Pacificatorii ruși în apropiere de mănăstirea Dadivank, Karabahul de Munte

Pacificatori turci în Karabah: a fi sau a nu fi

274
(reînnoit 17:52 19.11.2020)
Legislativul Turciei a aprobat trimiterea unor militari în Azerbaidjan. Deocamdată, se pare că Erdogan a fost convins să nu-și trimită trupele în Karabah, însă liderul turc este imprevizibil.

MOSCOVA, 19 nov – Sputnik, Aleksandr Hrolenko. Activizarea politico-militară a autorităților de la Ankara în regiunea Caucazului de Sud și decizia Adunării Naționale a Turciei – de a introduce pe teritoriul Azerbaidjanului un număr nedeclarat de militari turci pentru o perioadă de un an este controversată. Numărul și cadrul misiunii urmează să fie stabilite de administrația președintelui Turciei, însă această decizie ar putea deveni un catalizator al turbulenței regionale.

Nu trebuie să explicăm odată în plus de ce militarii turci nu pot apriori juca un rol de pacificatori în Azerbaidjan. Autoritățile de la Ankara protejează interesele uneia din părți cu toate instrumentele și metodele disponibile.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, se pare că l-a convins pe liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, să nu tensioneze situația și să nu provoace partea armeană prin introducerea trupelor turcești în Karabah. Cu toate acestea, Erdogan are o reputație de un politician imprevizibil, capabil să ia niște decizii destul de riscante. Însă Ankara poate proceda așa pe pământul azer doar în coordonare cu Baku, însă deciziile strategice, probabil, au fost luate, a fost definită succesiunea evenimentelor. Nu e deloc o conspirologie, ci mai curând o analogie geopolitică.

Spre exemplu, în anul 2015 Rusia a introdus temporar pe teritoriul Siriei un contingent militar redus, la solicitarea Damascului (pentru restabilirea ordinii), și a obținut în Siria două baze militare permanente. E puțin probabil ca Ankara să fie mulțumită de acest fapt. În privința direcției azere, Turcia ar putea să se “răzbune”, având planuri similar de a-și ajuta poporul frățesc și de a-și promova propriile interese. Vecinii nemulțumiți vor fi nevoiți să caute un răspuns eficient sau, pur și simplu, să-și facă loc în zona de conflict.

Nivelul de libertate

După 10 noiembrie, președintele azer, Ilham Aliev, amintește cu orice ocazie că Turcia va participa la operațiunile din Karabah împreună cu Rusia. Nu e deloc întâmplător.

Acordul trilateral din 10 noiembrie prevede câteva incertitudini mai puțin vizibile, însă destul de periculoase ale “noii păci”. Linia de contact (fosta linie de front) și două zone interne de control (cu populație armeană) în Karabahul de Munte, iar zona externă de securitate nu este determinate pe loc și pe hărți. Spre exemplu, în regiunea conflictului georgiano-abhază, drept linie de separare a părților a servit râul Inguri, de la care 12 kilometri spre Vest și 12 kilometri spre Est, se extinde zona de securitate, iar în continuare, câte 12 kilometri reprezintă zona de limitare a armelor – tot acest spațiu se află sub controlul pacificatorilor ruși. În Karabah zona de securitate, controlată de pacificatori ruși este “răsturnată în interior”, iar afară, partea azeră (și Ankara) dispune de o anumită liberate și capacitate de a o utiliza împotriva oponenților. Posturile pacificatorilor ruși nu controlează spațiul de după linia de contact. Nu e principala vulnerabilitate. Acordul trilateral din start definește două constante ale încetării focului – operațiunea  de menținere a păcii a Rusiei în Karabahul de Munte (cu o populație armeană) și controlul comun ruso-turc (într-o zonă îndepărtată). Cooperarea și integrarea între ei este exclusă.

