Dr. Monica Pop

Monica Pop se revoltă după reacțiile la vaccin: ”E SIGUR?! Cuvântul nu există în medicină”

1257
(reînnoit 07:13 09.02.2021)
”A fost o campanie de dezinformare, nu de informare”, a declarat dr. Monica Pop, subliniind că trebuia să se spună de la început că sunt și efecte adverse, chiar severe

BUCUREȘTI, 9 feb – Sputnik. Medicul Monica Pop s-a revoltat după ce a urmărit declarațiile lui Ion Cristoiu, care a relatat cât de rău s-a simțit după a doua doză de vaccin tip ARN Messenger.

”Cum să știe lumea, dacă s-a spus pe toate televizoarele că e un vaccin sigur? Cuvântul acesta nici nu trebuie să există în medicină. Nu există cuvântul acesta!”, a exclamat Monica Pop. ”

Celebrul medic și manager de spital consideră că ”trebuiau să spună de la început că sunt și efecte adverse, că unele sunt foarte severe - că sunt puține acelea severe, dar sunt!”.

”Când eu am spus că nu știi ce te poate aștepta după un timp, pentru că nu sunt studii în sensul acesta, știți bine ce s-a întâmplat”, a declarat Monica Pop, amintind se campania dezlănțuită împotriva sa.

Monica Pop subliniază și incertitudinile privind vaccinul AstraZeneca: ”Înțeleg că acest vaccin de la AstraZeneca este contraindicat persoanelor peste 55 de ani, pentru că nu s-au făcut studii”.

”Păi dacă nu s-au făcut studii, nu putem să fim sceptici?”, întreabă dr. Pop. ”Nu e normal să știm și să fim informați?”.

Concluzia este gravă: ”Foarte bine spune domnul Cristoiu, aceasta a fost o campanie de dezinformare, nu una de informare”, a declarat dr. Monica Pop la Antena 3.

***

Ion Cristoiu a descris prin ce a trecut după ”rapel”: ”Eu m-am simțit cumplit de obosit - și am înțeles că nu sunt singurul - aseară, când am înregistrat pastila mea video, toți au remarcat faptul că abia vorbeam”.

”Am dormit vreo oră-două, dar NU am reușit să mă refac - aseară eram mort de oboseală. M-am trezit dimineață vioi, dar pe la prânz iar m-am simțit obosit”, a povestit Cristoiu, subliniind: ”Eu am reclamat faptul că există posibilitatea unor reacții adverse și că nimeni nu le previne”.
1257
Tagurile:
COVID-19, coronavirus, Vaccinare, Adina Monica Popescu
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume (1609)
O persoană purtând un drapel al SUA

Vor învăța democrația. SUA au decis metodele de intervenție

210
(reînnoit 17:31 05.03.2021)
Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale.

MOSCOVA, 5 mar – Sputnik, Sofia Melniciuk. Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Timpul a arătat că intervențiile și răsturnarea liderilor autoritari sunt ineficiente. Washingtonul a învățat din acest lucru și intenționează să schimbe lumea, începând de la sine. Cum intenționează acum Statele Unite să acționeze – în materialul Sputnik.

Noi timpuri – noi metode

Primul discurs oficial al secretarului de stat, Anthony Blinken, în Departamentul de Stat, deși a avut loc într-o sală goală, a provocat agitație. În decurs de o jumătate de oră, șeful diplomației americane a enumerat principalele direcții ale politicii externe, care vor fi incluse în curând în strategia de securitate națională.

Aproape tot ce a spus Blinken nu este nou: atât el, cât și președintele Joe Biden au spus aceste lucruri de mai multe ori în ultimele luni. Cu toate acestea, ceva a atras atenția.

"Abordarea noastră se va schimba", a declarat secretarul de stat. "Noi nu vom promova democrația cu ajutorul intervenților militare costisitoare sau încercărilor de a răsturna cu forța regimurile autoritare". El a recunoscut că astfel de metode, deși aplicate cu cele mai bune intenții, nu au dus la nimic bun. Mai mult, cuvintele "promovarea democrației" au căpătat o conotație negativă și nici chiar americanii înșiși nu mai cred în ele.

Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale. Promovarea democrației – rămâne a fi un imperativ al politicii externe a SUA – trebuie să se facă prin exemplu propriu. "În caz contrar, jucăm conform dorințelor concurenților, precum Chinei și Rusiei, care profită de orice ocazie pentru a semăna îndoieli cu privire la loialitatea noastră față de idealuri. Nu este nevoie să le facilităm sarcina", a conclus diplomatul.

