Președintele turc Recep Tayyip Erdogan

”Schimbarea comportamentului Turciei”. De ce Occidentul îl pedepsește pe Erdogan

175
(reînnoit 06:49 17.12.2020)
Pentru a tempera activismul Ankarei, europenii au extins sancțiunile împotriva oficialilor și oamenilor de afaceri turci.

CHIȘINĂU, 17 dec – RIA Novosti, Galia Ibraghimova. Relațiile Turciei cu partenerii occidentali se află într-o criză acută. Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva Ankarei – din cauza forajelor din estul Mării Mediterane, americanii au crescut presiunea –  pentru achiziționarea de sisteme de rachete antiaeriene rusești. Cum a afectat acest lucru situația internă din cadrul NATO, a încercat să afle reporterul RIA Novosti Galia Ibraghimova.

Conținerea Ankarei

"Turcia, în mod unilateral, provoacă și intensifică retorica împotriva Uniunii Europene. În estul Mării Mediterane, în zona economică exclusivă a Ciprului, Ankara continuă să foreze, deși acest lucru este ilegal", au declarat participanții la summitul UE care s-a încheiat zilele trecute.

Pentru a tempera activismul Ankarei, europenii au extins sancțiunile împotriva oficialilor și oamenilor de afaceri turci, interzicând intrarea acestora în țările UE și înghețând activele lor europene.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, va trebui să stabilească restricții suplimentare. Angela Merkel solicită nu numai reconsiderarea rolului Ankarei în afacerile europene, ci și o analiză a influenței acesteia în Libia, Siria și Nagorno-Karabah. Concluziile vor fi prezentate într-un raport care va fi analizat în luna martie.

Primele sancțiuni anti-turcești au fost anunțate în toamna anului 2019.  Motivul este același –  explorarea ilegală a zăcămintelor de gaze din estul Mării Mediterane. Dar acest lucru nu l-a oprit pe Recep Tayyip Erdoğan. Vara, el a anunțat că va continua să foreze.

”Sancțiunile nu sunt un scop în sine”

Bruxelles-ul crește presiunea, dar totuși lasă încă loc de manevră. În comunicatul summitului este subliniată importanța unei "agende turco-europene pozitive".

"Sancțiunile sunt o demonstrație a fermității Europei. Dar nu sunt un scop în sine, ci un instrument pentru schimbarea comportamentului Ankarei. Suntem mereu deschiși la dialog și ne exprimăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv", a subliniat Emmanuel Macron.

Cuvintele liderului francez au fost privite ca o continuare a disputei dintre Paris și Ankara, care s-a intensificat în toamnă. După asasinarea profesorului de geografie Samuel Pati, care le-a arătat elevilor caricaturile cu profetul Mahomed, Macron a vorbit despre criza Islamului și despre necesitatea protejării valorilor seculare ale statului. Drept răspuns, Erdoğan l-a sfătuit ”să-și verifice sănătatea mintală".

Macron a fost susținut de liderii țărilor europene, condamnând încercările musulmanilor de a explica atacurile drept încălcare a sentimentelor credincioșilor. Controversa franco-turcă aproape că s-a transformat într-un alt război de sancțiuni, dar au intervenit americanii. Clarke Cooper, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri politico-militare, le-a amintit europenilor că Turcia este un important partener militar-strategic al Alianței.

"Țările NATO trebuie să mențină Turcia pe orbita occidentală. Provocările din estul Mării Mediterane și din Marea Neagră, desigur, nu pot fi ignorate. Dar trebuie recunoscut faptul că securitatea Europei pe flancul estic depinde încă de Ankara. America vrea să fie garantul comportamentului responsabil al turcilor în Alianță. În caz contrar, Rusia va câștiga", așa a prezentat Cooper poziția Washingtonului.

Amenințările americane

Declarațiile de conciliere de peste ocean au fost privite cu prudență de europeni. Doar, încă de anul trecut, continuă disputa turco-americană cu privire la achiziționarea de către Ankara a sistemelor S-400 rusești.

Washingtonul i-a cerut insistent lui Erdoğan să renunțe la acordul cu Moscova, amenințând că va interzice vânzarea avioanelor de luptă multirol F-35. Dar autoritățile turce au decis să agraveze situația și au promis că vor închide bazele militare americane Incirlik și Kürecik.

Зенитный ракетный комплекс С-400 Триумф
© Sputnik / Сергей Мальгавко

Pentagonul are nevoie de ele pentru operațiunile militare, în Siria și Irak, împotriva „Statului Islamic” (Organizație teroristă interzisă în Rusia). În același timp, bazele sunt considerate parte a sistemului de apărare antirachetă NATO din Europa.