Anterior se anunțase că mobilitatea observatorilor turci în Karabah va fi limitată, nu sunt planificate misiuni pe teren (colectarea de informații este lăsată pe seama dronelor). Cu toate acestea, după linia de contact, în districtele cu o populație preponderent azeră, Baku dispune de mai multe opțiuni de control, iar locul exact al amplasării centrului comun ruso-turc pe teritoriul Azerbaidjanului nu se cunoaște, deocamdată. Logic ar fi să presupunem că acesta se află la o distanță nu prea mare de linia de separare a părților (pentru a facilita controlul asupra situației operative). Probabil, va fi amplasat în unul din cele șapte districte, care au trecut sub controlul trupelor azere după 45 de zile de lupte.

Experimente periculoase

Azerbaidjanul este un stat suveran, iar mențiunile periodice ale MAE al Rusiei despre unicitatea și imposibilitatea replicării operațiunii rusești de menținere a păcii, este tratată de conducerea politico-militară ca un proces de lucru firesc. Soluționând o anumită problemă, președintele Ilham Aliev are tot dreptul să invite în propria țară prietenii turci sau luptătorii maori din Noua Zeelandă. În componența centrului de monitorizare a restabilirii pădurilor din Karabah sau oricare al format de cooperare. E suficient să existe o dorință reciprocă. Există suficient timp pentru astfel de experimente, operațiunile de pace pot dura decenii la rând. Viitorul are mai multe variante.

Karabakh, RKN, Martakert.
© Sputnik / Асатур Есаянц

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei menționează că nu există nici măcar niște termeni aproximativi a determinării statutului Karabahului de Munte. Situația în regiune rămâne una complicată. Ilham Aliev a declarat că “Rusia și Turcia vor participa la operațiunile de asigurare a securității azerilor și armenilor”.

Între timp, la Baku a avut loc o manifestație provocatoare pe Aleea Șahizilor (Martirilor), în cadrul căreia s-a cerut retragerea pacificatorilor ruși de pe teritoriul Karabahului de Munte. E un semn îngrijorător, care amintește că un conflict poate avea multiple variante ale evoluției. Această acțiune a fost condamnată în parlamentul Azerbaidjanului. Cu toate acestea, acordul trilateral nu a trecut, deocamdată, testul timpului, pacea rămâne una firavă.

274
Tagurile:
Karabah
Тема:
Conflictul azero-armean în Karabah (52)
Tematic
Pace pentru Nagorno-Karabah: Cine și pentru ce a luptat
Acord de pace în Karabah: Ce au convenit Azerbaidjanul, Armenia și Rusia
Situația din Nagorno-Karabah - galerie foto
Misiunea de pace în Karabah: Rusia și-a asumat o grea povară
Greșelile militare ale Armeniei în Nagorno-Karabah
Putin cere acordul Legislativului pentru dislocarea trupelor în Karabah
Karabah: Trupele ruse de menținere a păcii au deminat coridorul Lachin
M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS), a multiple rocket launcher

De ce sistemul HIMARS e un pericol pentru România, nu Rusia

433
(reînnoit 14:16 26.11.2020)
De ce sistemele HIMARS nu reprezintă un pericol atât pentru Rusia, cât pentru România și statele din regiunea Baltică.

MOSCOVA, 26 nov – Sputnik, Aleksandr Hrolenko. Statele Unite și aliații lor din NATO nu deține arme care cu adevărat și în mod ultimativ ar amenința Rusia în peninsula Crimeea și regiunea Kaliningrad. Numărul aliaților NATO nu poate fi convertită în calitatea operațiunilor militare, chiar și în Afganistan (talibanii nu sunt un adversar dotat cu tehnologii). Americanii nu sunt jenați de rămânerea în urmă față de Rusia la capitolul tehnologiilor militare (rachete hipersonice, sisteme de apărare antiaeriană și luptă radioelectronică, sisteme submarine robotizate). Exersând tactica “desfășurării războiului hi-tech”, trupele terestre ale SUA au transferat, săptămâna trecută, în câteva ore, pe calea aerului din Germania în România două sisteme de lansare multiplă a rachetelor HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), au efectuat câteva lansări de rachete în direcția Mării Negre și operativ au readus lansatoarele pe baza Ramstein.

