Gazprom

2020: "Furtuna perfectă" pe piața mondială a gazelor naturale

484
(reînnoit 07:52 01.01.2021)
Cum a influențat piața energetică mondială pandemia de coronavirus? Iată ce spune Igor Iușkov, care este expert la Universitatea Financiară pe lângă guvernul Federației Ruse, analist de frunte la Fondul Național de Securitate Energetică, într-o analiză pentru Sputnik.

2020 a fost un test pentru întreaga omenire. El a avut un impact negativ asupra situației din mai multe industrii și sfere ale vieții, inclusiv în sectorul energetic. Nu numai coronavirusul, ci și multe alte cauze, pe care situația COVID-19 le-a exacerbat, au dus la fluctuații masive pe piețele energetice mondiale.

Exploatarea zăcămintelor de petrol
© Sputnik / Евгений Биятов

Covid, tranzit, prețurile la gaz și la petrol

Situația de pe piața europeană a gazelor naturale a fost extrem de dificilă pe parcursul a aproape întregului an 2020. Pentru cumpărători, anul curent se va întipări în memorie ca o lingură de miere într-un butoi cu probleme covid. Problema constă în faptul că, în 2020, prețurile la gaz pe piața spot europeană au scăzut în anumite momente până la 40-50 $ pe o mie de metri cubi și, în general, s-au menținut la mai puțin de 100 $ pe o mie de metri cubi, deși statistica medie finală o vom vedea doar la începutul anului 2021. Mai mult, epidemia de coronavirus nu a fost principalul factor din spatele scăderii prețurilor. Condițiile prealabile au fost stabilite încă în 2019, când companiile europene și «Gazpromul» rusesc au pompat volume mari în instalațiile subterane de stocare a gazelor naturale, așteptându-se că, de la 1 ianuarie 2020, tranzitul de gaze prin Ucraina va fi sistat. Probabilitatea ajungerii la o înțelegere cu Kievul, în legătură cu noul acord de tranzit, era foarte mică. Iar «Nord Stream – 2», la fel ca și extensia balcanică a «TurkStream», până la 1 ianuarie era imposibil de completat.

Chiar și dacă Statele Unite nu ar fi impus sancțiuni, oricum în iarna anului 2020 aceste conducte de gaz nu ar fi fost lansate din cauza întârzierilor la etapa de aprobare a proiectului. Drept urmare, atât consumatorii, cât și «Gazpromul» au sperat că gazul provenit din instalațiile subterane europene de stocare a gazelor naturale va înlocui tranzitul gazului prin Ucraina. Dar acordul de tranzit a fost semnat. Cu toate acestea, iarna s-a dovedit a fi caldă, ceea ce a redus consumul zilnic de gaz în Europa. Ca urmare, europenii au ieșit din sezonul de încălzire cu capacitățile de stocare a gazului practic complete. Și tot pe parcursul anului 2020, consumatorii europeni au cumpărat mult mai puțin gaz pentru iarna 2020-21.

Al doilea factor important, care a afectat prețurile, a fost surplusul de gaz natural lichefiat (GNL). În 2019, a fost stabilit un record mondial pentru cantitatea de fabrici de producere a GNL date în exploatare. Chiar și într-o situație normală în economia globală, o creștere atât de semnificativă din partea producătorilor de GNL ar fi «digerată» de lume timp de câțiva ani, până când creșterea consumului ar ajunge din urmă volumul capacităților de producție de gaz natural lichefiat.

Situația de pe piața europeană a fost agravată de iarna călduroasă din Asia, din cauza căreia prețurile gazelor naturale din regiune au scăzut. În aceste condiții, mulți furnizori de GNL au preferat să-și redirecționeze navele transportatoare de gaze către Europa, agravând astfel surplusul de oferte deja existent acolo.

«Vișina de pe tort» a devenit coronavirusul. Inițial, el s-a răspândit în principal în China, unde autoritățile au luptat împotriva lui prin adoptarea măsurilor standard: restricționarea circulației persoanelor pentru a opri răspândirea bolii. Datorită reducerii activității industriale, consumul de resurse energetice, inclusiv gazul, a scăzut, ceea ce a scăzut prețurile mai întâi pe piețele asiatice, iar apoi și în Europa (din cauza unui surplus de GNL). În Europa, doar o mică parte din scăderea consumului de gaz s-a datorat reducerii producției industriale, dar totuși lockdown-ul și-a adus aportul.

