Bogdan Lucian AURESCU

Analiză de la Beijing: Analfabetismul funcțional al MAE român

309
(reînnoit 19:17 26.01.2021)
O analiză care scot în evidență nu numai analfabetismul funcțional în relația cu Estul, ci și câteva caracteristici generale: slugărnicie, impostură și… prostie!

BUCUREȘTI, 26 ian  - Sputnik. Precizez că este vorba de Analfabetismul funcțional al MAE român în „democratizarea” estului – după cum titrează cunoscutul jurnalist român de la Radio China International, Daniel Tomozei Dimian.

Ziaristul face o analiză dură a unei diplomații române ”incapabilă să își protejeze proprii cetățeni, să le asigure minime servicii consulare și de asistență juridică în situațiile limită”, care dă imaginea unei Românii care ”coțăie cu superioritate și dă lecții de democrație, drepturi și libertăți în termeni inacceptabili pentru o țară transformată în colonie de mâna a doua!”.

Concret, Dan Tomozei asară cum, ”cu o vitejie de politică externă greu de ghicit la dimensiunea, potența și imaginea reală, Ministerul român de Externe rezolvă din cuvinte ordinea legislativă din Republica Moldova, drepturile și libertățile din Belarus, și chiar aplicarea legii în Federația Rusă!”.

„Cu un asemenea potențial și așa arie de acoperire, Bogdan Aurescu poate candida cel puțin la poziția de președinte al UE, dacă nu al planetei Terra!”, scrie ironic Dan Tomozei. ”Însă, cine nu știe că Aurescu, la fel ca Iohannis și guvernele lui, nu este decât un umil executant lăsat să viseze importanța celui mai uriaș (!?) dintre pitici!”.

Dar, ziaristul subliniază că, din păcate, în notă extrem de serioasă, ”Ministerul român de Externe sub Bogdan Aurescu manifestă un nepermis analfabetismul funcțional în materie de diplomație, politică și relații externe, situația care plasează România în cea mai cenușie și insalubră reprezentare … diplomatică!”.

Analiza jurnalistului de la Beijing vizează acțiunea MAE în cele trei cazuri menționate – Moldova, Belarus și Rusia.

”Aurescu ceartă Parlamentul Republicii Moldova”

Dan Tomozei citează Ministerul Afacerilor Externe: ”MAE constată că, în pofida semnalelor primite din partea partenerilor internaționali ai Republicii Moldova (RM), inclusiv România, coaliția parlamentară formată din PSRM și Platforma “Pentru Moldova”, care include Partidul Șor, continuă să adopte legi cu efecte negative pentru dezvoltarea Republicii Moldova, stabilitatea financiară și credibilitatea sa internațională”.

Cu alte cuvinte, Bogdan Aurescu ”dă lecții de democrație, fără să observe haosul din Parlamentul și Guvernul de la București!”, remarcă jurnalistul.

La fel de ”vigilent”, Aurescu anunță că ”România a luat notă de faptul ca există contestări puternice ale societății civile din Republica Moldova” – adică ”generând o manipulare la modă în democrație, prin menținerea în anonimat a puternicilor contestatari din societatea civilă”, arată Dan Tomozei.

”Și dacă Parlamentul de la Chișinău nu este bun, Aurescu dă lecții și în domeniul legii bugetului de stat din RM (nu contează că România nu are încă un buget pe 2021, care potrivit legii trebuia adoptat în 2020) și chiar în domeniul audiovizualului! (vezi AICI)”, subliniază revoltat Dan Tomozei.

Întrebare firească: ”Dacă nu pentru a intervenii nepermis în jocul electoral, pentru ce se avântă Aurescu și Ministerul român de Externe în problemele Republicii Moldova?”.

”Grija pentru bunăstarea basarabenilor este o gogoriță uriașă, însă nu atât de mare încât să nu se vadă sărăcia, lipsa de bunăstare, anxietatea socială din România, probleme de care ar trebui să fie preocupat Aurescu și guvernul din care face parte!”, conchide Dan Tomozei.

”Belarus … deja o obsesie!”