Potrivit publicației Forbes, scurta misiune cu lansări în România a devenit o demonstrare de forță a armatei americane, „un mesaj pentru Moscova” și o „surpriză cu rachete” pentru grupul de forțe ale armatei rusești din Crimeea. Altfel nici nu se putea, pentru că Marea Neagră „se transformă rapid într-un lac rusesc”, fapt care amenință interesele Statelor Unite.

Desigur, două lansatoare HIMARS nu schimbă mult lucrurile în regiune, însă în 2018 în Germania a revenit brigada americană 41 de artilerie, în dotarea căreia sunt două baterii ale HIMARS (36 de lansatoare cu suma salvelor de 216 cu rachete de 227 milimetri).

Americanii consideră că vitează mare de desfășurare a HIMARS va complica contraatacul inamicului: “E dificil să lovești un lansator care se află la sol doar câteva ore” și efectuează atacuri asupra câteva puncte.

Exerciții similare Rail Gunner Rush, cu sistemul HIMARS, au avut loc mai devreme în Estonia, la o distanță de 110 de kilometric de frontiera rusă. În acest fel, în septembrie 2020, SUA și-au demonstrate “adeziunea față de securitatea regiunii Baltice”. Moscova, la rândul ei, a calificat Rail Gunner Rush “provocatoare și extrem de periculoasă pentru stabilitatea regională”.

Spectacol pentru Europa

Armata SUA din Europa are tendința de a ignora interesele aliaților și chiar geografia. Publicația Forbes menționează: “De la țărmul românesc, până în Crimeea sunt doar 250 de mile (400 kilometri) prin Marea Neagră. Sistemele HIMARS, transferate în România reprezintă o amenințare serioasă și impredictibilă pentru trupele rusești din regiune”. Comandantul trupelor terestre ale României, generalul maior Iulian Berdilă, confirm: “Fatalitatea, demonstrată astăzi la distanță, utilizată în exercițiile de la Marea Neagră, e de la sine înțeles”. Apropo, România se află în plin proces de achiziționare din SUA a propriilor sisteme HIMARS și planifică să încheie procesul de pregătire a exploatării armei în 2022.

S-ar părea că în România a avut loc o demonstrație reușită a compatibilității operative cu sistemele românești, NATO și-a format un mediu operational și a exersat o variantă eficientă a unei descurajări în teatrul de acțiuni militare. În realitate, personalul american al două M142 High Mobility Artillery Rocket (HIMARS) din cadrul brigăzii 41 de artilerie s-a ambarcat în avioanele MC-130J, au sosit pe baza aeriană românească Kogălniceanu, au interacționat formal cu militarii unității 352 a operațiunilor speciale ale SUA și cu unitățile trupelor terestre ale României. Au tras în gol în Marea Neagră și au revenit în Germania.

Probabil, observăm doar exersarea logisticii, iar într-o luptă reală, brigada de artilerie 41 a armatei SUA va ateriza în Georgia sau Ucraina, mai aproape de inamic. Chiar și în acest caz sistemele HIMARS pot fi distruse în aer sau în aerodromuri, în timpul descărcării, mijloacele rusești de spionaj spatial, sistemele de apărare antiaeriene S-400 și sisteme operativ-tactice de rachetă “Iskander-M” nu vor permite acest lucru. În orice situație, astfel de operațiuni (spectacole) ale armatei SUA în Europa amenință nu atât Rusia, cât România, statele baltice și alte platforme de amplasare temporară sa permanentă a sistemelor HIMARS, ale căror muniții reactive și rachete pot fi dotate cu focare tactice nucleare. Moscova este nevoită să reacționeze, elaborând măsuri de răspuns.

