Inscripția „Crimeea”

Deputat rus: Kievul vrea atragă Moldova într-o dispută privind Crimeea

149
Ministrul ucrainean de Externe s-a întâlnit cu omologul său de la Chișinău, informându-l că recent în țara sa a fost creat un format de consultanță și coordonare – „Platforma Crimeea”. Ministrul ucrainean speră la „participarea constructivă” a Moldovei la acest proiect.

CHIȘINĂU, 11 dec – Sputnik, Dmitri Terehov. Kievul încearcă să atragă Moldova într-o dispută inutilă privind apartenența Crimeii, a declarat pentru Sputnik Moldova deputatul Dumei de Stat a Rusiei Artiom Turov.

„Este complet de neînțeles pentru mine de ce domnul Kuleba încearcă să atragă Moldova într-o dispută infructuoasă cu privire la proprietatea asupra Crimeii, care și-a făcut de multă vreme alegerea. Locuitorii peninsulei au votat practic în unanimitate aderarea la Federația Rusă, prin exprimarea liberei lor voințe.  Vedem în fiecare zi cum de-a lungul acestor ani s-a schimbat aspectul Crimeii și al Sevastopolului se schimbă, sunt realizate programe federale, cum este îmbunătățită infrastructura acestui subiect al Federației Ruse”, a spus Turov.

Poziția acestuia este împărtășită și de deputatul Consiliului de Stat al Republicii Crimeea, Serghei Erhan: „Știu sută la sută că comunitatea moldovenească a peninsulei la referendum a votat în unanimitate pentru intrarea Crimeii în componența Federației Ruse. Și îmi este greu să-mi imaginez ce poate avea cu Crimeea Republica Moldova, care, din câte știu, are destule probleme proprii, și ce va face ea într-un proiect ucrainean neclar referitor la Crimeea”.

În același timp, analistul politic moldovean Corneliu Curea consideră că „Platforma Crimeea” poate deveni pentru Maia Sandu „ceea ce EurAsEC a devenit odinioară pentru Igor Dodon - un proiect de care președintele este interesat, dar care nu este susținut de Parlament”.

„Platforma Crimeea” este un nou format consultativ și de coordonare inițiat de Ucraina cu scopul de a spori eficacitatea răspunsului internațional la intrarea peninsulei în componența Rusiei.

Crimeea a devenit o regiune rusă după ce acolo s-a organizat un referendum în martie 2014, la care 96,77%  dintre alegătorii din Crimeea și 95,6% dintre locuitorii Sevastopolului au votat în favoarea aderării la Rusia. Autoritățile din Crimeea au organizat un referendum în urma unei lovituri de stat în Ucraina, în februarie 2014. Ucraina consideră că Crimeea este teritoriul său, dar ocupat temporar. Conducerea rusă a afirmat în repetate rânduri că locuitorii din Crimeea au votat în mod democratic, în deplină conformitate cu dreptul internațional și cu Carta ONU, pentru reunificarea cu Rusia. Potrivit președintelui rus, problema Crimeii este „definitiv închisă”.

149
Tagurile:
Crimeea, Moldova, Kiev
Mircea Badea

Mircea Badea face praf autoritățile din campania de vaccinare

114
(reînnoit 07:22 19.01.2021)
Cunoscutul realizator a punctat cu umor aberațiile spuse și atitudinea autorităților antipandemie în campania de vaccinare

BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. Lipsa de logică a atitudinilor, incoerența măsurilor și stupiditatea unor afirmații ale autorităților în campania de vaccinare stârnesc multe comentarii și critici.

Mircea Badea a comentat, cu umorul său inimitabil, mai multe asemenea stupidități ale autorităților, punctând de fiecare dată… din păcate la obiect. Din păcate pentru populația care își pune speranța în cei ce, iată, comit asemenea absurdități.

Am selectat mai multe comentarii ale realizatorului TV de la Antena 3.

În primul rând, Mircea Badea sesizează ridicolul tentativelor de convingere a populației să se vaccineze cu un vaccin care… nu există la dispoziția populației!

