Maia Sandu

Analist MGIMO: Noul președinte Maia Sandu poate fi comparată cu Nikol Pashinyan

280
(reînnoit 17:26 14.01.2021)
Alexei Tokarev, cercetător senior la Institutul de Studii Internaționale al MGIMO, prezice viitorul conflictelor post-sovietice și al relațiilor dintre Rusia și vecinii săi.

Analiștii MGIMO au o tradiție. În fiecare an, în ianuarie, eu și colegii mei publicăm o previziune a «amenințărilor internaționale», în care încercăm să descriem tendințele cheie în relațiile internaționale. Nu lucrăm ca Vanga, care prezicea cu exactitate cotațiile de acțiuni și punea diagnostice în baza fotografiilor. Această lucrare colectivă își propune să descrie viitorul sistemului internațional în linii mari.

Prognoza actuală vizează, desigur, analiza lumii post-covid. Deși cu prefixul «post» ne-am grăbit. Subtitlul raportului «Amenințările internaționale – 2021» – «Geopolitica după pandemie». Deși nu există încă niciun «după». Noi trăim în cel «de-al doilea val», în Marea Britanie există o nouă versiune COVID-19, iar graficul zilnic al cazurilor nu tinde spre zero. Cu toate acestea, ne uităm în viitorul apropiat al planetei, înțelegând, rațional, că pandemia se va sfârși în cele din urmă. În versiunea actuală a prognozei, regiunii post-sovietice i se oferă un spațiu insultant. Un motiv bun pentru a ne corecta.

Leitmotivul anului 2021: statul are nevoie de mai mult. În anii precedenți, globalizarea a încercat să elimine suveranitatea națională. Dar, în primul rând, instituțiile publice, și nu corporațiile private, sunt cele care port cea mai mare parte a luptei împotriva pandemiei; organizațiile supranaționale (OMS, de exemplu) sunt acum menționate ca neputincioase. În al doilea rând, 2020 nu a fost un an al păcii. Rusia, în diverse roluri (mediator, pacificator, participant direct), este implicată în conflictele internaționale și interne din Siria, Nagorno-Karabah, Donbas, Transnistria și Belarus. Intensitatea acestor conflicte variază. Un lucru este constant: o țară care duce o extinsă activitate internațională nu se poate închide în interiorul frontierelor naționale, chiar dacă lumea își închide granițele.

Caucaz și Turcia

Anul 2021 are șanse mari să devină un an revoluționar în ceea ce privește cel mai dificil conflict post-sovietic. Eforturile diplomatice ruse din Nagorno-Karabah sunt, desigur, mai puțin apreciate în Armenia decât în ​​Azerbaidjan. Se pare că și-au schimbat locurile în compație cu 1994. Acum societatea armeană se simte ca un ratat. Acest fapt înseamnă că conflictul nu este rezolvat. Și, în ciuda tuturor declarațiilor politice, conflictul poate escalada. Pe de o parte, forțele ruse de menținere a păcii între părțile beligerante de o perioadă reprezintă o garanție sigură a păcii. Pe de altă parte, mandatul lor este limitat la cinci ani, dar poate fi prelungit.

În plus, există un jucător extern activ în regiune. În fruntea Turciei se află un lider puternic și ambițios care încearcă să transforme lumea turcică în una turcă, care știe să manevreze atât crizele interne (să ne amintim de «revolta militară» din 2016), cât și crizele externe (de la proxy-ul din Siria și comerțul cu petrol cu ​​teroriștii până la agravarea relațiilor cu Rusia din cauza unui Su-24 distrus și a hărțuielii constante cu președintele francez). Apartenența la NATO, care continuă în ciuda tuturor contradicțiilor deschise și non-publice cu Europa și Statele Unite, precum și dorința de a fi liderul mondial al musulmanilor, fac din Turcia o forță absolut reală, care va fi luată în considerare de către toți jucătorii din Caucaz.