Un astfel de exemplu

Anul trecut a adus provocări țării. Pandemia de coronavirus, care a ucis mai mulți americani decât Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial și Războiul din Vietnam luate împreună, a evidențiat inegalitățile în domeniul sănătății. Revoltele rasiale datorate brutalității poliției și uciderea persoanelor de rasă negroidă au evidențiat încă o dată problema rasismului sistemic din societate.

Alegerile prezidențiale, în general, au devenit cele mai scandaloase din ultimele decenii. Donald Trump susține până în prezent că rezultatele au fost falsificate. Acest lucru a dus la o adevărată incursiune în valorile fundamentale: pe 6 ianuarie, o mulțime a pătruns în clădirea Capitoliului în timpul confirmării rezultatelor alegerilor.

Noul președinte, Joe Biden, se confruntă cu o nevoie urgentă de a restabili unitatea în interiorul țării, de a demonstra, în primul rând, americanilor înșiși că Statele Unite sunt încă farul democrației.

"Cu exemplul personal există mari probleme în Statele Unite acum", a declarat Pavel Koșkin, cercetător senior la Institutul pentru SUA și Canada, într-un interviu acordat agenției de presă RIA Novosti. "Au nevoie de un instrument retoric pentru mobilizarea electoratului. Este important să arate că sunt capabili să reguleze situația din țară".

Într-o anumită măsură, declarațiile lui Blinken pot fi considerate ca fiind direcționate spre interior, crede Koșkin. "Punerea în ordine a lucrurilor în alte state este un fel de stimulent: trebuie să înceapă de la sine", explică el.

Dezvoltare versus democrație

Administrația lui Biden subliniază în mod constant că principalul rival strategic este China și modelul său de dezvoltare. Washingtonul intenționează să obțină tocmai schimbarea sa.

Dar Beijingul însuși nu intenționează să exporte sistemul politic nicăieri, așa cum a spus președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. "Vom promova oportunități pentru lume prin dezvoltare", a explicat el.

În unele țări, există, într-adevăr, o cerere pentru importul de elemente individuale ale guvernului chinez, spune consultantul Centrului Carnegie din Moscova, sinologul Temur Umarov. De exemplu, statele din Asia Centrală, unde influența Statelor Unite scade în fiecare an.

"Toate autocrațiile din regiune vor să repete succesul Chinei: să devină o economie dezvoltată fără reforme democratice", a menționat Umarov. În același timp, orice autocrație din lumea de astăzi trebuie să pară o democrație. Fără aceasta, este imposibil să existe în mod normal într-o lume globală.

Prin urmare, la nivelul retoricii, toată lumea din Asia Centrală vorbește despre reforme și drepturile omului, dar de fapt nu vede Occidentul drept un model demn de urmat. Dacă în trecut cel puțin o țară – Kârgâzstanul, așa-numita oază a democrației din Asia Centrală – era mai pro-americană, acum chiar și ea și-a schimbat părerea și urmează o cale diferită.

Temur Umarov

sinolog, consultantul Centrului Carnegie din Moscova

Statele Unite și-ar putea consolida poziția în regiune dacă s-ar implica mai activ în Asia Centrală din punct de vedere economic, așa cum face Beijingul. Fără de acest lucru, crede Umarov, nu vor putea să dobândească o mare influență ideologică.

Vechiul neuitat

Abordarea adoptată de noua administrație este o continuare a ceea ce a început încă Barack Obama. Așa-numita Doctrină Obama a implicat și o reducere a prezenței militare americane în străinătate. Chiar și atunci, democrații au ajuns la concluzia că metodele militare nu sunt atât de eficiente și că democrația ar trebui răspândită nu prin intervenții, ocupații și construirea statului, ci prin intermediul puterii blânzi.

Cu toate acestea, cel de-al 44-lea președinte nu prea a reușit: în 2011, Statele Unite au efectuat atacuri aeriene asupra forțelor guvernamentale libiene. Obama a recunoscut ulterior că decizia, desigur, a fost corectă, dar Washingtonul nu s-a pregătit pentru consecințe. Libia s-a cufundat în haos – Obama a numit-o cea mai gravă greșeală a președinției sale.

Actuala administrație va continua încercările lui Obama și va folosi toate metodele, cu excepția intervenției militare directe, crede Dmitrii Suslov, director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie. "Accentul va fi pus pe politica de ajutor extern și ONG-uri, vor susține mult mai activ "revoluțiile portocalii", spune el, reamintind că în Siria, Statele Unite nu au luptat direct cu regimul lui Bashar al-Assad, ci au ajutat forțele de opoziție. "Acesta râmâne a fi un instrument acceptabil".