Posibilitățile reale

În condițiile de război, sistemul american HIMARS a fost testat pentru prima dată în februarie 2010, în Afganistan. Au fost efectuate după lansări a rachetelor, care s-au abătut semnificativ de la traiectoria stabilită și au căzut departe de țintă (fapt care a provocat decese în rândul civililor). Pe perioada de anchetă, exploatarea HIMARS a fost suspendată, însă astăzi armata SUA are în dotare peste 400 de lansatoare. În Irak sistemele HIMARS erau utilizat în luptele cu teroriștii începând cu noiembrie 2015. Au fost efectuate câteva sute de lansări a rachetelor de diverse tipuri asupra diverselor obiecte. Nu există informații cu privire la eficiența acestor acțiuni.

High-Mobility Artillery Rocket System reprezintă un sistem de artilerie cu rachetă de o mobilitate înaltă a armatei SUA, plasat pe șasiurile FMTV, poate transporta șase muniții reactive de 227 milimetri (similare sistemelor rusești „Uragan” și „Smerch”) sau o rachetă operativ-tactică ATACMS (similară rachetei rusești “Tocika-U”). Poate fi transportat cu avionul C-130 Hercules.

Absența propriilor dispozitive de orientare, mașina o compensează cu un spectru de containere cu munitții reactive de diverse tipuri și calibre. Sistemul autopropulsat de lansare poate purta rachete cu diverse caracteristici (neghidate și ghidate). La întreprinderile producătoare, munițiile și rachetele sunt amplasate în containere de transportare și lansare ermetice, fără a fi prevăzute serviciile de mentenanță până la tragere.

Masa de luptă a sistemului autopropulsat de lansare cu setul de muniții este de aproximativ 11 tone. Mașina are capacitatea să atingă o viteză de până la 85 kilometri pe oră, să parcurgă până la un punct de alimentare până la 480 de kilometri. Sistemul este dirijat de un echipaj din trei persoane, care se află în interiorul cabinei. Tragerea este posibilă în orice direcție, din unghiuri până la +60 de grade.

433
Tagurile:
rachetă, SUA
Tematic
Analist de top șochează: ”Miliardele date de România pe arme ne duc spre dezastru”
Lansatoarele de rachete din România, un ”mesaj” pentru Rusia
Crimeea poate răspunde la lansările de rachete ale SUA și României

Загрузка...
Klaus Iohannis

Acuzație fulminantă: ”Iohannis a ordonat atacul la Biserică!”

1828
(reînnoit 07:03 26.11.2020)
Este o acuzație fără precedent: un celebru om de Drept și apărător al Biserici declară că Președintele a dat ordin de atac asupra Arhiepiscopului – implicit și asupra Patriarhului și BOR – e ”primul act de război al ateilor împotriva creștinilor ortodocși”!

BUCUREȘTI, 26 nov – Sputnik. Iohannis, Orban și Marcel Vela sunt acuzați de celebrul avocat Aurelian Pavelescu că au ”ordonat Poliției să-l atace în Biserică pe ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului!”

Pavelescu, cel mai puternic apărător al Bisericii în multe situații – inclusiv în cazul Fundației Gojdu – consideră că am asistat la ”primul act de război al ateilor împotriva creștinilor ortodocși”!

Celebrul avocat arată la Constanța a avut loc ”prima acțiune ”manu militari” concretă împotriva Bisericii Ortodoxe Române” ceea ce ”nu s-a mai întâmplat niciodată, nici în perioada comunistă, când metodele au fost diferite”.

Pavelescu traduce simplu și clar: ”Poliția a intrat cu forța în biserica în care Arhiereul săvârșea sfintele taine și i-a scos pe credincioși, îmbrâncindu-i, pentru ca ulterior să-i amendeze și să-i împrăștie”.

”Nu, n-a fost vorba despre o simplă acțiune de ordine publică, cu justificarea pandemiei”, este opinia fermă a avocatului, argumentând că ”Sunt foarte multe biserici în care credincioșii merg și se roagă, se fac slujbe, iar poliția nu a intervenit astfel”.