Americanii și-au temperat tonul. Dar și Erdoğan a recunoscut importanța NATO pentru Turcia.

Retorica Ankarei s-a schimbat un pic și după victoria electorală a lui Joe Biden. Și, deși în calitate de vicepreședinte el a criticat deseori regimul lui Erdoğan, Turcia speră la o reconfigurare a relațiilor odată cu venirea noii administrații.

Președintele ales al Statelor Unite nu a comentat încă acest lucru. Dar a precizat că America va înceta să se distanțeze de NATO. În același timp, actualul șef al Casei Albe, Donald Trump, a spus că, înainte de învestirea lui Biden, intenționează să reducă implicarea americană în operațiunile NATO din Orientul Mijlociu și Afganistan.

Mai mult, conform legii ”Countering America's Adversaries Through Sanctions Act” (CAATSA), Statele Unite au adoptat sancțiuni împotriva Ankarei pentru achiziționarea sistemelor S-400 rusești. Erdoğan a numit acest lucru ”lipsă de respect față de partenerul NATO”.

"Avem legături politice și economice puternice cu SUA și UE, care nu pot fi ignorate. Sancțiunile vor provoca daune. Așteptăm ca partenerii noștri să manifeste obiectivitate", a declarat președintele Turciei.

NATO nu este un impediment în calea independenței

”Indiferent de modul în care se dezvoltă relațiile dintre Erdoğan și NATO, există un consens în societatea turcă – apartenența la Alianță este benefică, aceasta oferind Turciei multe oportunități. Fără NATO ar fi mai dificil pentru Erdoğan să-și justifice intervenția în conflictul libian sau sirian", susține Orhan Gafarlı, expert la Centrul de Cercetări Politice din Ankara, în interviul acordat agenției de presă RIA Novosti.

Politologul vede un alt avantaj și în faptul că Alianța permite Turciei și țărilor UE să aplaneze contradicțiile reciproce. ”Să luăm, de exemplu, conflictele Ankarei cu Grecia și Cipru sau Franța. Escaladarea conflictului este în mare parte evitată datorită faptului că aceste țări sunt membre NATO. Alianța este moderatorul. Este adevărat și faptul că apartenența la Alianță ajută Ankara să blocheze acțiunile Greciei, Ciprului sau Franței, dacă acestea au subtext anti-turc ", continuă el.

În același timp, analistul este convins că Erdoğan nu consideră calitatea de membru NATO un obstacol în calea unei politici independente.

Populismul turco-francez

"Conflictul dintre Macron și Erdoğan nu va duce la scindare. Întotdeauna a existat tensiune între Turcia și Grecia. Dar acest lucru nu a escaladat niciodată într-un război deschis doar din cauza faptului că ambele țări sunt membre NATO", a declarat directorul adjunct al centrului analitic franco-rus ”Observo” Igor Delanoë.

În interviul acordat agenției de presă RIA Novosti, el a menționat că, după tentativa de lovitură de stat din Turcia din vara anului 2016, Erdoğan s-a distanțat de Alianță. Cu toate acestea, încă nu se pune problema ieșirii din NATO.  "Statele Unite nu vor permite Ankarei să părăsească Alianța. Anume prin Turcia americanii doresc să-ți sporească influența în regiunea Mării Negre și în Caucaz", este sigur Delanoë.

Mai devreme sau mai târziu, potrivit expertului, se vor normaliza și relațiile turco-franceze. Mai ales că nu există contradicții fundamentale între țări.

"Erdoğan și Macron au demonstrat în mod repetat flexibilitate în politica externă. Amintiți-vă, de exemplu, confruntarea dintre Turcia și Rusia din noiembrie 2015 – iulie 2016. A dispărut rapid în circumstanțe favorabile. Macron nu o dată și-a schimbat opiniile și a arătat o înclinație spre populism.  Conflictul dintre Paris și Ankara va fi rezolvat într-un fel sau altul", crede Delanoë.

Dar atâta timp cât nu există un interes reciproc pentru compromis, fricțiunile dintre Turcia și Franța, precum și cu NATO în general, vor rămâne.

175
Tagurile:
Occident, Turcia, Recep Tayyip Erdogan
Mircea Badea

Mircea Badea face praf autoritățile din campania de vaccinare

217
(reînnoit 07:22 19.01.2021)
Cunoscutul realizator a punctat cu umor aberațiile spuse și atitudinea autorităților antipandemie în campania de vaccinare

BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. Lipsa de logică a atitudinilor, incoerența măsurilor și stupiditatea unor afirmații ale autorităților în campania de vaccinare stârnesc multe comentarii și critici.