«Gasprom» în Europa, Turcia și China

Pe tot parcursul anului 2020, «Gazprom», exportatorul monopol de gaze prin conducte din Rusia, a suferit alternativ de două probleme: scăderea volumelor de export și a prețurilor de vânzare. De la începutul anului până în septembrie, compania a întâmpinat dificultăți în vânzarea gazului. În prima jumătate a anului, «Gazprom» a redus exportul de gaze naturale cu 18% – la 78,9 miliarde de metri cubi față de 96,4 miliarde de metri cubi un an mai devreme.

Mai mult, exporturile de gaze naturale în Europa din Rusia au scăzut chiar mai mult decât din alte țări-furnizoare. Acest lucru se datorează particularității de stabilire a prețurilor în contractele încheiate pe termen lung cu «Gazprom». În multe contracte, prețul gazului depinde de prețul petrolului, cu un decalaj, de obicei, de șase luni. Adică, cunoscând prețul actual al petrolului, se poate determina cu exactitate cât va costa gazul conform unui astfel de contract peste șase luni. Respectiv, în prima jumătate a anului 2020, prețul gazului rusesc, în baza contractelor legate de petrol, a fost determinat reieșind din costul unui baril la sfârșitul anului 2019. Și întrucât petrolul atunci era relativ scump – 60-70$ pe baril – și gazul era, de asemenea, mai scump decât pe piața spot. În consecință, consumatorii au preferat să cumpere gaze naturale mai ieftine, reducând achizițiile de la «Gazprom».

Toamna, situația s-a schimbat: prețurile la gazul rusesc au scăzut semnificativ, dat fiind faptul că au început să fie afectate de scăderea prețurilor la petrol din perioada martie-aprilie 2020. Iar gazul rusesc ieftinit a început să fie cumpărat în Europa.

Separat, ar trebui de vorbit despre aprovizionarea Turciei cu gaz rusesc. Vânzările «Gazpromului» aici s-au prăbușit mult mai mult decât în ​​alte țări: în prima jumătate a anului, livrările au scăzut de 1,7 ori față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar vara, «Gazprom», de pe primul său loc obișnuit în vânzările de gaze Turciei, a devenit un outsider. Acest lucru s-a întâmplat din mai multe motive. În primul rând, cu companiile turcești, «Gazprom» are în principal contractele menționate mai sus, legate de prețul petrolului. Prin urmare, gazul rusesc a cedat luptei de preț aici furnizorilor de GNL.

În al doilea rând, în 2020, mai multor importatori simultan, inclusiv celei mai mari companii de stat Botas, le expiră contractele cu «Gazprom». Prin urmare, partenerii turci au încercat să exercite presiuni asupra concernului rus, prin negocierea unui preț scăzut pentru perioada următoare. Ei au demonstrat, în toate modurile posibile, că nu au nevoie de gaz rusesc, așa că «Gazpromul» va trebui să acorde reduceri substanțiale pentru ca noile contracte să fie, în general, semnate.

În al treilea rând, începând cu 2019, Turcia importă gaz azer prin noul gazoduct TANAP, care a intensificat concurența. Și, în cele din urmă, conducerea politică a Turciei încurajează respingerea anume a gazului rusesc, întrucât Turcia și Rusia diferă în păreri în ceea ce privește soarta ulterioară a Siriei, Libiei și a problemelor din Nagorno-Karabah.