Liderul ambițios decide să rezolve cu forța un conflict teritorial și etnic de lungă durată, ignorând forțele ruse de menținere a păcii și bazându-se pe sprijinul unei forțe externe – un caz din trecutul recent al spațiului post-sovietic. Să ne amintim – a fost doar în 2008. În opoziție cu un astfel de scenariu, președintele Azerbaidjanului, la 12 ianuarie, la Moscova, într-o întâlnire cu colegul său rus, a vorbit despre progresele infrastructurale și economice. Restabilirea comunicației feroviare de-a lungul graniței de sud a Azerbaidjanului și Armeniei, construirea unei autostrade spre Republica Nahicevan, iar de acolo spre Turcia, conectarea Erevanului la aceast traseu și legătura Armeniei cu Iranul și Rusia – un succes economic pentru toată lumea. Desigur, relațiile politice armeno-azere nu se vor încălzi, dar economia, nevoia de a consolida infrastructura și de a rezolva reciproc problemele de transport pot amâna dorința de răzbunare a Erevanului și dezvoltarea succeselor ofensive a Baku-ului.

Și dacă Ilham Aliyev, în politica sa internă, se sprijină pe meritele câștigătorului, care a reintegrat ținuturile pe care țara sa și comunitatea internațională le consideră a lor, atunci omologul său armean are mari probleme. Criza politică internă din Armenia va continua din cauza faptului că ratingul lui Nikol Pashinyan scade după războiul pierdut, dar acum, nu există o forță națională semnificativă în țară care să poată prelua puterea de la el. 17 partide de opoziție trag pătura deasupra lor și refuză alegerile anticipate, în timp ce Pashinyan rămâne prim-ministru. Cei care, în 2018, au participat cu entuziasm la mitingurile de sute de mii de oameni în sprijinul noului guvern, acum îl urăsc cu pasiune, acuzându-l de înfrângerea de pe front și de pierderea unei părți a Republicii Nagorno-Karabah.

În timp ce Azerbaidjanul va promova programele interne de reconstrucție a zonelor distruse, politica internă armeană în 2021 va reflecta asupra subiectului înfrângerii și va căuta responsabilii. Nu doar resentimente sau dezamăgiri, ci durere și furie – iată ce simte Armenia față de clasa sa politică. Țara, care mulți ani s-a simțit câștigătoare într-un conflict regional, a pierdut, acum fiind condamnată la o lungă reflecție și o acceptare a noului statut de către conștiința de masă.

Alte țări

În 2021, Georgia și Moldova vor fi unite de o creștere a influenței externe. Un eveniment semnificativ în 2020 a fost semnarea unui acord între guvern și opoziție la reședința ambasadorului american la Tbilisi. Zilele când miniștrii ruși, în calitate de arbitri invitați cu amabilitate, rezolvau cu succes disputele politice interne georgiene au trecut de mult. Acum, crizele politicii interne sunt reglementate de jure pe teritoriul unui alt stat. În acest context, declarația lui Bidzina Ivanishvili despre faptul că se retrage, nu adaugă stabilitate sistemului politic. În politica publică, clasa politică georgiană, desigur, va continua să dea vina pe comploturile «vecinului nordic» de propriile greșeli. Publicațiile dezvăluitoare despre modul în care «Kremlinul conduce politicienii georgieni» vor continua. Și un stereotip de lungă durată va fi impus societății: participarea directă a politicienilor occidentali în afacerile interne este o binecuvântare; încercările Rusiei de a sprijini titularii de mandat individual este un rău teribil.

Schimbarea președintelui din Moldova va intensifica retorica anti-rusă, pro-occidentală și pro-română. Noul președinte, Maia Sandu, poate fi comparată cu Nikol Pashinyan. Un background occidental, la fel ca și valorile personale. Moscova și obiceiurile sale sunt mai puțin înțelese decât birocrația și networking-ul de la Bruxelles și Washington. La fel ca și Pashinyan, Sandu va repeta pasajele așteptate despre multidirecționalitate și despre necesitatea dezvoltării relațiilor cu toate centrele de putere. Diferența va consta în circumstanțele obiective ale geografiei. Pashinyan nu are cu cine să unească Armenia, dar Sandu îi reprezintă destul de bine pe unioniști – cei care nu recunosc independența statalității, istoriei și limbii moldovenești și vor să trăiască într-o Românie unită.