Acum, Washingtonul apără reprezentanții opoziției din Rusia, Belarus, Venezuela. Anterior, Statele Unite au impus sancțiuni unor oficiali ruși din cauza lui Alexei Navalnîi. Svetlana Tihanovskaya a discutat cu ambasadorul american despre măsurile restrictive împotriva președintelui bielorus Aleksandr Lukașenko. Cu o zi înainte, Blinken l-a sunat pe Juan Gaido, liderul opoziției din Venezuela. În China și Iran, SUA ajută ONG-urile și disidenții pro-occidentali.

Acțiunile concrete depind de țară, notează Suslov. Undeva se manifestă prin sprijinul uneia dintre părți într-un război civil, undeva – prin provocarea unei crize politice.

Politică informațională, propagandă, diplomație publică. Sancțiunile sunt, de asemenea, un instrument important pentru răspândirea democrației: ele lovesc acele elite de care vor să scape. Dar noi Irak-uri și Libii – astfel de operațiuni nu vor mai exista.

Dmitrii Suslov

director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie

Istoria arată că este problematic să planteze democrația doar prin exemplul personal – este mult mai dificil decât să aloce bani pentru proiecte străine. Așadar, sprijinul financiar al forțelor prietenoase, aparent, va deveni instrumentul principal al Departamentului de Stat.

210
Tagurile:
Democrație, SUA
Tematic
Noi declarații șocante venite din SUA – România, total colonie!
UE și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei
SUA au decis să-i pedepsească pe saudiți. Vor beneficia Rusia și Iranul de acest lucru?

Загрузка...
Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă și Dan Chitic aruncă NUCLEARA: opozanții, internați la psihiatrie!

13059
Diana Șoșoacă îl ia la întrebări pe ministrul Justiției pe tema unei practici de- dreptul șocante: internarea forțată de la psihiatrie – care s-ar putea aplica și activiștilor civici care se opun măsurilor din „starea de alertă”

BUCUREȘTI, 5 mart – Sputnik. Avocatul Dan Chitic reacționează după ce senatoarea Diana Șoșoacă a transmis oficial, de la tribuna Parlamentului, o întrebare ministrului Justiției, Stelian Ion, și vicepremierilor Hunor Kelemen și Dan Barna.

”Prietena Diana Iovanovici-Șoșoacă a adresat o întrebare Ministrului # al Justiției prin care încearcă sa elucideze o problema pe care am semnalat-o de ceva vreme: înmulțirea cazurilor de internare în spitale de psihiatrie ca “alternativa” la arestul preventiv... “alternativa” în acele dosare în care orice solicitare de arestare preventivă ar fi respinsă de pe scaun ca absolut nefondată”, scrie Dan Chitic.

Da, ați citit bine – ”internare în spitale de psihiatrie ca “alternativa” la arestul preventiv” acolo unde măsura nu s-ar justifica prin fapte și context!

Și, atenție, pentru că nu e vorba doar de un abuz al magistraților – ci poate avea un caracter politic!

”Aceste măsuri sunt îndeobște luate împotriva persoanelor care formulează plângeri împotriva autorităților sau, mai nou, împotriva celor care se opun categoric măsurilor de “siguranța sanitara””, scrie Dan Chitic.

Șocant, nu? Iată însă că senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă duce această situație la nivel oficial, printr-o Întrebare (parlamentară) adresată, așa cum precizam mai sus, ministrului Justiției și vicepremierilor.

Obiectul întrebării este – ”Măsura de siguranţă provizorie a internării medicale în spitalele de psihiatrie luată de instanțele de judecată în starea de alertă”.

Senatoarea spune clar: ”Asistăm de câteva luni la măsuri adoptate de instanțele de judecată cu privire la înlocuirea închisorii, arestului, cu internarea în spitalele de psihiatrie”.

Și, pe bună dreptate, senatoarea arată că ”este una dintre cele mai mari amenințări la libertatea cetățenilor, raportat la starea de alertă în care ne aflăm, stare care induce ideea de ”noua normalitate””.

Atenție acum:

”S-a ajuns ca aceasta măsură să fie adoptată în cazurile persoanelor care depun în exces plângeri la instituțiile statului,  exercitându-şi, în fapt, un drept constituțional”, spune senatoarea, completând – ”De aici şi până la a interna toți activiştii civici vocali nu mai este decât un pas”.

Sincer, mă întreb cum de această intervenție, dar mai situația sesizată NU a fost preluată de presă? Mai ales că precedentul ar putea să afecteze ulterior orice orientare civico-politică!