În cazul Bielorusiei, Aurescu a anunțat că România susține „aspirațiile legitime ale poporului belarus pentru libertate și democrație, condamnând represaliile la adresa reprezentanților opoziției și a protestatarilor pașnici, precum și arestările jurnaliștilor” – și asta chiar în cadrul reuniunii informale a Consiliului de Securitate al ONU, organizată zilele trecute de Estoni, precizează Dan Tomozei.

Mai mult, amintește Dan Tomozei, ministrul Aurescu ”a evidențiat contribuția voluntară a țării noastre în valoare de 100.000 euro pentru susținerea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus”, sumă acordată prin intermediul European Endowment for Democracy (EED), precum și decizia Guvernului român de acordare a 100 de burse studenților din Belarus, ce va fi operațională într-un orizont de timp apropiat (vezi mai mult AICI)

”STOP!”, exclamă revoltat Dan Tomozei – ”Prin urmare, România insistă și continuă să fie parte la destabilizarea unei țări suverane, acțiune la care contribuie financiar și uman!”.

De fapt, într-o altă analiză, Dan Tomozei a mai denunțat faptul că România ”devine oficial exportator de instabilitate”. Dar, acum ”avem și mecanismul prin care țara noastră este atrasă în jocurile ABSOLUT DELOC CORECTE DIPLOMATIC: Fondul european pentru democrație (EED)!”.

”Ca să traducem în cuvinte simple, UE a preluat modelul SUA și a inventat „onegheuri” (pe înțelesul lui Iohannis) cu care infiltrează și generează destabilizare”, scrie Dan Tomozei.

Acest EED a fost înființată în 2013 de țările membre UE, și „încurajează democrația în vecinătatea europeană și nu numai” (vezi AICI), precizează Dan Tomozei.

”Se impune o întrebare: dacă din toată sărăcia România a contribuit cu 100.000 de euro la proiectul de destabilizare a Belarus, care să fie suma totală aferentă celor 27 de țări membre UE?”, încheie Dan Tomozei acest capitol.

”Cu limba scoasă spre porțile Federației Ruse!”

În fine, Rusia, unde, ”pentru că este un luptător neobosit pe tarlaua drepturilor și libertăților”, ministrul Bogdan Aurescu ”nu avea cum să nu se înscrie în corul european al celor care mor de grija unui figurant, pe numele lui  Alexei Navalnîi”.

”Plonjând fără pic de reținere în ridicol, Aurescu a transmis pe Twitter că „reținerea liderului opoziției din Rusia, Navalnîi, la reîntoarcerea sa în țară după ce s-a recuperat de la otrăvirea cu Noviciok este inacceptabilă. Reprimarea opoziției, doar pentru că este opoziție, este pur și simplu nedemocratică””, consemnează Dan Tomozei.

Reacție jurnalistului e dură: ”Când ești ministru de Externe, chiar și într-o țară transformată în colonie și portavoce cum a ajuns România sub Iohannis, rămâne ca inacceptabil să te comporți „oneghistic”, speculant, lipsit de probe juridice, și mai prost chiar și decât Navalnîi, cel pe care Aurescu îl cocoloșește, în ciuda tuturor evidențelor și bunului simț!”

”Trei întrebări…”

Finalul analizei este format din trei întrebări, care scot în evidență tot atâtea caracteristici: slugărnicie, impostură și… prostie! Iată întrebările puse de jurnalistul român de la Beijing:

-”Cât de slugarnic, de obedient sau poate șantajabil este Bogdan Aurescu dacă execută la comandă și cârâie în corul euro-atlantic, sperând să contribuie la o accentuare a tensiunilor sociale și eventual politice din Federația Rusă?”

-”Cât de impostor trebuie să fie ministrul de Externe Bogdan Aurescu dacă se face că nu înțelege că politica anti-rusă dusă de București a fost și este un grav deserviciu adus României, un traseu pe care îl urmează mai nou și în relația cu China?”

-”Nu în cele din urmă, cât de prost este omul Bogdan Aurescu dacă nu înțelege că la judecata istoriei va fi consemnat între cei care au demolat, nu care au construit, între cei care au slugărit la mizeriile altora, nu care au condus spre mai bine destinele propriei țări?”