”Trebuie să fii complet cretin să spui că te vaccinezi "ca să dai un semnal de încredere în vaccin" câtă vreme nu ai vaccin pentru populație”, spune Mircea Badea, explicând ironic -  ”De fapt, ei vor doar să se vaccineze! Îi susțin!”

Vaccinarea a demonstrat și tendințele exhibiționiste ale unor lideri politici – dar și ciudatele reacții ale opiniei publice.

”Răgetele umede ale neîntrebatelor la vederea șuncilor sau grisinelor "autorităților" expuse la vaccin sunt sublime. Susțin!”, comentează Mircea Badea, completând la fel de ironic. ”N-a plâns niciunul la vaccin. Aprige autorități!”.

O știre de presă anunța că ”Nu sunt doze pe câte persoane vor să se vaccineze! Românii se înghesuie la vaccinare”.

”Lăsați asta, nu e important! Contează doar să nu ne contrazică nimeni!”, ironizează Mircea Badea reacțiile dure ale autorităților atunci când cineva are altă opinie sau sesizează deficiențe.

În același sens, Mircea Badea sesizează diferența ridicolă între eforturile propagandei care susține autoritățile și situația reală din teren – ilustrată prin anunțul primarului Fritz că  ”doar doua centre de vaccinare vor fi operaționale în Timișoara”.

”Nu e vaccin. Noroc că e propagandă grămadă. Susțin!”, reacționează Mircea Badea.

O altă știre anunță că ”După București, nici la Cluj nu mai sunt locuri pentru vaccinare”, iar ministrul Sănătății spune că ”Sunt mult mai mulți oameni care vor să se vaccineze față de numărul de doze existent”.

Din nou, Mircea Badea ironizează reacția principală a autorităților – aceea de a da vina pe cei care critică.  

”Nu ne interesează asta. Ne interesează doar să ne războim cu unii care măcăne pe feisbuc. Important e sa ne concentram pe antivaccinisti!”.

Așa cum spuneam, reacțiile lui Mircea Badea nu sunt doar ironie și umor – ci prezintă chiar adevărul ridicol al reacțiilor autorităților.

114
Tagurile:
Vaccinare, Mircea Badea

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis, mai implicat în cazul ”Trump și arme” decât Dragnea

234
(reînnoit 07:20 19.01.2021)
După acuzarea lui Liviu Dragnea în dosarul Trump pentru foloase ”nepatrimoniale” și o afacere cu armament iese la iveală implicarea mult mai mare a președintelui Iohannis în asemenea combinații

BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. Reamintesc pe scurt de ce anume în acuză DNA, mai nou, pe Liviu Dragnea: ”două infracțiuni de trafic de influență” și ”folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”.

Conform detaliilor date de DNA, este vorba de ”foloase necuvenite pentru sine și pentru partid”, constând în:

- asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare,

- asigurarea unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, controlată de omul de afaceri român cu ajutorul altor două persoane, suspecte în cauză.

Conform DNA, Dragnea ar fi ”traficat, în favoarea omului de afaceri român, suspect în cauză, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care omul de afaceri român le avea în România”.

Deci, rețineți, afaceri în ”domeniul militar și al intelligence”. Interesant este că asemenea afaceri la nivel mare – doar nu vorbim de gheșeftării mărunte când e un om cu acces la Înalta Poartă! – deci aceste afaceri din zona militară NU se pot face decât cu aviz CSAT și al celor din jurul președintelui.

Ori, asta ne duce cu gândul la susținerea de care se bucură Iohannis la Washington și la plățile uriașe, uneori în avans, făcute de România. Dar von ajunge și acolo.

Ironia avocatei Ingrid Mocanu

Deocamdată să reținem un comentariu ironic al avocatei Ingrid Mocanu, o persoană care știe mult mai multe decât vrea să pară.

”Se pare că dosarul vizitei la Trump (…) ar avea legătură sigur-sigur cu niște armament pe care l-ar fi promis a fi tranzacționat prin firma lui Elliott Broidy, fondriser al lui Trump. Pentru vizite s-ar fi plătit niște bani privați, din firmele lui Burci, nu de la stat, nu de la PSD”, scrie avocata.