Mircea Badea a comentat, cu umorul său inimitabil, mai multe asemenea stupidități ale autorităților, punctând de fiecare dată… din păcate la obiect. Din păcate pentru populația care își pune speranța în cei ce, iată, comit asemenea absurdități.

Am selectat mai multe comentarii ale realizatorului TV de la Antena 3.

În primul rând, Mircea Badea sesizează ridicolul tentativelor de convingere a populației să se vaccineze cu un vaccin care… nu există la dispoziția populației!

”Trebuie să fii complet cretin să spui că te vaccinezi "ca să dai un semnal de încredere în vaccin" câtă vreme nu ai vaccin pentru populație”, spune Mircea Badea, explicând ironic -  ”De fapt, ei vor doar să se vaccineze! Îi susțin!”

Vaccinarea a demonstrat și tendințele exhibiționiste ale unor lideri politici – dar și ciudatele reacții ale opiniei publice.

”Răgetele umede ale neîntrebatelor la vederea șuncilor sau grisinelor "autorităților" expuse la vaccin sunt sublime. Susțin!”, comentează Mircea Badea, completând la fel de ironic. ”N-a plâns niciunul la vaccin. Aprige autorități!”.

O știre de presă anunța că ”Nu sunt doze pe câte persoane vor să se vaccineze! Românii se înghesuie la vaccinare”.

”Lăsați asta, nu e important! Contează doar să nu ne contrazică nimeni!”, ironizează Mircea Badea reacțiile dure ale autorităților atunci când cineva are altă opinie sau sesizează deficiențe.

În același sens, Mircea Badea sesizează diferența ridicolă între eforturile propagandei care susține autoritățile și situația reală din teren – ilustrată prin anunțul primarului Fritz că  ”doar doua centre de vaccinare vor fi operaționale în Timișoara”.

”Nu e vaccin. Noroc că e propagandă grămadă. Susțin!”, reacționează Mircea Badea.

O altă știre anunță că ”După București, nici la Cluj nu mai sunt locuri pentru vaccinare”, iar ministrul Sănătății spune că ”Sunt mult mai mulți oameni care vor să se vaccineze față de numărul de doze existent”.

Din nou, Mircea Badea ironizează reacția principală a autorităților – aceea de a da vina pe cei care critică.  

”Nu ne interesează asta. Ne interesează doar să ne războim cu unii care măcăne pe feisbuc. Important e sa ne concentram pe antivaccinisti!”.

Așa cum spuneam, reacțiile lui Mircea Badea nu sunt doar ironie și umor – ci prezintă chiar adevărul ridicol al reacțiilor autorităților.

217
Tagurile:
Vaccinare, Mircea Badea

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis, mai implicat în cazul ”Trump și arme” decât Dragnea

443
(reînnoit 07:20 19.01.2021)
După acuzarea lui Liviu Dragnea în dosarul Trump pentru foloase ”nepatrimoniale” și o afacere cu armament iese la iveală implicarea mult mai mare a președintelui Iohannis în asemenea combinații

BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. Reamintesc pe scurt de ce anume în acuză DNA, mai nou, pe Liviu Dragnea: ”două infracțiuni de trafic de influență” și ”folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”.

Conform detaliilor date de DNA, este vorba de ”foloase necuvenite pentru sine și pentru partid”, constând în:

- asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare,

- asigurarea unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, controlată de omul de afaceri român cu ajutorul altor două persoane, suspecte în cauză.

Conform DNA, Dragnea ar fi ”traficat, în favoarea omului de afaceri român, suspect în cauză, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care omul de afaceri român le avea în România”.

Deci, rețineți, afaceri în ”domeniul militar și al intelligence”. Interesant este că asemenea afaceri la nivel mare – doar nu vorbim de gheșeftării mărunte când e un om cu acces la Înalta Poartă! – deci aceste afaceri din zona militară NU se pot face decât cu aviz CSAT și al celor din jurul președintelui.

Ori, asta ne duce cu gândul la susținerea de care se bucură Iohannis la Washington și la plățile uriașe, uneori în avans, făcute de România. Dar von ajunge și acolo.

Ironia avocatei Ingrid Mocanu

Deocamdată să reținem un comentariu ironic al avocatei Ingrid Mocanu, o persoană care știe mult mai multe decât vrea să pară.

”Se pare că dosarul vizitei la Trump (…) ar avea legătură sigur-sigur cu niște armament pe care l-ar fi promis a fi tranzacționat prin firma lui Elliott Broidy, fondriser al lui Trump. Pentru vizite s-ar fi plătit niște bani privați, din firmele lui Burci, nu de la stat, nu de la PSD”, scrie avocata.