Articolul a fost publicat de ziaristul Daniel Tomozei Dimian pe blogul său, unde veți găsi și alte  articole excelente – multe despre China, cel mai mare și dinamic investitor mondial, de care actuala conducere încearcă să îndepărteze România.

În primul planul acestei tentative contra istoriei celor două țări și națiuni este chiar Bogdan Aurescu, din păcate ministru de Externe. 

309
Tagurile:
Beijing, MAE
Tematic
Aurescu a atras atenția că certificatul de vaccinare poate da naștere la discriminări
Rușine maximă și cinism: Iohannis și Aurescu neglijează TOTAL românii din Ucraina!
Aurescu, mesaj pro-Navalnîi – e făcut praf de români!
Джо Байден

Biden va preciza dacă Rusia este gata se sinucidă

487
(reînnoit 07:35 12.06.2021)
"Statele fac astfel de lucruri înainte de război", a menționat între altele, în timpul unei discuții televizate, Andrei Bezrukov, colonel al Serviciului de Informații Externe, astăzi profesor la universitatea MGIMO.

Este vorba despre o acțiune cu adevărat serioasă a administrației americane, care a comandat, încă în februarie, un studiu al vulnerabilității țării în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare cu bunuri critice, menționează într-un editorial pentru RIA Novosti analistul Dmitrii Kosîrev. Studiul a fost finalizat acum, în ajunul călătoriei președintelui Joe Biden în Europa, unde va avea loc, între altele, și întâlnirea acestuia cu președintele Vladimir Putin.

Despre faptul că această întâlnire de la Geneva va constitui doar o parte a schimbării de curs americane pe scena mondială, demult așteptată și foarte serioasă, vom vorbi mai jos. În ceea ce privește vulnerabilitatea Americii, aceasta, conform datelor studiului, a fost depistată în cel puțin trei sfere – în aprovizionarea cu medicamente, cu semiconductori și cu elemente terestre rare. Și în toate cazurile este vorba despre China, adică despre dependența periculoasă a aprovizionării SUA de o superputere egală cu America pe scena mondială.

Apoi, zilele trecute, a urmat acțiunea numărul doi – dezvoltarea unei legi privind inovațiile și concurența. Ea a fost aprobată de Senatul SUA și va fi pusă în aplicare în curând. Și aici este vorba, în primul rând, despre concurența cu aceeași superputere. Două sute cincizeci de miliarde de dolari au fost alocate în temeiul acestei legi pentru a îmbunătăți competitivitatea economiei americane față de China. Este vorba despre subvenții pentru a accelera inovațiile și alte tipuri de sprijin pentru industriile avansate americane.

Aici există o particularitate amuzantă. Ani de zile, Statele Unite au explicat cât de inacceptabil este sprijinul statului chinez pentru industriile avansate și multe alte industrii. Programul Beijingului "Made in China 2025" a fost apreciat drept un model de concurență greșită și de întruchipare a răului. Adică, nemulțumirea consta în faptul că Beijingul nu respectă regulile, joacă necinstit. Cinstit – este atunci când concurează numai comercianții privați și victoria este determinată de o zeitate numită Piață. Dar acum, când s-a dovedit că jocul Chinei duce la câștig, inclusiv global, Statele Unite au decis destul de liniștit să facă același lucru.

© Sputnik / Алексей Дружинин

Acum despre amploarea a ceea ce se întâmplă. Experții spun că administrația democraților a moștenit ideea republicanilor de a reindustrializa America și că este vorba despre programe concepute pe zece ani. Și că pentru Statele Unite chestiunea este pusă în felul următor: să câștige această luptă sau să moară.
În ceea ce privește moartea – ar putea fi prea mult. Dar iată estimarea publicației The Guardian: până la sfârșitul deceniului, China va depăși Statele Unite în ceea ce privește volumul economiei, dar nu pur și simplu, ci cu o pondere suplimentară – preluând conducerea tehnologică mondială (fapt ce împiedică Pentagonul să doarmă liniștit noaptea). Însăși ideea unei astfel de pierderi a statutului de lider este teribilă pentru Statele Unite.