Și, atenție, Ingrid Mocanu completează: ”Mai cunoașteți pe cineva care a primit și foloase materiale, nu doar nepatrimoniale (șepci, pe lângă bătăi pe umeri și recunoaștere internațională) și care chiar a plătit bani publici fără număr (împrumutați, desigur) pentru armamente, cam prin același personaj?”.  

Ironie, dar… nu cumva este adevărată? Să ne amintim de o anchetă a lui Patrick Andre de Hillerin, care a stârnit valuri, dar a fost apoi uitată.

Afacerile SUA cu armament în România, cheia de la Casa Albă

Ziaristul atrage atenție că lobbistul american Elliot Broidy, cel care l-a dus pe Dragnea la Trump, ”are din 2015 o firmă care produce sisteme militare de comunicații, iar această firmă a semnat un acord cu Romarm”.

”Deși nu se știe ce conține acest acord, HotNews opinează că ar fi vorba despre contractul pentru achiziționarea de “Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTA”, un program de înzestrare a armatei în valoare totală de 180 de milioane de euro”, scrie Patrick de Hillerin, citând chiar Hotnews.

Care HotNews spune că acest contract ”este răsplata venită din partea lui Dragnea pentru că Elliot Broidy l-ar fi invitat pe șeful PSD la întâlnirea cu Donald Trump, în ianuarie 2017”.

La un an distanță ”HotNews revine mult mai documentat și scrie că, de fapt, Broidy ar fi acoperit costurile prezenței lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu la Washington, la cina cu Trump. Iar Broidy ar fi făcut acest lucru pentru că are interese ca firma sa, Circinus, să obțină acel contract de 180 de milioane de euro”, scrie Patrick de Hillerin.

Dar, așa cum punctează jurnalistul, aceste contracte de înzestrare a armatei ”nu pot fi obținute de către nici o firmă fără aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.

”CSAȚ este condus de către președintele României, domnul Klaus Iohannis, și ia hotărârile prin consens. Dacă președintele CSAȚ nu este de acord cu un contract de înzestrare a armatei, de exemplu, cum ar fi chiar această achiziție de 180 de milioane de euro, contractul nu se face”, punctează Patrick de Hillerin.

Ca un argument contextual, Klaus Iohannis ”s-a și arătat încă de la începutul mandatului său prezidențial extrem de preocupat de această problemă”, scrie jurnalistul, subliniind acel  acord între toate partidele politice prin care România se angajează, ”fără a fi consultat și Parlamentul, să aloce anual, începând cu 2017, 2% din PIB pentru armată”.

O cheltuială uriașă, votată fără probleme de România de toate culorile

Ei bine, aici începe ”dansul” lui Iohannis: vizita lui la Trump ”a fost însoțită de anunțul că România va achiziționa rachete Partiot în valoare de 3,9 miliarde de dolari”.

Ori, atrage atenția din Patrick de Hillerin, contractele de achiziție de armament în valoare de peste 100 de milioane de euro nu pot fi făcute fără aprobarea Parlamentului României.

”Și, totuși, achiziția de rachete Patriot a fost anunțată ca certă în iunie 2017, anunțându-se, de asemeni, că prima tranșă de aproximativ 800 de milioane de dolari trebuie plătită până la finalul anului 2017”, observă jurnalistul.

Desigur, achiziția de rachete Patriot a fost aprobată de ambele Camere ale Parlamentului, după o formală dezbatere a legii în comisii.

Conform datelor, compania Raytheon, producătoarea sistemelor de rachete Patriot, obține din astfel de contracte un profit operațional de 14,3%. ”Asta înseamnă că din contractul inițial cu România, de 3,9 miliarde de dolari, din care Raytheon are partea leului, de 3,4 miliarde, compania americană va obține un profit de aproximativ 420 de milioane de dolari”, scrie jurnalistul.