Prin demersul oficial, Diana Șoșoacă solicită miniștrilor să răspundă la următoarele șase întrebări, pe care le redăm integral, fără modificări:

1. Măsura provizorie a internării medicale provizorii nevoluntară este noua armă a ”statului de drept” român, împotriva opozanțiilor de orice fel?

2. Cum se poate explica internarea nevoluntară pe termen nelimitat a persoanelor aflate inclusiv în faza de urmărire penală?

3. Care este poziția oficială cu privire la aceste internări nevoluntare pe termen nelimitat folosite de instanțele de judecată de câteva luni?

4. Care sunt criteriile de aplicare a art. 247 și 248 C. Pr. Pen. pe baza cărora cetățeni fără probleme de sănătate sunt internaţi în spitalele de psihiatric pe termen nelimitat?

5. Care sunt criteriile de apreciere a stării psihiatrice de către un judecător, în condiţiile în care nu are studii medicale, astfel încât să distrugă viaţa unui om normal. printr-o internare nevoluntară pe termen nelimitat?

6. Cum se exercită controlul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestor persoane internate nevoluntar pe termen nelimitat astfel încât să existe siguranţa că un om sănătos nu poate fi integrat eronat la categoria de persoană cu probleme psihice?

13059
Tagurile:
Dan Chitic, Diana Șoșoacă

Загрузка...
Весна в дендрарии: цветы распустились раньше времени.

Vremea în următoarele zile cum va fi de 8 martie, veşti nu prea bune

0
După câteva zile cu vreme deosebit de caldă, se va înregistra o scădere bruscă a temperaturilor în 6 martie. Cum se anunţă, potrivit meteorologilor, vremea de 8 martie - Ziua Internațională a Femeii.

BUCUREŞTI, 6 mart – Sputnik. Pe 6 martie vremea se va răci brusc în Banat și Crișana, maximele scăzând până la 6 – 7 grade în intervalul 6 – 8 martie, iar între 7 și 10 martie minimele se vor încadra între -5/-2 grade, potrivit unica.ro.

Primăvara în Moldova
© Sputnik / Cezar Salagor

Totuşi, meteorologii spun că după 9 martie valorile termice se vor apropia de normalul perioadei. Maximele se vor situa între 10 și 11 grade, iar minimele între -1 și 2 grade.

În Transilvania, media temperaturilor se va situa între 3 și 5 grade. Minimele vor avea valori cuprinse între -4/-2 grade, cu excepția perioadei 7 – 10 martie, când vor scădea până la medii ce -8/-5 grade. După data de 9 martie, maximele ar putea ajunge la o medie de 7 – 8 grade. Şi în Maramureș se va răci brusc, astfel că media maximelor va scădea până la 3 – 4 grade, iar minimele vor fi cuprinse între -2 și 1 grad. În nopțile din perioada 7 – 10 martie, valorile termice nocturne vor coborî și mai mult și se vor încadra între -6 și -4 grade.

De asemenea, în Moldova și Dobrogea se va răci mai accentuat, astfel, în perioada 5 – 7 martie, maximele se vor încadra între 3 și 5 grade, iar minimele între -4 și 0 grade. Ulterior, valorile termice vor crește treptat, până la maxime de 8 – 11 grade și minime de -2/3 grade, în perioada 12 – 14 martie.

În Muntenia, maximele vor avea în medie 6 grade, iar minimele -3 grade. Din 8 martie, valorile termice vor începe să crească treptat și vor ajunge la medii maxime de 9 – 11 grade. Minimele se vor situa în jurul a 0 grade. Probabilitatea pentru precipitații va fi în creștere în intervalele 6-8 martie și 12-14 martie.

În Oltenia, răcirea prognozată pentru intervalul 5-7 martie va conduce la o medie a maximelor în jurul a 6 grade și a minimelor de circa -3 grade. Din data de 8 martie, vremea se va mai încălzi și maximele vor urca până la 9 – 11 grade în jurul datei de 14 martie. Minimele se vor încadra în jurul valorii de 0 grade. Șanse pentru precipitații vor fi în intervalele 6-8 martie și 11-14 martie.

Vremea la munte

La munte, maximele vor avea în medie -2 grade, iar minimele vor coborî până la -9/-7 grade. Din 8 martie, vremea va deveni apropiată de normalul termic al acestei perioade. Maximele vor crește spre 0 – 2 grade, iar minimele vor fi de -6/-4 grade.

0
Tagurile:
8 martie, Frig, Meteo

Загрузка...