Cuvântul cheie în toate aceste subiecte strâns legate este "tehnologii". Volumul total al producției într-un an este, desigur, important, dar mai degrabă în ceea ce privește propaganda. Statutul actual relativ egal al celor două superputeri în ceea ce privește superioritatea tehnologică este un coșmar, pe când preluarea conducerii tehnologice mondiale de către China este un coșmar-coșmar.

Anume cu astfel de sentimente a fost pregătită actuala călătorie a lui Joe Biden în Europa. Același material din ziarul londonez descrie destul de clar întregul concept al acestui periplu diplomatic. Biden se va întâlni cu liderii Occidentului în Cornwall, Marea Britanie, ca parte a summit-ului G7. Apoi va avea loc o discuție cu NATO și cu structurile europene. Iar conversația va atinge în primul rând și aproape exclusiv China. Biden intenționează să invite europenii, destul de sceptici, la un al doilea război rece, de data aceasta cu China.

De ce europenii sunt sceptici? Doar un detaliu despre cum ar trebui să arate un astfel de război: conform studiului menționat anterior despre vulnerabilitatea Americii și potrivit legii concurenței menționate mai sus, în Statele Unite se creează "un grup de atac", condus de un reprezentant comercial sau de o altă persoană de rang ministerial. Această forță de atac va determina care dintre mărfurile chineze se bazează pe tehnologiile furate de la americani. Și nu este vorba doar că aceste mărfuri nu vor putea fi importate în SUA. Despre statutul lor ”furat” vor fi anunțați și europenii, și alți aliați. Ulterior, aceștia din urmă vor fi rugați să-i creadă pe americani pe cuvânt și, la fel, să nu cumpere aceste produse extrem de competitive.

Vor crede oare aliații, toți până la unul? Întrebarea este complexă. Dacă ne întoarcem la articolul din The Guardian, acolo este citat un diplomat anonim, care observă: europenilor s-ar putea să nu le placă ceea ce face China (într-o situație sau alta), dar americanilor nu le place ceea ce este China, și anume, o putere egală cu America în lume, indiferent dacă face ceva în general.

Summitul de la Geneva, conform acestei logici, se dovedește a fi la periferia călătoriei europene a lui Biden. Relațiile bilaterale cu Moscova sunt secundare pentru el. Președintele american se va ocupa, în primul rând, de sondarea poziției Rusiei cu privire la viitorul război rece dintre Statele Unite și China pentru decenii înainte. Bineînțeles, nimeni nu se așteaptă că Moscova se va angaja brusc într-o confruntare cu Beijingul. Dar să afle cum se va comporta Rusia în unele situații, ipotetice deocamdată, este util pentru America. Poate că Rusia va dori brusc să se sinucidă geopolitic și să adopte un fel de poziție neutră în confruntarea iminentă.

Deși, ce poate fi mai simplu: există două superputeri, una – cea care pierde – se pregătește să se confrunte cu cealaltă. Ambele sunt giganți economici și lideri tehnologici, prin urmare parteneri potențial profitabili. Dar, în ultimii ani, o superputere i-a făcut (și i-a spus) Rusiei un număr extrem de mare de ticăloșenii. Cealaltă superputere, cel puțin, nu a făcut sau a spus nimic de genul acesta. În plus, dezvoltă cooperarea cu noi acolo îi iese asta. Și ce poziție a Moscovei am putea să ne imaginăm aici?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>

487
Tagurile:
Rusia, Joe Biden

Загрузка...
Parlamentul

Dilema ruso-europeană a Moldovei: Ce cale trebuie urmeze țara după alegeri?

145
Moldova se pregătește de alegerile parlamentare anticipate. Rezultatele scrutinului vor determina în mare parte vectorul politic al țării.

CHIȘINĂU, 11 iun – Sputnik, Nikita Cikunov. Se va orienta oare Moldova spre Europa ori își va aprofunda cooperarea cu Rusia. Sau poate că țara în general îi va ”întoarce spatele” Moscovei detalii în analiza Sputnik.

Vot istoric

În Moldova a demarat campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate, care urmează să aibă loc pe 11 iunie. Decretul cu privire la dizolvarea Legislativului și numirea datei alegerilor a fost semnat în aprilie de președintele Maia Sandu.