Prin intermediul tuturor canalelor, Moscova va transmite noii conduceri moldovenești o teză simplă: nu există o soluție militară la problema transnistreană, iar păstrarea Moldovei în spațiul lumii ruse, adică cu capitala suverană la Chișinău și nu la București și cu respectarea drepturilor majorității rusofone – reprezintă interesul național constant al Rusiei. Moscova nu va împiedica comerțul Transnistriei cu UE prin Moldova sau extinderea legăturilor proprii ale Moldovei cu Europa. Există linii roșii clare în ceea ce privește țara: retorica despre necesitatea retragerii contingentului rus de menținere a păcii nu este plăcută, dar este permisă, dar oricare alte încercări reale de a rezista trupelor, contrar acordurilor în formatul «5+2», nu va aduce pace. De fapt, aici merită reamintit cazul lui Mihail Saakașvili, care a crezut o parte din neoconservatorii americani și și-a pierdut propria țară.

Frații slavi

În sfârșit, frații slavi, care în ultimii ani nu sunt întotdeauna mulțumiți de frăție. În Belarus, Rusia este interesată de un transfer pașnic al puterii. Pe de o parte, Moscova înțelege măsura în care serviciile speciale ale Poloniei și Lituaniei sunt implicate în escaladarea protestelor după alegerea lui Alexandr Lukașenko. Pe de altă parte, a fost greu să nu observăm ceea ce făceau forțele de securitate cu protestatarii pașnici. Asistența HR reală acordată de Rusia sub forma mai multor autobuze cu soldați OMON grație Uniunii Statale Rusia-Belarus (care, notez, nu era necesară) nu ar trebui considerată ca o îngăduință în organizarea activității izolatorului de pe strada Okrestina. Rusia nu este interesată să predispună generațiile de tineri bieloruși împotriva sa. Pregătirea domoală a transferului de putere ca urmare a adoptării unei noi constituții și, de exemplu, a alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate, când soarta țării este decisă nu pe stradă și pe canalele de Telegram, ci la secțiile de votare în conformitate cu procedurile competitive și deschise – este scenariul de care este interesată și Moscova.

Pentru Ucraina, anul 2021 nu va fi un an promițător. Desigur, «șoimii» și naționaliștii sunt încurajați de victoria Azerbaidjanului, sprijinită de Turcia. Tactica militară de a suprima inițial artileria de apărare antiaeriană și forța de muncă a forțelor de apărare cu ajutorul dronelor, precum și avansarea în continuare a propriilor forțe terestre pe teren muntos au adus succes. Livrările de arme din Statele Unite și Turcia creează la Kiev iluzia necesității de a «ataca la est». Dar Donbas seamănă cu Transnistria, cel puțin, prin prezența unui stat-patron puternic. Nu va exista nicio soluție militară. În ciuda a 450 de miliarde de grivne de datorii externe, a scăderii producției industriale, a riscului etern al politicii ucrainene – amenințarea cu demisia guvernului, posibilul eșec de a-și îndeplini obligațiile față de angajații din sectorul public, Ucraina va continua să crească cheltuielile militare (acum – 6% din PIB). În mijlocul rapoartelor mass-media despre construirea unei baze navale britanice la Nikolaev și a unei baze americane la Mariupol, politicienii ucraineni vor continua să explice societății că «agresiunea imperială» este de vină pentru toate necazurile. În plus, tendința de desuveranizare a Ucrainei se va intensifica. S-au introdus deja sancțiuni împotriva unora dintre anchetatorii ucraineni care se ocupau de relația dintre compania Burisma și fiul președintelui Biden.

2021 nu va fi un an al păcii pentru spațiul post-sovietic. Pandemia nu s-a terminat, SUA are o nouă administrație care este mult mai ideologică decât cea anterioară, conflictele sunt nerezolvate, guvernele naționale sunt slabe și suveranitatea națională este amenințată. Dorința partenerilor de peste ocean de a utiliza spațiul post-sovietic ca o zonă-tampon între Europa și Rusia și care trebuie să fie implicat permanent în noi și noi conflicte, nu slăbește. Dar eforturile Rusiei de menținere a păcii în Karabah, Transnistria și Donbas oferă o anumită speranță că, cel puțin în aceste teritorii, vor fi mai puține împușcături.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu poziția redacției.