Petrol
© Sputnik / Максим Богодвид

O situație instabilă a fost observată și în furnizarea de gaze rusești Chinei, prin intermediul gazoductului «Puterea Siberiei», deschis în decembrie 2019. La începutul anului, în unele mass-media au apărut informații precum că «Gazpromul» are mari probleme cu dezvoltarea zăcămintelor Chayandinskoye și Kovykta, care reprezintă baza de resurse pentru «Puterea Siberiei». Conform contractului, în 2020, «Gazprom» trebuie să furnizeze Chinei 5 miliarde de metri cubi, iar pe 4,25 miliarde de metri cubi se aplică condiția «take-or-pay». Iar pentru prima jumătate a anului, concernul a vândut Chinei doar 1,57 miliarde de metri cubi. Dar restanța a fost cauzată nu de problemele legate de producția de gaz, ci de comportamentul cumpărătorului. Contractul dintre «Gazprom» și CNPC are legătura petrolieră menționată anterior. De aceea, compania chineză a cumpărat, pentru cea mai mare parte a anului, GNL, care este mai ieftin decât gazul rusesc. Iar, când toamna materiile prime rusești au devenit mai ieftine, CNPC a început să crească rapid volumul importurilor prin «Puterea Siberiei». «Gazprom» a raportat chiar că, pe 29, 30, 31 decembrie, aprovizionările vor depăși obligațiile contractuale cu 66,7%, 73,6% și 80,6% respectiv. Prin urmare, trebuie să așteptăm statistica finală a anului curent pentru a putea înțelege dacă părțile au îndeplinit condițiile primului an de contract. Dar șansele unui final fericit sunt mari.

2021 va fi, de asemenea, un an dificil pentru producătorii de gaze. Supraoferta și concurența acerbă pe piețele gazelor naturale vor continua.  Cu toate acestea, o astfel de secvență de evenimente ca în 2020 nu se va mai întâmpla.

484
Tagurile:
Rusia, petrol
Tematic
OPEC+ a făcut publice detalii ale noului acord privind producția de petrol
Salvăm piața împreună: SUA își reduc producția de petrol
Prețurile la petrol cresc pe fundalul unui nou acord anunțat de OPEC

Început promițător: Cum se va schimba politica mondială după întâlnirea Putin-Biden

188
(reînnoit 15:48 18.06.2021)
Experții sunt de părere că după întâlnirea dintre Putin și Biden Europei îi va fi mai ușor să prietenească cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 18 iun - Sputnik, Nikita Cikunov. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Statelor Unite a avut loc ieri, la Geneva. Ambii lideri au rămas mulțumiți de rezultate. Dar au devenit oare negocierile un pas spre apropierea statelor și relaxarea sancțiunilor? Cum va afecta conversația dintre cei doi lideri relațiile Federației Ruse cu Europa? Despre asta – în materialul Sputnik.

Rezultate pentru viitor

Conversația dintre Vladimir Putin și Joe Biden de la Geneva, care a avut loc pe 16 iunie, nu a dus la schimbări revoluționare în relațiile dintre cele două țări, dar poate fi începutul unui dialog cu drepturi depline. Acest punct de vedere este împărtășit de experții care au participat la discuția cu privire la rezultatele summitului pe site-ul centrului internațional de presă multimedia ʺRossiya Segodnyaʺ.

Un rezultat important al întâlnirii dintre cei doi președinți a devenit semnarea unei declarații comune care confirmă angajamentul Rusiei și a Statelor Unite de a controla armele strategice, consideră Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale.

ʺDeși tratatul New START a fost prelungit pentru cinci ani, nu a rămas prea mult timp. Mi-aș dori foarte mult ca părțile să cadă de acord asupra unui nou model de control al armelorʺ, spune el.

Acordul Statelor Unite de a include problema securității cibernetice în cadrul consultațiilor reciproce este, de asemenea, important. Anterior, partea americană a reacționat negativ la o astfel de idee, preferând să acuze nefondat Moscova de atacurile cibernetice, adaugă expertul.

Decizia privind întoarcerea reciprocă a ambasadorilor la Moscova și la Washington inspiră un anumit optimism, continuă Andrei Kortunov. În același timp, el observă că acest lucru nu este suficient pentru a restabili pe deplin relațiile diplomatice.

ʺAmbasadorii sunt ʺgeneraliʺ, dar fiecare general are nevoie de o ʺarmatăʺ. Asta înseamnă că este, totuși, necesar să se restabilească activitatea ambasadelor în întregime, să revină diplomații și serviciile consulare", subliniază specialistul.

În relațiile ruso-americane s-au acumulat multe probleme, care nu vor dispărea după prima întâlnire, constată Valerii Garbuzov, directorul Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe.