Ori, apare o observație pertinentă: ”Chiar și pentru o companie americană, un profit de 420 de milioane de dolari este unul destul de mare, mai ales când, cu excepția SUA, nu mai ai decât 12 clienți la nivelul întregii lumi”.

”Să prinzi unul și să-i iei banii presupune dispoziția de a cheltui în avans pentru lobby și, de ce nu, publicitate și PR - numai că, oficial, Raytheon nu a cheltuit nici măcar un singur leu pentru publicitate și PR în România înainte de semnarea contractului și de virarea primei tranșe din bani”.

Publicitatea și PR – căile succesului… sau ale acoperirii?

Nucleara vine la câteva zile după ce România a plătit către Raytheon prima tranșă din contract, în valoare de 766 de milioane de dolari, în săptămâna 11-17 decembrie.

”Pe 20 decembrie, în prestigioasa publicație online hotnews.ro a apărut primul articol publicitar al Raytheon, intitulat “România a cumpărat Patriot. Detalii despre avantajele achiziției”, scrie Patrick de Hillerin, care consemnează apariția ulterioară a altor articole publicitare ale Raytheon în publicație pro-Iohannis HotNews.

Și tot atunci, imediat după plată, ”datează și pagina de Facebook “Sisteme Patriot”, care, promovându-și contra cost postările, informează publicul român despre avantajele achiziționării de rachete Patriot”.

Sigur, spune ironic Patrick de Hillerin, ”dacă Raytheon vrea să plătească niște publicitate de care nu are nevoie, cine se poate opune?”.

Legătura este chiar agenția strategului de imagine care a condus campaniile lui Băsescu și… Iohannis, Felix Tătaru.

Ei bine, firma care se ocupat de bizara campanie în România a Raytheon, producătorul rachetelor Patriot, se numește Chapter 4 Romania, dezvăluie Patrick de Hillerin.

”Acționarii Chapter 4 Romania sunt Chapter 4 Viena, Ioana Mănoiu și Felix Tătaru”, adică același principal consultant electoral al lui Klaus Iohannis în 2014 ulterior.

Articolul integral îl puteți găsi în ”Catavencii”

”Klemm a mers cu firmele la MApN și Ministerul Economiei”

Revenind în prezent, să o menționăm și pe tânăra Irina Tănase, care relata ce i-a spus Liviu Dragnea după ce a fost acuzat de procurori pentru vizita la Trump.

”Mi-a povestit Liviu că Hans Klemm a fost in birou la el, cerându-i sa intermedieze un ajutor pentru niște firme”, a spus Irina Tănase. ”Liviu i-a explicat ca asta-i infracțiune-n Romania, ca nu face așa ceva. Klemm a mers cu firmele la MApN și Ministerul Economiei. N-are nicio calitate în dosar. Nici măcar martor”.

Și să facem o recapitulare: banii pentru armament NU se pot da fără aviz CSAT condus de Iohannis, banii se duc în SUA care îl susține pe Iohannis, Dragnea e distrus după ce nu face pe placul SUA (și nu o singură dată!), publicitatea (inutilă!) se face prin firma celui care se ocupă de imaginea lui Iohannis.

O scurtă recapitulare despre Iohannis, bani și arme

Să încheiem cu puțină ordine în câteva informații:

- 2014 – Iohannis câștigă inexplicabil alegerile, diaspora are un rol determinant, Felix Tătaru se ocupă se imagine a lui Iohannis și PNL;

- 2015 – 2017 - 2019, primele zile ale mandatului, Iohannis impune și supraveghează executarea a 2% din PIB, din 2017, pentru ”Apărare”, mai ales achiziții din SUA;

- Firma americană, principal furnizor, îl contactează pentru imagine (inutilă) în România pe omul care îi face campania lui Iohannis și PNL;

- 2019: Iohannis se duce la Trump unde semnează un protocol, un fel de ”To do list”;

- 2019: Iohannis urgentează căderea Guvernului României, servind și interesele PPE;

- Noul guvern, primele zile, ministrul Ciucă, plătește în avans, nejustificat, către Raytheon;

- BNR scoate din rezervele valutare ale României suma, dar toți ochii sunt ațintiți la cheltuielile pentru ținerea pe loc a valutei;

- Iohannis câștigă al doilea mandat;

- Fapt divers: Iohannis îl decorează pe Ciucă, Ciucă îl decorează pe Iohannis;

- Iohannis pleacă la NATO unde se întâlnește cu Trump, e lăudat, poze etc;

- În Bloomberg apare dezvăluirea despre scoaterea din rezerva valutară a plății pentru Raytheon, chiar când Iohannis se vede cu Trump.