Marea intrigă a alegerilor este dacă Maia Sandu, considerată unul din cei mai pro-occidentali politicieni din țară, va reuși să-și consolideze pozițiile în noul Parlament și să influențeze mai puternic situația din Moldova.

Potrivit șefului secției Transnistria și Moldova a Institutului rus pentru statele CSI, Serghei Lavrionov, actuala conducere a țării este orientată într-o măsură mai mare spre Europa, iar majoritatea din organul legislativ și platforma Pentru Moldova – spre Rusia.

“Rezultatul scrutinului vor reprezenta de facto alegerea între Est și Vest, care a fost caracteristică întotdeauna Moldovei. Pe de o parte, activizarea cooperării cu Uniunea Europeană, pe de altă parte – răcirea relațiilor cu Rusia și invers”, explică politologul.

Totodată, trebuie să înțelegem că îndepărtarea de Rusia implică niște pierderi financiare semnificative pentru diverse ramuri ale economiei moldovenești, care sunt legate tradițional de piața rusă, cum ar fi agricultura, adaugă el.

O lovitură asupra agricultorilor

În mare parte, Moldova exportă în Rusia produse de origine vegetală, produse alimentare, băuturi și tutun – aceste categorii de mărfuri reprezintă peste 60 la sută din exportul țării. Iată de ce piața rusă este foarte importantă pentru complexul agro-industrial al țării, susține expertul în economie Veaceslav Ioniță.

“Chiar dacă principalul partener comercial este România, agricultura Moldovei depinde foarte mult de Rusia”, explică el. Spre exemplu, peste 90 la sută de mere se duc anume pe piața rusă. Același lucru e valabil și pentru struguri. Este o nuanță foarte importantă, ținând cont că producția agricolă constituie una dintre principalele articole de export (21,2 la sută din toată structura exportului în anul 2020 - Sputnik).

Pentru producătorii moldoveni de mere, piața rusească este atrăgătoare datorită unei cereri mari și prețuri mari – livrarea producției acolo este mai convenabilă decât în România, spune șeful secției marketing al asociației Moldova Fruct, Adrian Cojocaru.

“Rusia este o piață foarte bună. Prețurile la mere sunt ridicate, iată de ce profitul este mare. Desigur, exportăm și în alte direcții, cum ar fi România. Însă acolo prețurile nu sunt atât de atractive și concurența este mai mare, în special cu Polonia. În pofida faptului că România este vecinul nostru apropiat, merele poloneze ajung mai rapid la supermarketuri decât ale noastre, pentru că ambele state fac parte din Uniunea Europeană. La capitolul prețuri, la fel, ne vine greu să concurăm cu polonezii, pentru că ei nu au nevoie de o devămare suplimentară a mărfurilor. Iată de ce, raportând cheltuielile și câștigul obținut, suntem interesați mai mult de Rusia”, subliniază specialistul.

Poziția pro-europeană a președintelui Moldova a adus deja primele probleme agricultorilor – în aprilie Rusia nu a prelungit perioada de aplicare a taxei zero pentru unele mărfuri din țară. Datorită acestor facilități, exportatorii moldoveni economiseau de la 300 la 500 milioane lei pe an (aproximativ 30 milioane dolari - Sputnik).

Acum sunt nevoiți să achite taxa în valoare de 0,015 euro pentru fiecare kilogram de producție exportată și un impozit în mărime de 20 la sută. Cheltuielile suplimentare frânează exportul producției moldovenești în Rusia, recunoaște Adrian Cojocaru.

“Orice reducere a exportului pe piața rusească dăunează Moldovei. Acum ajunge la o situație în care micile gospodării își defrișează livezile de meri pentru că cultivarea merelor devine nerentabilă. În același timp, Maia Sandu nu a făcut nimic pentru a prelungi perioada comerțului fără taxe”, continuă Serghei Lavrionov.

Problema gazului

Anual Moldova primește aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz rusesc la un preț relative mic: 120-122 dolari pentru o mie de metri cubi. În același timp, miercuri, 9 iunie, costul gazului în Europa a atins un nivel maxim de trei ani – până la 357 dolari pentru o mie de metri cubi.

