Orașul Ganja, Azerbaidjan

“Un caz ușor”: De ce SUA nu au reușit împace Baku și Erevan

183
(reînnoit 22:44 27.10.2020)
De ce Statele Unite s-au arătat interesate de reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah și cât va dura această implicare.

MOSCOVA, 27 oct – Sputnik. Galia Ibraghimova. Acțiunile militare în Nagorno-Karabah continuă de o lună, trei tentative ale încheierii unui armistițiu umanitar au eșuat. Regimul de încetare a focului, asupra căruia s-a convenit cu medierea SUA, au fost compromise imediat. Americanii promit să facă ordine în regiune, însă nimeni nu-i mai crede pe cuvânt.

Deșteptare americană

„SUA au contribuit la niște negocieri productive între miniștrii Afacerilor Externe ale Armeniei și Azerbaidjanului și copreședinții grupului OSCE de la Misnk. Eforturile noastre sunt îndreptate spre soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah”, a anunțat Departamentul de Stat cea de-a treia tentativă de armistițiu.

Luând în considerație cele două acorduri precedente, încheiate cu medierea Rusiei, Mike Pompeo garanta personal: “Zohrab Mnatsakanyan și Jeyhun Bayramov (miniștrii de Externe al Armeniei și Azerbaidjanului n.r.) ne-au asigurat că vor respecta condițiile armistițiului”.

Implicarea în reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah și-a manifestat-o și Donald Trump. Într-un discurs rostit în fața susținătorilor din statul New Hampshire, președintele a promis că “va rezolva” războiul din Caucaz. “De ce nu? Cred că e un caz simplu, dacă știi ce trebuie să faci”, a spus șeful Casei Albe.

New Hampshire face parte din așa-numitele state oscilante, unde nu toți alegătorii s-au determinat cui să ofere votul. Pentru a atrage voturile numeroase ale diasporei armene din regiune, Trump i s-a adresat direct.

“Priviți-i pe armeni, sunt niște oameni minunați. Au luptat infernal. E un popor foarte muncitor. Îi vom ajuta. Am ajutat Serbia și Kosovo să-și rezolve problemele. Vom ajuta și în cazul Nagorno-Karabah. Scopul nostru este salvarea vieților umane”, a declarat liderul SUA, fiind aploaudat de mulțime.

Tentativele americanilor de a așeza Armenia și Azerbaidjanul la masa de negocieri au fost susținute și de președintele rus. “Sper că Washingtonul va acționa în unison cu noi, va ajuta în reglementare”, a subliniat Vladimir Putin.

Compromiterea armistițiului

Armistițiul umanitar a intrat în vigoare pe 26 octombrie, la ora opt dimineața (ora locală). Însă, nu a trecut nici jumătate de oră și adversarii au început să vorbească despre încălcarea înțelegerilor.

Partea azeră a acuzat forțele armate ale Armeniei de atacarea orașului Tartar și a unei localități aflate în apropiere cu Nagorno-Karabah. În scurt timp, a urmat și o declarație a ministerului Apărării al Armeniei. În aceasta afirmă că militarii azeri ai tras focuri de artilerie “în direcția Nord-Est a liniei de contact”.

Republica nerecunoscută a declarat că “mesajele despre încălcarea armistițiului, dar și informațiile despre atacurile asupra pozițiilor azere din Sud” reprezintă o dezinformare. Însă, spre amiază au recunoscut: cel de-al treilea armistițiu a fost încălcat. Stepanakert a acuzat Baku de atacuri cu rachetă asupra unui sat din raionul Martuni al Karabahului.

Între timp, și prim-ministrul Armeniei, Nikola Pașinean, și liderul republicii Nagorno-Karabah, Araik Arutiunean, și-au exprimat dispobilinitatea de a respecta armistițiul.

Nici președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, nu a avut nimic împotriva unui răgaz temporar. Totodată, el a îndemnat toți mediatorii internaționali să-și păstreze neutralitatea.

“Dacă vor o încetare a foctului, să spună Armeniei să se retragă de pe teritoriul nostru. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, vom merge până la capăt”, a avertizat liderul azer.