ʺSummitul ar trebui să dea startul consultațiilor, negocierilor. Dacă se vor forma grupuri de lucru, dacă se vor începe întâlnirile, iar toate acestea vor fi completate de negocierile telefonice sau întâlnirile în prezență ale șefilor de stat, atunci dialogul va fi reluat. Vom vedea rezultatul în următoarele săptămâniʺ, prezice el.

Să nu să repete calea lui Trump

Summitul de la Geneva este comparat involuntar cu întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care a avut loc la Helsinki în iulie 2018 – în urmă cu aproape trei ani, notează Valerii Garbuzov.

ʺȘi de la negocierile cu Trump toată lumea a avut multe așteptări. Unii chiar numeau această întâlnire una istorică. Conversația a fost plăcută, toată lumea zâmbea. În cele din urmă, totul ʺs-a dus de râpăʺ. Nu aș vrea să vorbim despre summitul de la Geneva în același mod în viitorʺ, spune expertul.

Dar întâlnirea destul de rapid organizată cu Vladimir Putin vorbește în favoarea lui Biden, atrage atenția Andrei Kortunov. Ex-președintele american – Trump – ar fi avut nevoie de un an și jumătate pentru a desfășura primele și ultimele negocieri separate cu liderul rus.

O altă diferență semnificativă constă în percepția relațiilor ruso-americane de către administrațiile Biden și Trump, adaugă Valerii Garbuzov.

ʺActuala conducere a Casei Albe vorbește despre așa-numita ʺnouaʺ atitudine față de Rusia – cooperarea electorală. Acesta este un indiciu foarte bun. Controlul armelor și problemele de securitate strategică pot deveni nucleul cooperării viitoare. Pe viitor, agenda trebuie extinsă. Declarația celor două părți în urma întâlnirii este un început promițătorʺ, consideră el.

Europa, sancțiunile și Ucraina

Chiar și o mică ʺîncălzireʺ în relațiile dintre SUA și Rusia va slăbi în mod inevitabil retorica antirusească a aliaților europeni ai Washingtonului. Prin urmare, rezultatul pozitiv al summitului este benefic pentru Moscova în ceea ce privește aspectul geopolitic, este sigur Valerii Garbuzov.

© AFP 2021 / Mikhail Metzel / SPUTNIK

ʺAcum, susținătorilor cooperării cu Rusia de la Bruxelles le va fi mult mai ușor, fiindcă UE se uită mereu, într-un fel sau altul, la Washington. Ei iau în considerare poziția americană față de Rusia. Eu cred că colegilor noștri din Germania, Italia și Franța le va fi mai ușor să înainteze noi inițiative, să propună noi formate de interacțiune cu Moscova decât înainte de întâlnirea de la Genevaʺ, cade de acord Andrei Kortunov.

Expertul nu exclude faptul că negocierile dintre Biden și Putin vor contribui la restabilirea activității Consiliului Rusia – NATO, care a fost suspendată în aprilie 2014. Reînnoirea contactelor ar crea oportunități suplimentare pentru consolidarea securității europene.

În ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, nu vor exista modificări, presupune Ivan Timofeev, director de program al RIAC, profesor asociat la MGIMO.

ʺÎn viitorul apropiat, sancțiunile americane nu vor fi anulate. Nu există condiții prealabile pentru acest lucru. O serie de sancțiuni sunt înregistrate în legislația SUA. Biden le poate doar suspenda, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului ʺNord Stream – 2ʺ, dar nu le poate anula. Nu cred că va exista nici măcar o relaxare a sancțiunilor. Dar nici nu trebuie să ne așteptăm la noi măsuri draconiceʺ, notează el.

Cu toate acestea, liderii celor două țări nu au reușit totuși să ajungă la o înțelegere reciprocă cu privire la unele probleme importante, constată Andrei Kortunov. El atribuie Ucraina la astfel de subiecte problematice. Opiniile părților diferă foarte mult aici – nu este deocamdată posibil să mizăm pe unitatea pozițiilor.