Și altele… Despre ce șapcă vorbim oare aici? Și despre ce afaceri din România NU a mai vorbit Donald Trump?...

 

234
Tagurile:
Liviu Dragnea, Donald Trump

Загрузка...
Studente

Concurs pentru bursă de educație gratuită în Federația Rusă

0
Cetățenii români sunt invitați să participe la concursul de burse educaționale la cele mai bune universități din Rusia. Programul de burse include studii superioare gratuite. Condițiile de participare.

BUCUREȘTI, 19 ian – Sputnik. Vești bune pentru românii care doresc să studieze în Federația Rusă: a început concursul pentru obținerea unei burse pentru educație gratuită.

Românii sunt invitați să participe la concursul de burse educaționale la cele mai bune universități din Rusia.

Programul de burse din Rusia include studii superioare gratuite  -diplomă de licență, masterat, postuniversitar, rezidențiat, inclusiv cazare în cămine precum și o bursă lunară.

Etapele selectării candidaților

Candidaţii sunt selectați pentru formare în două etape.

Astfel, în prima etapă, se va face selectarea candidaților pentru formare este realizată de Centrul Rus pentru Știință și Cultură din București

Pentru a participa la această primă etapă a concursului, solicitanții de burse trebuie să utilizeze un formular electronic de înregistrare - https://education-in-russia.com

Noul site pentru înregistrarea și depunerea cererilor https://education-in-russia.com va începe să funcționeze începând cu 20 ianuarie 2021.

Candidații trebuie să prezinte următoarele documente într-o formă scanată și atașată:

1) Un formular de cerere completat cu o fotografie color atașată. Chestionarul trebuie completat pe site, apoi tipărit, semnat, scanat și atașat la câmpul de aplicare relevant.

2) O scrisoare motivațională “De ce doresc să studiez în Rusia”, maxim 2 pagini A4, cu font de dimensiune 14 - Times New Roman, cu interval interline de 1.5. Scrisoarea motivațională va fi scrisă în limba rusă - se poate și în limba română sau în limba engleză.

3) O copie a pașaportului de pe prima pagină - pagina să fie în mod clar lizibilă în culori.

Valabilitatea pașaportului trebuie să fie de cel puțin 1,5 ani peste data vizei propuse pentru a studia în Federația Rusă - valabil minim până în martie 2023;

4) O copie a certificatului medical privind absența virusului HIV și SIDA;

5) O copie a documentului instituției medicale care confirmă absența contraindicațiilor medicale pentru formarea în Federația Rusă.

În România, certificatul este eliberat de un medic de familie sau de un medic de la policlinica din localitatea de reședință a candidatului - în cazul în care candidatul are boli cronice care nu împiedică continuarea formării, este necesar să le enumerați.

6) O copie a actelor de studii;

7) O listă a lucrărilor științifice publicate - dacă acestea există - și un autoreferat pentru candidații înscriși la școala de absolvent.

8) Dacă doriți, puteți atașa scrisori de recomandare, scrisori de susținere - pot fi în limba rusă sau engleză, traducerea notarială nu este necesară, copii ale diferitelor certificate, diplome, adeverinţe, etc.