La implicarea a unor jucători din afară în reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah a atras atenția și Serghei Lavrov. În special, el a recomandat Turciei să profite de influența pe care o are în Caucaz. “Am avut o serie de discuții telefonice pe subiectul Nagorno-Karabah cu ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Çavuşoğlu. Încercăm să convingem Ankara să susțină direcția de reglementare pe cale pașnică”, a anunțat șeful diplomației ruse.

Jocurile turcești

Grupul OSCE de la Minsk nu renunță la tentativele de a împăca adversarii. Joi, 29 octombrie, copreședinții se vor întâlni la Geneva cu miniștrii de Externe ale Armeniei și Azerbaidjanului. Experții, solicitați de RIA Novosti, și-au exprimat sceptic în această privință.

“E important ca părțile în conflict să fie interesate. Deocamdată nu observăm o astfel de predispoziție. De fiecare dată partea azeră reia atacurile asupra Nagorno-Karabah. Pe teritoriul Armeniei pătrund regulat drone. Acest lucru arată că Baku nu are de gând să se oprească”, consideră expertul Centrului de Studii Regionale ale Academiei de Administrare Publică a Armeniei, Johnny Melikyan.

Acesta menționează că Erevanul susține eforturilor grupului OSCE de la Minsk, însă Turcia pune piedici acestui proces, plasându-se de partea Azerbaidjanului în acest conflict.

“Moscova, Washingtonul, Parisul îndeamnă la încetarea focului. Ankara se opune și incită Baku la o confruntare militară. Totodată, partea turcă nici nu-și ascunde intenția de a devenit copreședinte al grupului OSCE de la Minsk. Dacă acest lucru se va întâmpla, formatul va fi distrus”, consideră expertul.

Inițiativa americanilor

Expertul rus în problemele Caucazului, Nurlan Gasîmov, consideră că medierea SUA în conflictul din Karabah a fost condamnată la eșec de la bun început. Ambele tabere, potrivit lui, profită de armistițiu pentru a atrage resurse suplimentare și pentru a-și consolida pozițiile în zona conflictului.

“Au loc lupte dure pentru coridorul Lacin. Dacă Azerbaidjan îl va ocupa, va fi întreruptă comunicarea între Armenia și Nagorno-Karabah. Acest lucru va schimba radical situația. Baku va expedia mai multe forțe în Lacin, acum Azerbaidjanului nu-i convine armistițiul”, spune Gasîmov.

Expertul consideră că participarea activă a Washingtonului este legată de campania electorală. Cu toate acestea, el este convins că noua administrație a SUA își va pierde foarte rapid interesul față de Caucazul de Sud.

“O singură dată inițiativa a venit din partea Washingtonului în 2001. Atunci, la o întrevedere din Key West, negociatorul din partea SUA, Paul A. Goble, a propus un plan de schimb de teritorii: șapte raioane din jurul Nagorno-Karabah să revină Azerbaidjanului, iar Baku îi transmite Armeniei republica Nagorno-Karabah și coridotrul Lacin, obținând coridorul Meghri, un teritoriu îngust la frontier armeano-azeră. Însă Erevan a refuzat – frontiera cu Iranul leagă țara de restul lumii. Pentru Baku planul lui Goble presupunea pierderea Karabagului, respective, Heydar Aliyev a respins propunerea”, povestește Gasîmov.

Acesta explică acțiunile SUA în reglementarea conflictului din Karabah în anii 90 nu atât de dorința de a împăca părțile, cât dorința de a “securiza propriile investiții în sectorul de petrol și gaze din Caucaz”.

“Occidentul a investit mijloace mari în construcția conductelor de gaz și petrol în Caucazul de Sud. Petrolul azer era tratat ca o alernativă la resursele energetice în Europa și americanii au susținut prin toate mijloacele acest lucru. Războiul a împiedicat realizarea acestor proiecte. Însă, după eșuarea planului Goble, Washingtonul a lăsat în totalitate pe seama Rusiei inițiativa de pace”, reamintește Gasîmov.

Consensul cu Moscova

Expertul Institutului SUA și Canadei, Pavel Koșkin, de asemenea consideră că implicarea SUA în reglementarea conflictului este determinată de alegerile prezidențiale.