280
Tagurile:
Maia Sandu, MGIMO
Tematic
Maia Sandu, laureat al Festivalului de Literatură ”Mihai Eminescu”
Vladimir Putin i-a trimis felicitări de Anul Nou Maiei Sandu
Maia Sandu și Klaus Iohannis, declarații la Chișinău
NATO

"Să-i lovim pe ruși într-un loc vulnerabil": ce s-a gândit facă NATO

282
(reînnoit 15:25 22.01.2021)
Practicarea asaltului asupra Kaliningradului de către forțele NATO și pregătirea militarilor ruși pentru bătăliile urbane indică clar cine va lupta cu cine. Desigur, probabilitatea unui conflict armat la scară largă este mică, dar foarte reală.

CHIȘINĂU, 22 ian – Sputnik, Andrei Koț. Creșterea contingentului militar, construirea infrastructurii militare și consolidarea ulterioară internațională – în 2021, NATO va crește presiunea asupra frontierelor vestice ale Rusiei. În mai-iunie, Alianța va organiza cele mai ample manevre de după Războiul Rece – Defender Europe 2021. Răspunsul la acestea vor fi nu mai puțin amplele exerciții comune ale Rusiei și Belarusului "Zapad – 2021", programate pentru septembrie. Despre cum s-ar putea încheia toate acestea – în materialul Sputnik.

Câmpul de luptă – Europa

În timpul manevrelor Defender Europe 2021, ca și până acum, se vor practica acțiuni defensive și ofensive în Europa de Est și în țările baltice. Conform legendei exercițiilor, forțele NATO vor trebui să asalteze regiunea Kaliningrad, să blocheze regiunile vestice ale Rusiei și, de asemenea, să reflecte "ofensiva masivă rusă". Spre deosebire de anii precedenți, în 2021, o atenție specială va fi acordată nu Europei de Est, ci și de Sud. Manevrele sunt planificate în Muntenegru, Kosovo și Albania. În Bulgaria și România vor avea loc exerciții de apărare antiaeriană și de lansare de rachete din clasa "sol – sol". Iar Ungaria va oferi mijlooace și forțe pentru desfășurarea "războiului".

Americanii vor transfera forțe semnificative în Europa, inclusiv unități din Divizia 1 Cavalerie și Divizia 82 Airbone. Sute de unități de echipament militar în diverse scopuri vor fi transportate peste Atlantic. De asemenea, din statul Florida va fi adusă Brigada 53 Infanterie. Este posibil ca, după exerciții, americanii să "uite" din nou o parte din armamente în Europa, așa cum sa întâmplat de mai multe ori. Potrivit experților, în acest fel, Pentagonul, an de an, își consolidează capacitățile ofensive în regiune.

Drept răspuns la Defender Europe 2021, Rusia și Belarus vor organiza manevrele "Zapad – 2021" în septembrie. După cum a declarat luni ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, "exercițiile comune vor permite testarea unor noi metode de acțiune comună a unităților de asalt combinate într-o zonă extrem de urbanizată", precum și "evaluarea eficacității armelor și echipamentelor noi și modernizate". Minskul a subliniat că manevrele strategice reflectă "relațiile puternice de alianță și unitatea punctelor de vedere ale instituțiilor de apărare din Belarus și Rusia privind asigurarea securității militare a ambelor țări".

Arătarea puterii

Ambele părți nu au folosit limbajul diplomatic obișnuit în legătură cu nedirecționarea manevrelor împotriva vreunui stat sau bloc militar. Practicarea asaltului asupra Kaliningradului de către forțele NATO și pregătirea militarilor ruși pentru bătăliile urbane indică clar cine va lupta cu cine. Desigur, probabilitatea unui conflict armat la scară largă este mică, dar foarte reală.

Potrivit experților, schimbarea puterii în Statele Unite va afecta direct acțiunile NATO în 2021. În cei patru ani de președinție a lui Donald Trump, unitatea blocului Atlanticului de Nord a slăbit semnificativ. Proprietarul Casei Albe nu a ascuns că urmărește, în primul rând, interesele americane și nici măcar nu a exclus posibilitatea de a părăsi Alianța. O astfel de retorică a provocat o mare îngrijorare în Europa, reapărând problema armatei UE. Noul președinte va încerca evident să remedieze totul.

