, spune senatoarea, completând – ”De aici şi până la a interna toți activiştii civici vocali nu mai este decât un pas”.

Sincer, mă întreb cum de această intervenție, dar mai situația sesizată NU a fost preluată de presă? Mai ales că precedentul ar putea să afecteze ulterior orice orientare civico-politică!

Prin demersul oficial, Diana Șoșoacă solicită miniștrilor să răspundă la următoarele șase întrebări, pe care le redăm integral, fără modificări:

1. Măsura provizorie a internării medicale provizorii nevoluntară este noua armă a ”statului de drept” român, împotriva opozanțiilor de orice fel?

2. Cum se poate explica internarea nevoluntară pe termen nelimitat a persoanelor aflate inclusiv în faza de urmărire penală?

3. Care este poziția oficială cu privire la aceste internări nevoluntare pe termen nelimitat folosite de instanțele de judecată de câteva luni?

4. Care sunt criteriile de aplicare a art. 247 și 248 C. Pr. Pen. pe baza cărora cetățeni fără probleme de sănătate sunt internaţi în spitalele de psihiatric pe termen nelimitat?

5. Care sunt criteriile de apreciere a stării psihiatrice de către un judecător, în condiţiile în care nu are studii medicale, astfel încât să distrugă viaţa unui om normal. printr-o internare nevoluntară pe termen nelimitat?

6. Cum se exercită controlul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestor persoane internate nevoluntar pe termen nelimitat astfel încât să existe siguranţa că un om sănătos nu poate fi integrat eronat la categoria de persoană cu probleme psihice?

12154
Tagurile:
Dan Chitic, Diana Șoșoacă

Загрузка...

CNSU, undă verde pentru elevii din ani terminali

0
În seara zilei de astăzi, 5 martie 2021, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre ce vizează elevii din anii terminali ai ciclurilor de învățământ. Despre ce este vorba.

BUCUREȘTI, 5 mart – Sputnik. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre potrivit căreia se abilitează Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății în vederea modificării Ordinului comun nr. 3235/93/04.02.2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARSCoV-2.

El se modifică în sensul participării fizice la cursuri a elevilor din clasele a VIII-a, a XII-a, a XIII-a și a celor din anii terminali din învățământul profesional și postliceal, indiferent de scenariul în care se află localitatea, dar fără a depăși rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile de 6/1.000 de locuitori.

În cursul zilei de astăzi, 5 martie 2021, Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar – anunța, referitor la dorința Ministerului Educației de a continua școala față în față, în scenariul roșu, și pentru anii terminali, că Federația este de acord cu acest punct de vedere dacă ceilalți ani de studiu rămân online. 

Dacă se dorește neapărat prezența copiilor din preșcolar și primar, atunci este obligatorie posibilitatea opțiunii familiei.

”Faptul că vorbim de o rată a incidenței mai mare de 3 la mie – teoretic, în realitate este mult mai mare – riscurile sunt crescute”, a scris Iulian Cristache pe Facebook.

Reamintim că municipiul București a intrat din nou în scenariul roșu, după ce rata de incidență COVID a urcat la 3,5, potrivit datelor făcute publice de Grupul de Comunicare Strategică.

0

Загрузка...