“Pentru Trump e foarte important să obțină voturile numeroasei diaspore armene în statele oscilante. Acesta este motivul promisiunilor de a reglementa conflictul. După alegeri, Washingtonul va uita din nou de Caucaz”, prognozează expertul.

Koșkin explică înstrăinarea îndelungată a americanilor de reglementarea conflictului din Karabah prin faptul că aceștia considerau conflictul unul controlabil. “Spre deosebire de situația din Ucraina sau Georgia, SUA considerau că această problemă nu este una complicată. În acest caz exista un consens cu Moscova, spre deosebire de alte conflicte înghețate”.

Oricine va deveni noul șef la Casa Albă, interesul față de Nagorno-Karabah va rămâne unul marginal, se arată convins Koșkin. Însă cel mai important este că e unul din puținele subiecte în care Washingtonul susține poziția Moscovei.

183
Tagurile:
Erevan, Baku, SUA
Tematic
Erdogan acuză Rusia, SUA și Franța de înarmarea Armeniei
Putin a purtat o discuție cu Macron despre terorism și Karabah
MAE rus, despre intenția Armeniei și Azerbaidjanului de a se întâlni la Moscova
Belarusul îngroapă ideea “revoluției colorate”
Georgiana Arsene

Mikhail Davydov: ”Cu certitudine, România m-a fermecat”

131
(reînnoit 18:58 25.02.2021)
Directorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la București spune că România înseamnă o descoperire emoţionantă a culturii și civilizaţiei. De asemenea, acesta a subliniat că în Rusia există mult interes pentru tradițiile, cultura și civilizația românească.

BUCUREȘTI, 25 feb – Sputnik. Mikhail Davydov, directorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la București, a acordat un interviu exclusiv Agenției de Presă Sputnik. Cu acest prilej, Mikhail Davydov a vorbit despre proiectele instituției pe care o conduce, subliniind că, în România, cultura rusă este cunoscută.

În luna august a anului trecut ați devenit directorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la București. Anterior, ați ocupat aceeași funcție, de director al Centrului de la Chișinău. Ce știați despre români în august 2020 și ce știți acum? Cum a fost adaptarea?

Am fost de mai multe ori în România. În Rusia există mult interes pentru tradițiile, cultura și civilizația românească. În copilărie urmăream cu plăcere filmele realizate în colaborare cu România, sau despre România. Cunoaștem tradițiile comune istorice ale țărilor noastre și toate acestea mă ajută astăzi să cunosc mai bine realitățile acestei țări, cu istoria ei veche și cultura sa atât de bogată.

Centrul Rus de Știință și Cultură de la București realizează constant acțiuni foarte interesante, care aduc cultura rusă mai aproape de români. Recentul festival de film, în care au fost prezentate ecranizări după capadopere ale literaturii ruse, a arătat că publicul din România nu doar că este interesat de cultura rusă, ci că o și cunoaște. Ce alte acțiuni are programate instituția în perioada următoare?

Cultura rusă este foarte cunoscută aici, în România, și suntem bucuroși să vedem foarte multă lume venind la sediul Centrului Rus cu ocazia manifestărilor culturale organizate de noi: expoziții, concerte, proiecții de film, activități legate de teatru, de artă. În anul curent, nu vom abandona nici una dintre formele de activitate deja îndrăgite de către publicul care ne vizitează. Singura limitare o reprezintă pandemia pe care o traversăm cu toţii; vă asigurăm pe această cale că luăm de fiecare dată toate măsurile sanitare de protecţie, necesare în desfășurarea activităților noastre. Vom marca cei 60 de ani de la primul zbor în Cosmos, eveniment ce va coincide cu aniversarea a 40 de ani de la primul zbor sovieto-român în spațiu. De asemenea, vom organiza un program de manifestări dedicate aniversării a 200 de ani de la nașterea lui Dostoievski. În Rusia, vom serba anul acesta 800 de ani de la nașterea marelui cneaz Aleksandr Nevski care este, totodată, și canonizat de către Biserica Ortodoxă Rusă, cu care ocazie Centrul Rus va organiza de asemenea, manifestări legate de eveniment. Pe parcursul anului, ne vom strădui să oferim publicului românesc proiecţii de filme documentare și scurt-metraje, în premieră.