"Relațiile dintre Rusia și NATO se vor deteriora în acest an", a spus Konstantin Sivkov, prim-vicepreședinte al Academiei pentru Probleme Geopolitice. "Biden vrea să restabilească și să mobilizeze Alianța. Și pentru a face acest lucru are nevoie de un inamic extern. Rusia este cea mai potrivită pentru acest rol, întrucât China este prea departe. Washingtonul are nevoie de imaginea unui dușman extern și pentru a consolida societatea americană".

Câștigarea banilor

Cu toate acestea, experții consideră că, în realitate, NATO nu are planuri agresive evidente împotriva Rusiei. Iar extinderea ulterioară a Alianței pentru americani este o modalitate de a face bani și de a lega Europa de sine încă și mai mult. Washingtonul se va întoarce la era pre-Trump și își va crește interferența în treburile Lumii Vechi.

Siria
© Sputnik / Михаил Воскресенский

"Cred că, în 2021, NATO va demonstra cum se transformă dintr-o organizație militară într-un fel de corporație globală", explică politologul-americanist Serghei Sudakov. "Problema cheie a Alianței rămâne a fi finanțarea. Se știe că cel care plătește, acela și comandă muzica. Două treimi din buget sunt asigurate de către Statele Unite, acest lucru nefiind pentru nimeni un secret. Știm foarte bine că costurile au depășit deja un trilion de dolari. Și, în special, mulțumită Washingtonului. Statele europene se bazează pe aprovizionarea din Statele Unite – până la rațiile uscate. Acest lucru susține bugetul colosal al SUA pentru apărăre – corporațiile, care acționează în interesele NATO, câștigă sume uriașe de bani".

Expertul a menționat că deja astăzi activitatea Alianței Atlanticului de Nord arată deja ca un transfer de bani dintr-un buzunar în altul. Washingtonul alocă fonduri NATO, aliații le folosesc pentru a cumpăra echipamente și arme americane și cercul se închide.

Europa pentru Statele Unite sub Biden va rămâne una dintre principalele piețe pentru produsele militare. Acest lucru înseamnă că ar trebui să ne așteptăm la o creștere a retoricii antirusești de peste ocean. Dar majoritatea experților sunt siguri: Washingtonul și Bruxelles-ul nu vor îndrăzni să testeze cu adevărat puterea celei de-a doua cele mai puternice armate din lume.

282
Tagurile:
Rusia, NATO
Tematic
De ce NATO provoacă, dar Rusia previne incidentele militare
Locul Moldovei în planurile SUA și NATO
Mai mulți militari NATO s-au îmbolnăvit de Covid în Letonia

Загрузка...
Liviu Pleșoianu

Liviu Pleșoianu intervine în scandalul Dăncilă Ciolacu: PACT și Trădare

1600
Marcel Ciolacu și ceilalți lideri social democrați încearcă să evite să răspundă la dezvăluirile Vioricăi Dăncilă - despre culisele căderii ultimului guvern PSD, dar și despre trădările din partid

BUCUREȘTI, 22 ian – Sputnik. Trădare și lașitate? Cam așa ar putea înțelege multă lume care urmărește scandalul provocat de apariția cărții în Viorica Dăncilă își povestește, în cadrul unui interviu acordat Margăi Nițu, aventura politică.

Viorica Dăncilă a reluat temele în interviuri televizate realizate în ultimele zile – dar, surpriză, nicio replică serioasă din partea lideri PSD acuzați –inclusiv de trădare. Lașitate, ar putea spune cei care văd ce se petrece. Alții vor spune că ignorarea e singura strategie, mai ales că românii uită repede.

O reacție a venit din partea lui Liviu Pleșoianu, cel care a fost văzut, mult timp, ca viitorul, ca generația de mâine a liderilor PSD. Un politician ale cărui defecte par să fi fost… curajul, onestitatea și implicarea pe care le demonstrează și acum.

”Urmăresc cu detașare și compasiune cum vă acuzați unii pe alții de trădare”, scrie Pleșoianu. ”Și, așa cum am făcut-o în toți anii în care am fost în politică, v-o spun verde în față: ați TRĂDAT!”.