ʺAmbii președinți au atins acest subiect, dar nu au căzut de acord în nicio privință. Există o înțelegere comună că acordurile de la Minsk trebuie respectate. Problema este că respectarea lor este interpretată în moduri complet diferite de Rusia și de Statele Unite. Formula s-a repetat, dar fiecare a rămas pe poziția lui. S-a ridicat subiectul Ucrainei, dar nu s-au făcut progrese în această privințăʺ, conchide Ivan Timofeev.

188
Tagurile:
Joe Biden, Vladimir Putin

Загрузка...
Vladimir Putin și Joe Biden

Summitul speranțelor americane înșelate

333
(reînnoit 19:57 17.06.2021)
Întâlnirea de la Geneva s-a încheiat în mod previzibil: Putin și Biden și-au vorbit și s-au ascultat reciproc, numind negocierile constructive și pozitive.

MOSCOVA, 17 iuni - Sputnik, Piotr Akopov. Nu au ajuns la acorduri semnificative – ambasadorii se vor întoarce, este posibil un schimb de prizonieri și au convenit să înceapă negocierile cu privire înarmare: "în viitorul apropiat, vor lansa un dialog bilateral complex privind stabilitatea strategică, care va fi energic și la obiect", constată editorialistul Piotr Akopov într-un material pentru RIA Novosti. Și asta-i tot? Da, dar parcă nimeni nici nu se aștepta la mai multe de la întâlnire. Sau totuși cineva se aștepta?

© AFP 2021 / Mikhail Metzel / SPUTNIK

Există totuși persoane a căror așteptări au rămas neîmplinite – și, judecând după conferințele de presă ale celor doi președinți, este vorba anume de americani. Întrebările presei de peste ocean nu au lăsat nicio îndoială: Statele Unite mizau pe o schimbare a politicii Rusiei. Este clar că administrația de la Washington nu avea astfel de așteptări, dar acestea din urmă erau prezente în cadrul opiniei publice, mai exact în mass-media care o formează pe aceasta. Acest lucru se putea vedea clar din întrebările pe care jurnaliștii americani i le adresau lui Putin: "Dar dumneavoastră v-ați asumat responsabilitatea (pentru atacurile cibernetice, Ucraina și așa mai departe)?" Absurd?

Chiar și lui Biden care părăsea deja conferința de presă, aproape că i-au strigat în spate: "Doar ați spus că Putin își va schimba comportamentul, dar el neagă din nou totul și rămâne ferm pe poziția sa!"

Președintele a fost chiar nevoit să se întoarcă și să răspundă că, iată, voi nu mă ascultați, eu nu am promis așa ceva, eu am spus că acest lucru se poate întâmpla sub presiunea întregii lumi.

Встреча президентов России и США В. Путина и Дж. Байдена в Женеве
© Sputnik / Сергей Гунеев

De unde au apărut aceste așteptări neclare? Ele sunt o urmare a imaginii distorsionate a lumii, care domnește în capurile elitei americane, chiar dublu distorsionate. În primul rând, establishmentul crede că America continuă să dicteze regulile jocului. Iar, în al doilea rând, în timpul luptei împotriva lui Trump, el a crezut în propriile invenții (folosite ca armă în lupta împotriva președintelui nedorit) cu privire la amestecul rusesc în afacerile americane și așteaptă acum pedepsirea Rusiei și schimbarea politicii acesteia. Ce să facă acum cu asta este absolut neclar, și nu pentru Putin, ci pentru Biden.

El însuși a cerut această întâlnire – în mare parte din motive politice interne, pentru a-și demonstra diferența de Trump, capacitatea de a-i corecta "greșelile", "eșecurile" și "concesiile" acestuia (inventate, pentru că dezacordul lui Trump cu faptul că a fost persecutat ca "marionetă rusească" a fost prezentat în Statele Unite ca o indulgență față de ruși). Și parcă s-a pregătit bine pentru discuția cu "Vladul dur", și-a ascultat consilierii. Chiar și Hillary Clinton l-a lăudat:

"Modul în care totul a fost orchestrat de această dată: o strângere rapidă de mână, fără fotografii, intrarea rapidă în cameră, nicio conferință de presă comună – toate acestea sunt un semnal diplomatic, într-adevăr, puternic despre ceea ce așteptăm. Noi ne așteptăm la o conversație deschisă și directă... "Vladimir, hai să vorbim despre aceea cum vom proceda mai departe. Evident, noi am introdus sancțiuni împotriva ta și, dacă acest lucru nu te oprește, consecințele vor fi și mai grave".