Și, atenție, Ingrid Mocanu completează: ”Mai cunoașteți pe cineva care a primit și foloase materiale, nu doar nepatrimoniale (șepci, pe lângă bătăi pe umeri și recunoaștere internațională) și care chiar a plătit bani publici fără număr (împrumutați, desigur) pentru armamente, cam prin același personaj?”.  

Ironie, dar… nu cumva este adevărată? Să ne amintim de o anchetă a lui Patrick Andre de Hillerin, care a stârnit valuri, dar a fost apoi uitată.

Afacerile SUA cu armament în România, cheia de la Casa Albă

Ziaristul atrage atenție că lobbistul american Elliot Broidy, cel care l-a dus pe Dragnea la Trump, ”are din 2015 o firmă care produce sisteme militare de comunicații, iar această firmă a semnat un acord cu Romarm”.

”Deși nu se știe ce conține acest acord, HotNews opinează că ar fi vorba despre contractul pentru achiziționarea de “Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTA”, un program de înzestrare a armatei în valoare totală de 180 de milioane de euro”, scrie Patrick de Hillerin, citând chiar Hotnews.

Care HotNews spune că acest contract ”este răsplata venită din partea lui Dragnea pentru că Elliot Broidy l-ar fi invitat pe șeful PSD la întâlnirea cu Donald Trump, în ianuarie 2017”.

La un an distanță ”HotNews revine mult mai documentat și scrie că, de fapt, Broidy ar fi acoperit costurile prezenței lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu la Washington, la cina cu Trump. Iar Broidy ar fi făcut acest lucru pentru că are interese ca firma sa, Circinus, să obțină acel contract de 180 de milioane de euro”, scrie Patrick de Hillerin.

Dar, așa cum punctează jurnalistul, aceste contracte de înzestrare a armatei ”nu pot fi obținute de către nici o firmă fără aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.

”CSAȚ este condus de către președintele României, domnul Klaus Iohannis, și ia hotărârile prin consens. Dacă președintele CSAȚ nu este de acord cu un contract de înzestrare a armatei, de exemplu, cum ar fi chiar această achiziție de 180 de milioane de euro, contractul nu se face”, punctează Patrick de Hillerin.

Ca un argument contextual, Klaus Iohannis ”s-a și arătat încă de la începutul mandatului său prezidențial extrem de preocupat de această problemă”, scrie jurnalistul, subliniind acel  acord între toate partidele politice prin care România se angajează, ”fără a fi consultat și Parlamentul, să aloce anual, începând cu 2017, 2% din PIB pentru armată”.

O cheltuială uriașă, votată fără probleme de România de toate culorile

Ei bine, aici începe ”dansul” lui Iohannis: vizita lui la Trump ”a fost însoțită de anunțul că România va achiziționa rachete Partiot în valoare de 3,9 miliarde de dolari”.

Ori, atrage atenția din Patrick de Hillerin, contractele de achiziție de armament în valoare de peste 100 de milioane de euro nu pot fi făcute fără aprobarea Parlamentului României.

”Și, totuși, achiziția de rachete Patriot a fost anunțată ca certă în iunie 2017, anunțându-se, de asemeni, că prima tranșă de aproximativ 800 de milioane de dolari trebuie plătită până la finalul anului 2017”, observă jurnalistul.

Desigur, achiziția de rachete Patriot a fost aprobată de ambele Camere ale Parlamentului, după o formală dezbatere a legii în comisii.

Conform datelor, compania Raytheon, producătoarea sistemelor de rachete Patriot, obține din astfel de contracte un profit operațional de 14,3%. ”Asta înseamnă că din contractul inițial cu România, de 3,9 miliarde de dolari, din care Raytheon are partea leului, de 3,4 miliarde, compania americană va obține un profit de aproximativ 420 de milioane de dolari”, scrie jurnalistul.

Ori, apare o observație pertinentă: ”Chiar și pentru o companie americană, un profit de 420 de milioane de dolari este unul destul de mare, mai ales când, cu excepția SUA, nu mai ai decât 12 clienți la nivelul întregii lumi”.

”Să prinzi unul și să-i iei banii presupune dispoziția de a cheltui în avans pentru lobby și, de ce nu, publicitate și PR - numai că, oficial, Raytheon nu a cheltuit nici măcar un singur leu pentru publicitate și PR în România înainte de semnarea contractului și de virarea primei tranșe din bani”.