Pe când aici situația a fost alta, ”cel care era prezent și săvârșea taina împărtășaniei era chiar ÎPS Teodosie, Arhipăstorul locului, cel care a contestat în instanță restricțiile privind libertatea religioasă și cel care a anunțat că va conduce Pelerinajul la Peștera Sfântului Andrei, întâiul chemat al lui Hristos și protectorul României, la 30 noiembrie, sărbătoarea Apostolului”.

”Prin urmare, a fost lansat UN ATAC ÎN FORȚĂ LA ADRESA ÎPS TEODOSIE PERSONAL, o intimidare directă, chiar în timpul când acesta împărtășea poporul!”, acuză celebrul om de Drept.  

Atenție însă, avocatul, președinte al PNȚCD și fost deputat, spune clar că o asemenea acțiune ”n-ar fi fost cu putință decât dacă a fost autorizată și comandată direct de la nivelul zero al puterii politice: șeful statului, șeful guvernului și ministrul de interne, pe acest lanț ierarhic”.

”Atacul la ierarh fiind un atac direct la adresa BOR, a Sfântului Sinod și a Patriarhului Daniel - ca ripostă la uriașul mesaj dat de Preafericitul Patriarh Daniel în urmă cu o lună împotriva prigonirii creștinilor în România: ”DUMNEZEU NU SE LASĂ BATJOCORIT!””, scrie Pavelescu.

Altfel spus, adevărul este mai complex: ”Ce s-a întâmplat astăzi la Constanța este o primă măsură de represiune din partea puterii globaliste și anti-creștine de la București la adresa BOR!”.

Desigur, Pavelescu vorbește în numele partidului martirilor, PNȚCD, care ”fidel principiilor, istoriei și modelelor sale politice, va sprijini necondiționat lupta Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte Biserici creștine pentru apărarea libertăților religioase în România!”.

”Transmitem acest mesaj de solidaritate tuturor românilor: să fim alături de Păstorii noștri!”, încheie Aurelian Pavelescu fulminantul său mesaj.
1828
Tagurile:
atac, Aurelian Pavelescu, Biserică, Klaus Iohannis

Загрузка...

Doliu la nivel mondial pentru Maradona

0
(reînnoit 18:35 26.11.2020)
  • Un microbist în doliu - Argentina 25 noiembrie
  • Oamenii urmăresc pe un ecran pare golurile fotbalistului argentinian, Diego Armando Maradona.
  • Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020
  • Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020
  • Lumânări la stadionul San Paolo, în timpul doliului pentru Diego Maradona. Italia, 25 noiembrie
  • Un microbist lângă o coroană de flori, în timpul doliului pentru Diego Maradona în Mexic
  • Stadionul din  Beira-Rio, iluminat în culorile steagului argentinian, în semne de doliu pentru Diego Maradon. Brazilia.
  • Un bărbat în timpul doliului pentru Diego Maradona în Italia.
  • Un minut de reculegere în memoria lui Diego Maradona la meciul de fotbal în Germania
  • Doliu pentru Diego Maradona în Argentina
  • Vânzarea ziarelor în India, care informează despre moartea lui Diego Maradona
  • Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020
  • Un banner cu imaginea lui Diego Maradon, lângă spitalul din Argentina, unde a fost spitalizat fotbalistul.
Amatorii de fotbal din toată lumea sunt în doliu. Pe 25 noiembrie a decedat marele campion al anului 1986 - Diego Maradona.

A plecat din viață campionul mondial la fotbal al anului 1986, argentinianul Diego Maradona, anunță postul de televiziune TN.

Acesta avea vârsta de 60 de ani.

Pe 30 octombrie, el a fost transportat la unul din spitale pentru niște examene medicale, însă ulterior s-a anunțat că acesta a fost operat la creier. Maradona a fost externat pe 12 noiembrie.