Adică, Pleșoianu îi acuză pe amândoi, Dăncilă și Ciolacu, că au trădat! ”Separat și împreună, în funcție de context și interesul de moment, i-ați TRĂDAT pe toți cei care au votat acest partid pentru deja uitata "dreptate până la capăt"!”.

”Ați PACTIZAT și ați TRĂDAT votul oamenilor!”, acuză Pleșoianu. ”Și tu, Ciolacu, dar și tu, Dăncilă! Ăsta e adevărul.”

Și, pune punct Pleșoianu, ”ăsta și e motivul pentru care acuzele pe care vi le aduceți reciproc vă fac RIDICOLI! Pe amândoi!”.

Un punct de vedere care readuce în prim plan un aspect de care pesediștii au uitat – părăsirea luptei cu ”statul paralel” și împotriva statului de colonie. După căderea lui Dragnea, Viorica Dăncilă. înconjurată de persoane cu intenții deloc bune, cum se vede și în carte, a trebuit să se abată din drum – iar apoi Ciolacu a scos definitiv PSD de pe calea la care se referă Pleșoianu când folosește cuvântul trădare.

Cartea, totuși, explică multe. Și, să nu uităm că vorbim de femeie, cu o constituție intelectuală și emoțională înclinată către construcție, nu către sforării politice, lovită încă de la început de o campanie puternică de denigrare, la care au achiesat și unii lideri PSD.

1600
Tagurile:
Liviu Pleșoianu, PSD, Marcel Ciolacu, Viorica Dăncilă

Загрузка...

Moscova pune la punct administrația Biden

0
Kremlinul comentează anunțul făcut de Casa Albă în legătură cu acordul ”New Start”, dar și alegațiilor și aroganței cu care Washingtonul s-a adresat pe această temă esențială.

BUCUREȘTI, 22 ian – Sputnik. Unul dintre primele anunțuri al noii administrații Biden pe teme internaționale s-a referit la prelungirea acordului „New START”, privind armamentul nuclear.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a transmis dorința președintelui Biden de a prelungi cu 5 ani acest acord, dar a îmbrăcat-o în tot felul de pretenții și alegații  defăimătoare la adresa Rusiei. O atitudine plină de tupeu și aroganță, care a primit imediat replica firească de la Moscova.

Kremlinul a salutat voința politică a Washingtonului de a prelungi acordul New START, dar consideră că totul depinde de ”detaliile propunerii care sunt încă neclare”, a declarat azi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov.

”Desigur, Rusia este în favoarea păstrării Noului START și extinderea acestuia, deoarece acest lucru ar oferi timp pentru negocieri relevante, contacte relevante”, a spus Peskov. ”În al doilea rând, cu siguranță nu putem decât să salutăm voința politică de a extinde documentul, dar totul depinde detalii despre ofertă - cu privire la care nu sunt pregătit să ofer niciun comentariu, întrucât va trebui mai întâi să le studiem”.

Peskov a subliniat că Moscova și Washingtonul ar trebui să „ia în considerare preocupările reciproce” cu privire la Noul START.

Despre aspectele nefirești din mesajul Casei Albe, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a pus la punct lucrurile:

”Obișnuiau să propună anumite condiții pentru prelungire, unele dintre aceste condiții fiind absolut inacceptabile pentru noi, așa că hai să vedem ce oferă americanii acum, înainte de a face orice comentariu”, a declarat Peskov, transmite Sputnik International

De fapt, deocamdată nu se poate vorbi de o propunere americană concretă, pentru că SUA nu a venit cu ceva concret, cu vreo propunere scrisă.

Întrebat asupra acestui aspect, Dmitry Peskov a spus că… nu știa ca Washingtonul să fi depus vreo propunere legată de ”New START” prin intermediul ambasadei ruse.

Reamintim că acordul „New START” expiră pe 5 februarie 2021.

0
Tagurile:
Joe Biden, Moscova
Tematic
Europa Liberă amenință cu retragerea din Rusia
Ungaria a semnat un acord cu Rusia pentru livrarea de vaccin Sputnik V
H.D. Hartmann: ”Rusia rămâne singura putere din lume care poate să creeze probleme SUA”

Загрузка...