Și iată Biden a spus la conferința de presă că, ca să vezi, "încrederea în Putin scade în întreaga lume", ceea ce nu este surprinzător, "dacă noi am fi făcut acțiunile pe care le face el", și în general, "Rusia nu poate dicta ceea ce se întâmplă în lume, nu poate dicta fără consecințe". Nu numai în lume – Biden i-a spus lui Putin despre ceea ce se întâmplă în Rusia! Iat-o – poziția puternică a unei superputeri puternice? Biden i-a impus lui Putin agenda sa?

Doar el a spus că i-a declarat lui Putin că nu va justifica încrederea poporului său, dacă nu va apăra drepturile omului – și, prin urmare, SUA vor pune astfel de probleme, precum cazului lui Navalnîi. Și, răspunzând la întrebarea jurnaliștilor, el a repetat a câta oară că "moartea lui Navalnîi în închisoare va avea consecințe grave", iar jurnaliștii americani l-au întrebat pe Putin foarte multe despre acest subiect. Stil ofensiv?

Dimpotrivă, ascultându-i pe consilierii săi, Biden a ales o tactică complet lipsită de sens: să vorbească cu Putin despre Navalnîi. Întrucât Rusia consideră acest lucru drept un amestec în treburile noastre interne, mirarea lui Biden arată amuzant: că adică Putin "încă mai crede că vrem să-l înlocuim". Desigur, nu Biden a fost cel care acum zece ani l-a sfătuit aproape deschis pe Putin să nu se mai întoarcă la Kremlin, iar sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt impuse cu scopul de a o descuraja, ci ca pedeapsă pentru "comportamentul incorect".

Nu numai pe Putin – pe nimeni dintre rușii sănătoși la cap nu îi poți păcăli cu așa ceva. Iar în ceea ce privește cazul lui Navalnîi, președintele a dat un răspuns exhaustiv și exact:

"Statele Unite au declarat Rusia drept dușmanul și adversarul lor, Congresul a făcut acest lucru în 2017. Legislația Statelor Unite include dispoziții conform cărora Statele Unite trebuie să mențină regulile și ordinea guvernării democratice în țara noastră și să sprijine organizațiile politice. Acest lucru există în legislația voastră americană. Acum să ne punem întrebarea: dacă Rusia este dușman, ce fel de organizații va susține America în Rusia? Eu cred că nu cele care consolidează Federația Rusă, ci cele care o descurajează – iar acesta este scopul Statelor Unite, declarat public. Deci, sunt organizații și oameni care contribuie la punerea în aplicare a politicii Statelor Unite în direcția rusească.

Cum ar trebui să reacționăm la asta? Cred că este clar: noi trebuie să reacționăm precaut".

Adică, pentru Biden a fost inutil să discute despre Navalnîi cu Putin: în calitate de instrument de presiune asupra Rusiei, acest subiect este inutil, chiar contraproductiv, dacă dorești să obții măcar o oarecare înțelegere reciprocă. Cu ajutorul acestui subiect nu vei obține nicio concesie din partea Moscovei – dar poate discuția despre Navalnîi este benefică pentru Biden din considerente politice interne?

La fel, nu – pentru că Putin trimite imediat mingea înapoi, amintind despre protestele și revoltele din Statele Unite și face acest lucru răspunzând la întrebările presei americane. Dar la voi ce s-a întâmplat cu cei care au înaintat cereri politice în timpul "asaltului Congresului" în ianuarie? Mai ales că Trump are mai mulți susținători în Statele Unite decât are Navalnîi în Rusia – ceea ce, de altfel, este o altă confirmare a faptului care dintre ei este în realitate al cui "agent de influență".

Prin urmare, prin abordarea subiectului Navalnîi, Biden nu s-a ajutat în timpul negocierilor cu Putin – dimpotrivă, el doar a înlesnit rezolvarea principalei sarcini a președintelui nostru la summit: să înțeleagă mai bine cine este Biden. Putin a văzut că se confruntă în continuare cu aceeași persoană care, în urmă cu zece ani, îi povestea despre exemplul benefic pentru Rusia pe care-l prezintă tradițiile democrației americane. Adică un om al trecutului – în toate sensurile cuvântului. Acest lucru nu înseamnă că nu are ce discuta cu el – înseamnă că percepțiile sale despre oportunitățile americane a rămas la nivelul pre-Trump.