Rusia ar putea fi înlocuită de România, care în luna iulie a anului trecut a construit 120 de kilometri ai gazoductului Ungheni-Chișinău. Însă livrările prin conductă nu vin, noua magistrală este goală de un an.

Unul dintre motive este insuficiența gazelor. În perioada ianuarie și aprilie, România a procurat mai mult gaz rusesc decât în tot anul 2020. Potrivit datelor ”Gazprom”, livrările în această țară au crescut cu aproximativ 139,8 la sută în termini anuali.

În viitor achizițiile din Rusia doar vor crește pentru că producția internă în România scade. Anul trecut, cei mai mari producători de gaz – companiile Romgaz și OMV Petrom au raportat o diminuare a producției cu 1 miliard de metri cubi. În total, acestea au extras doar 8,65 de miliarde de metri cubi.

“Ne putem aștepta ca România să devină cel mai mare furnizor de gaz pe piața moldovenească doar în cazul în care această țară va spori importul de gaz din Rusia. Alte variante românii nu au”, declarase anterior adjunctul directorului general al Institutului Energeticii Naționale, Aleksandr Frolov.

În acest caz, în Moldova va ajunge același gaz rusesc, doar că prețul acestuia va crește de câteva ori, prognozează doctorul în științe economice Elena Gorelova.

“Putem primi gaz rusesc conform contractelor sau să-l primim printr-un intermediar – România. Un astfel de reexport pentru noi va fi mult mai costisitor. Ne convine să primim gazul așa cum îl primim acum, prin tranzitarea Ucrainei. Nu este deloc rațional să-l cumpărăm din Europa. În opinia mea, nu există niciun concurent pentru ”Gazprom” la capitolul prețurilor”, consideră ea.

Lipsa unei alternative la gazul rusesc este un motiv semnificativ pentru care Moldova nu poate renunța la cooperarea cu Moscova, consideră Serghei Lavrionov.

Stingeți lumina

Asigurarea cu gaz este importantă și din punct de vedere a menținerii stabilității sistemului energetic al Moldovei. În prezent, 85 la sută din consumul intern de energie este asigura de Termocentrala de la Cuciurgan (controlată de holdingul rusesc Inter RAO), restul de 15 la sută este acoperită de compania ucraineană DTEK.

Kievul a declarat cu mai multe ocazii că este dispus să asigure tot consumul Moldovei de energie electrică (peste 3,6 miliarde de kWh pe an), înlocuind cota pe piață a furnizorului rusesc, însă în practică acest lucru este puțin probabil.

Pe lângă multiplele probleme cu propria energie, un alt aspect care confirmă incapacitatea companiilor ucrainene de a acoperi sută la sută din necesitățile Moldovei este componenta tehnică a sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei. Pentru ca energia electrică ucraineană să ajungă în Moldova, aceasta va trebui să treacă prin blocurile energetice ale Centralei de la Cuciurgan (aflată în apropierea regiunii Odesa). Dar ca aceste blocuri să poată funcționa, Centrala are nevoie de o piață de desfacere, pe care nu o va avea în cazul acceptării energiei electrice ucrainene.

“Luând în considerare starea sistemului energetic din Ucraina, pentru Moldova aceasta nu reprezintă o direcție strategică. Primim energie de la Centrala de la Cuciurgan și o vom primi în continuare. Însă aici totul va depinde de livrările gazului rusesc”, atrage atenția Elena Gorelova.

Fără speranță în ajutor european

Uniunea Europeană nu va ajuta Moldova în detrimentul propriilor interese, atât economice, cât și politice, susține directorul Institutului rus de Studii Social-Economice, doctorul în științe economice, Aleksei Zubeț. În opinia lui, partenerii europeni sunt mulțumiți deplin de actuala situație, în care Moldova are rolul de donator de forță de muncă ieftină și producție agricolă ieftină.

“Este o atitudine consumistă. Europa nu va sponsoriza livrările de resurse energetice, resurse minerale și gaz, așa cum face acum Rusia. Gazul din Europa va veni în Moldova cu prețuri de piață. Comerțul este una, însă iată ajutoarele sunt cu totul altceva”, concluzionează expertul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

145

Загрузка...

NBC: Biden îi va transmite lui Putin „semnal dur”