Publicitatea și PR – căile succesului… sau ale acoperirii?

Nucleara vine la câteva zile după ce România a plătit către Raytheon prima tranșă din contract, în valoare de 766 de milioane de dolari, în săptămâna 11-17 decembrie.

”Pe 20 decembrie, în prestigioasa publicație online hotnews.ro a apărut primul articol publicitar al Raytheon, intitulat “România a cumpărat Patriot. Detalii despre avantajele achiziției”, scrie Patrick de Hillerin, care consemnează apariția ulterioară a altor articole publicitare ale Raytheon în publicație pro-Iohannis HotNews.

Și tot atunci, imediat după plată, ”datează și pagina de Facebook “Sisteme Patriot”, care, promovându-și contra cost postările, informează publicul român despre avantajele achiziționării de rachete Patriot”.

Sigur, spune ironic Patrick de Hillerin, ”dacă Raytheon vrea să plătească niște publicitate de care nu are nevoie, cine se poate opune?”.

Legătura este chiar agenția strategului de imagine care a condus campaniile lui Băsescu și… Iohannis, Felix Tătaru.

Ei bine, firma care se ocupat de bizara campanie în România a Raytheon, producătorul rachetelor Patriot, se numește Chapter 4 Romania, dezvăluie Patrick de Hillerin.

”Acționarii Chapter 4 Romania sunt Chapter 4 Viena, Ioana Mănoiu și Felix Tătaru”, adică același principal consultant electoral al lui Klaus Iohannis în 2014 ulterior.

Articolul integral îl puteți găsi în ”Catavencii”

”Klemm a mers cu firmele la MApN și Ministerul Economiei”

Revenind în prezent, să o menționăm și pe tânăra Irina Tănase, care relata ce i-a spus Liviu Dragnea după ce a fost acuzat de procurori pentru vizita la Trump.

”Mi-a povestit Liviu că Hans Klemm a fost in birou la el, cerându-i sa intermedieze un ajutor pentru niște firme”, a spus Irina Tănase. ”Liviu i-a explicat ca asta-i infracțiune-n Romania, ca nu face așa ceva. Klemm a mers cu firmele la MApN și Ministerul Economiei. N-are nicio calitate în dosar. Nici măcar martor”.

Și să facem o recapitulare: banii pentru armament NU se pot da fără aviz CSAT condus de Iohannis, banii se duc în SUA care îl susține pe Iohannis, Dragnea e distrus după ce nu face pe placul SUA (și nu o singură dată!), publicitatea (inutilă!) se face prin firma celui care se ocupă de imaginea lui Iohannis.

O scurtă recapitulare despre Iohannis, bani și arme

Să încheiem cu puțină ordine în câteva informații:

- 2014 – Iohannis câștigă inexplicabil alegerile, diaspora are un rol determinant, Felix Tătaru se ocupă se imagine a lui Iohannis și PNL;

- 2015 – 2017 - 2019, primele zile ale mandatului, Iohannis impune și supraveghează executarea a 2% din PIB, din 2017, pentru ”Apărare”, mai ales achiziții din SUA;

- Firma americană, principal furnizor, îl contactează pentru imagine (inutilă) în România pe omul care îi face campania lui Iohannis și PNL;

- 2019: Iohannis se duce la Trump unde semnează un protocol, un fel de ”To do list”;

- 2019: Iohannis urgentează căderea Guvernului României, servind și interesele PPE;

- Noul guvern, primele zile, ministrul Ciucă, plătește în avans, nejustificat, către Raytheon;

- BNR scoate din rezervele valutare ale României suma, dar toți ochii sunt ațintiți la cheltuielile pentru ținerea pe loc a valutei;

- Iohannis câștigă al doilea mandat;

- Fapt divers: Iohannis îl decorează pe Ciucă, Ciucă îl decorează pe Iohannis;

- Iohannis pleacă la NATO unde se întâlnește cu Trump, e lăudat, poze etc;

- În Bloomberg apare dezvăluirea despre scoaterea din rezerva valutară a plății pentru Raytheon, chiar când Iohannis se vede cu Trump.

Și altele… Despre ce șapcă vorbim oare aici? Și despre ce afaceri din România NU a mai vorbit Donald Trump?...

 

443
Tagurile:
Liviu Dragnea, Donald Trump

Загрузка...
Ludovic Orban și Klaus Iohannis

Orban, întâlnire cu Iohannis mesaj către insurgenții din PNL

0
Liderul PNL, Ludovic Orban, transmite un mesaj ferm către Rareș Bogdan și restul revoltaților după o discuție cu Iohannis
0

Загрузка...