Nu au apărut niciun fel de iluzii noi cu privire la rezultatele întâlnirii, a spus Putin: "Eu nici înainte nu aveam iluzii. Nu am nicio iluzie și nici nu pot avea". Liniile roșii reciproce nu au fost trasate la această întâlnire – dar la toate lamentările legate de imprevizibilitatea Rusiei Putin a tăiat-o scurt: "Noi ne comportăm absolut adecvat în raport cu amenințările apărute la adresa noastră". Și a adăugat: "Este necesar să convenim asupra regulilor de comportament".

Dar cum să negociezi despre asta cu cel care crede că el este singurul care are dreptul să stabilească astfel de reguli – și să dicteze voința sa altora? Îi poți explica doar politicos că nu are dreptate, continuând să stai ferm pe poziția ta și să-ți aperi interesele în toate modurile posibile. Se apropie momentul când schimbarea epocilor, care are loc chiar ochii noștri (și cu participarea noastră), îi va obliga pe foștii "proprietari de cazinouri" să accepte noul echilibru de forțe și noile reguli ale ordinii mondiale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

333
Тема:
Summit Putin - Biden

Загрузка...
Ambuteiaj

UE vrea interzică toate mașinile alimentate cu motorină și benzină până în 2035

0
(reînnoit 18:53 18.06.2021)
Potrivit unui raport, reglementările de reducere a emisiilor luate în considerare de Bruxelles ar putea marca sfârşitul utilizării motorului cu ardere internă. Propunerea radicală a fost întâmpinată de opoziţia producătorilor auto.

BUCUREŞTI, 18 iun – Sputnik. Noile mașini alimentate cu motorină și benzină ar putea fi interzise în bloc în efortul de a atinge obiectivul „emisii zero” pentru vehiculele vândute după 2035, potrivit mai multor oficiali ai UE care au oferit declaraţii pentru Politico.

Regula revoluționară ar putea fi inclusă în „Acordul verde” al Uniunii Europene, care urmăreşte să facă blocul „neutru din punct de vedere climatic” până în 2050. Comisia Europeană ar putea crește obiectivul său pe termen scurt pentru 2030, cerând o reducere de 60% a emisiilor de mașini, un obiectiv mult mai ambițios decât reducerea de 37,5% prezentă în planul actual. Obiectivul ar putea fi ridicat la 100% până în 2035, ceea ar însemna interzicerea automobilelor noi cu motoare cu combustie în următorii 14 ani, au explicat oficialii, potrivit RT

Încă nu este clar dacă propunerea va intra în versiunea finală a planului pentru 2030, care urmează să fie publicată pe 14 iulie. Planul, împreună cu restul punctelor din Acordul Verde, va merge apoi în Parlamentul European pentru aprobare.

Inițiativa a declanșat deja un puternic răspuns negativ din partea producătorilor de automobile din bloc. Hildegard Muller, care conduce lobby-ul auto VDA din Germania, a declarat că reglementarea nu va reprezenta doar „sfârşitul utilizării motorului cu ardere internă, ci și sfârșitul hibrizilor conectabili”.

Un alt lider din industrie a spus că această regulă ar limita opțiunile consumatorilor.

„Dacă veţi avea nevoie de o mașină nouă în 2036, nu veţi avea de ales”, a declarat pentru Politico Sigrid de Vries, care conduce lobby-ul industriei de componente europene CLEPA. „Mașina va avea un motor electric, indiferent dacă se potrivește sau nu nevoilor, dacă este accesibilă sau nu, sau dacă va exista energie verde și infrastructură pentru încărcare.”

Deşi motorul cu ardere internă continuă să conducă, unii producători de automobile, precum Volvo și Volkswagen, au semnalat deja că vor să treacă la automobilele electrice până la sfârșitul deceniului.

0
Tagurile:
UE, Mașini

Загрузка...