Maradona este cel care a câștigat de unul singur titlul mondial și a cucerit Serie A de două ori cu Napoli într-o perioadă când Italia era dominată de trei echipe: Juventus, Milan și Inter. Talentul până la cer i-a depășit cu mult nebuniile vieții, legăturile cu mafia napolitană, petrecerile cu droguri și alcool sau nopțile pierdute. În 1994, la Campionatul Mondial din Statele Unite, Diego a fost trimis acasă de FIFA după ce a fost depistat pozitiv la un test antidoping.

Chiar și așa, foarte mulți oameni îl văd cel mai mare fotbalist din lume, alături de brazilianul Pele.

Anul său de grație a fost 1986, când a cucerit împreună cu Argentina titlul mondial. A fost ales cel mai bun jucător al turneului din Mexic și rămâne în istorie pentru golul marcat cu mâna în poarta Angliei. La vârsta de 60 de ani, Maradona a declarat că visul său este să mai înscrie un gol Angliei, dar cu mâna dreaptă. Adevărul că în acel meci, Maradona a marcat golul secolului, după o cursă de 50 de metri. Argentinianul a fentat tot ce a întâlnit în cale…

0
  • Un microbist în doliu - Argentina 25 noiembrie
    © REUTERS / Matias Baglietto

    Un microbist în doliu - Argentina 25 noiembrie

  • Oamenii urmăresc pe un ecran pare golurile fotbalistului argentinian, Diego Armando Maradona.
    © Sputnik / Daria Stanislavets

    Oamenii urmăresc pe un ecran pare golurile fotbalistului argentinian, Diego Armando Maradona.

  • Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020
    © REUTERS / Magali Druscovich

    Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020

  • Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020
    © AP Photo / Victor Caivano

    Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020

  • Lumânări la stadionul San Paolo, în timpul doliului pentru Diego Maradona. Italia, 25 noiembrie
    © AP Photo / Alessandra Tarantino

    Lumânări la stadionul San Paolo, în timpul doliului pentru Diego Maradona. Italia, 25 noiembrie

  • Un microbist lângă o coroană de flori, în timpul doliului pentru Diego Maradona în Mexic
    © REUTERS / Luis Cortes

    Un microbist lângă o coroană de flori, în timpul doliului pentru Diego Maradona în Mexic

  • Stadionul din  Beira-Rio, iluminat în culorile steagului argentinian, în semne de doliu pentru Diego Maradon. Brazilia.
    © REUTERS / Diego Vara

    Stadionul din Beira-Rio, iluminat în culorile steagului argentinian, în semne de doliu pentru Diego Maradon. Brazilia.

  • Un bărbat în timpul doliului pentru Diego Maradona în Italia.
    © REUTERS / Yara Nardi

    Un bărbat în timpul doliului pentru Diego Maradona în Italia.

  • Un minut de reculegere în memoria lui Diego Maradona la meciul de fotbal în Germania
    © AP Photo / Martin Meissner

    Un minut de reculegere în memoria lui Diego Maradona la meciul de fotbal în Germania

  • Doliu pentru Diego Maradona în Argentina
    © REUTERS / Matias Baglietto

    Doliu pentru Diego Maradona în Argentina

  • Vânzarea ziarelor în India, care informează despre moartea lui Diego Maradona
    © AFP 2020 / Dibyangshu Sarkar

    Vânzarea ziarelor în India, care informează despre moartea lui Diego Maradona

  • Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020
    © REUTERS / Martin Villar

    Microbiștii îndurerați de moartea lui Diego Maradona în Argentina. 25 noiembrie 2020

  • Un banner cu imaginea lui Diego Maradon, lângă spitalul din Argentina, unde a fost spitalizat fotbalistul.
    © AP Photo / Natacha Pisarenko

    Un banner cu imaginea lui Diego Maradon, lângă spitalul din Argentina, unde a fost spitalizat fotbalistul.

Tagurile:
Diego Maradona
Tematic
Ultimele cuvinte ale lui Maradona, dezvăluite de un canal TV
Poze memorabile cu Diego Maradona, decedat la 60 de ani
Românul HAGI, cel mai frumos mesaj DIN LUME despre Maradona!

Загрузка...