În cazul în care candidatul nu are un document de studii la momentul depunerii cererii, candidatul va furniza rezultatele ultimei certificări de la instituția de învățământ unde își definitivează studiile, informează Mikhail Davydov, directorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la București pe Facebook.
  • Pentru elevii de gimnaziu este necesar să se furnizeze un extras cu note pentru cei 2 ani de studiu anteriori și pentru prima jumătate a ultimei clase de studiu (referințe de la școală sau o fotocopie a primei pagini și o pagină cu note pentru prima jumătate a ultimei clase de studiu din carnetul elevului, certificată de sigiliul școlii).
  • Pentru studenții din ultimul an de licență, este necesar să se prezinte un certificat cu privire la examene și un certificat cu privire la câte examene au mai rămas de susţinut pentru a obține diploma.
  • Toate documentele trebuie traduse în limba rusă și legalizate.
  • Un candidat străin are dreptul de a-și alege ca loc de studii viitoare până la șase instituții diferite de învățământ - dar nu mai mult de două într-unul din cele două orașe cu statut federal: Moscova sau Sankt Petersburg.
  • Nu este permisă specificarea unei singure organizații educaționale ca loc al educației viitoare. Se recomandă alegerea a cel puțin trei organizații educaționale care să fie incluse în chestionarul de aplicare.
  • În cazul în care niciuna dintre organizațiile educaționale menționate în chestionar, dintr-un motiv sau altul, nu îl va accepta pe solicitantul străin drept viitor student, atunci dreptul de decizie asupra instituţiei de studiu unde candidatul va studia în viitor este rezervat ministrului învățământului superior și științei din Federația Rusă.
  • Candidatul poate primi informații cu privire la evoluția analizării candidaturii sale. Pentru a face acest lucru, este obligatoriu să specificați adresa Dvs. de e-mail în chestionarul-declarație.
  • Străinii care nu cunosc limba rusă suficient sau satisfăcător au dreptul să studieze în departamentele pregătitoare ale universităților din Rusia, care oferă pregătire pentru desfășurarea programelor educaționale în limba rusă. Durata studiilor la facultatea pregătitoare este de un an universitar. Acești candidați trebuie să specifice în chestionar în mod necesar necesitatea de a studia la departamentul pregătitor - facultatea pregătitoare.
  • Candidații pentru formare în domeniile de specializare din categoria “Artă și Cultură” trebuie să susţină teste introductive suplimentare de orientare creativă direct în respectivele organizații educaționale, la care intenționează să se înscrie. În același timp, datele specifice pentru testele introductive suplimentare de orientare creativă în anumite organizații educaționale ar trebui să fie specificate și ordonate de către ei înșiși și pe cheltuiala lor pentru a susţine testele în Rusia - cu excepția cazului în care universitatea prevede o altă formă de testare.
  • Informațiile despre calendarul testelor introductive suplimentare de orientare creativă către alte organizații educaționale sunt postate direct pe site-urile acestor organizații.
  • Candidații ce aplică pentru programele de rezidențiat trebuie să posede o cunoaștere obligatorie a limbii ruse suficientă pentru a stăpâni programul educațional. Nu există prevăzută nici o trimitere a acestor candidați la facultăți pregătitoare pentru limba rusă.
  • Documentele care nu sunt completate în conformitate cu cerințele prevăzute în limba rusă, care nu sunt traduse în limba rusă, fără traduceri notariale autorizate, nu sunt acceptate pentru examinare.
  • Termenul limită pentru depunerea documentelor este 20 februarie 2021.

În cea de-a doua etapă, în urma revizuirii tuturor cererilor primite, Centrul Rus pentru Știință și Cultură din București trimite o listă a candidaților selectați la Ministerul Învățământului Superior și Științei al Federației Ruse pentru a verifica documentele și a le distribui universităților din Rusia.

Străinii - specialiști cu studii superioare - înscriși în programe suplimentare de învățământ profesional - dezvoltare profesională - nu li se plătesc burse academice.

Costurile de transport ale cetățenilor străini până la locul de studiu, achiziționarea de polițe voluntare de asigurare de sănătate se fac pe cheltuiala fondurilor personale și/sau prin sponsorizare.

Cei interesați pot afla mai mult informații trimițând un mail pe adresa Centrului Rus de Știință și Cultură de la București: secretariatccr@mail.ru.

0
Tagurile:
Burse, Rusia, Studii

Загрузка...