În luna ianuarie a acestui an, Centrul Rus de Știință și Cultură de la București anunța începerea concursului pentru obținerea unei burse în Federația Rusă. Vorbim despre studii superioare gratuite, cazare în cămin și o bursă lunară. Ați primit multe solicitări? Care sunt principalele domenii în care vor să se perfecționeze studenții români?

Remarcăm o creștere a interesului pentru programele de învăţământ oferite de insituţiile de învăţământ superior din Federaţia Rusă. Bursele acordate acoperă activitatea de predare, asigură facilități de cazare, facilități de transport pe teritoriul Federaţiei Ruse, accesul prioritar la muzee, teatre și alte instituții de cultură. Anual, selectăm circa 50 de candidaţi. Majoritatea dintre aceștia se orientează către școlile de vară. Numai circa 30% doresc să studieze un ciclu întreg în Federația Rusă. În principal aceștia se orientează spre studiul limbii ruse, respectiv – circa 20% dintre candidaţi.

Ați organizat diverse activități – expoziții, seri de film, concerte. Cu care dintre acestea au rezonat mai bine românii și de ce credeți asta?

Pentru moment, nu am o imagine foarte completă. Am sosit aici relativ recent, în plină perioadă de pandemie. Expozițiile, concertele, proiecțiile de film pe care le-am organizat până acum s-au bucurat de un mare succes și de o prezență numeroasă. Dacă vorbim de proiecțiile de filme, publicul cinefil este deja format și participă în mod sistematic, adeseori doritorii fiind cu mult mai mulți decât capacitățile sălilor noastre. Avem un public constant pentru proiecții de filme. Nu s-a întâmplat niciodată să nu avem public sau să avem prea puţini spectatori. Întotdeauna publicul a fost foarte numeros. În prezent, în condiţii de pandemie, oferta culturală în București nu este la fel de variată ca într-o perioadă normală. Pot să vă spun că toate manifestările culturale organizate de Centrul Rus atrag în mod constant publicul românesc.

Înțeleg, atât din ceea ce mi-ați spus până acum, legat de proiectele Centrului, cât din modul cum ați prezentat lucrurile, că sunteți un director implicat și profesionist. Dincolo de aceasta, însă, se află omul Mikhail Davydov. Ce îmi puteți spune despre Dumneavoastră?

Grea întrebare! Cu certitudine, vă pot spune că România m-a fermecat. Pentru mine, România înseamnă o descoperire emoţionantă a culturii și civilizaţiei românești. Şi fiecare zi îmi rezervă plăcerea de a-mi îmbogăţi experienţa culturală în această ţară.

Aveți un scriitor român preferat? Dar un compozitor? Dar un cântăreț?

Desigur, cunosc nume de mari compozitori, artiști și scriitori, însă nu pot pretinde că le cunosc suficient de bine creaţiile. Circulând prin București, nu poți să nu remarci pietatea cu care românii își cinstesc personalitățile culturii lor. Nutresc un sentiment de admiraţie pentru poezia lui Eminescu, comparat, adeseori, cu Pușkin pentru rolul fundamental în definirea identităţii culturale.

131
Tagurile:
România, Mikhail Davydov
Тема:
Relațiile româno-ruse

Загрузка...
Florin Cîțu

Premierul Cîțu numește ”TÂMPENIE socialistă” legea care proteja proprietatea statului!

2010
Chiar înaintea discuțiilor la legea Bugetului, premierul Cîțu provoacă din nou Opoziția și opinia publică insultând legea care proteja proprietatea statului – și lăudându-se cu desființarea acesteia.

BUCUREȘTI, 25 feb – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Controversatul premier Florin Cîțu a participat la evenimentul ”Performerii anului 2020” organizat de Bursa de Valori București, unde s-a lăudat că a îndeplinit o promisiune de campanie – abrogarea legii care oprea, pentru 2 ani, orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar.

”În Guvern am aprobat proiectul de lege, care s-a dus în Parlament, pentru a elimina acea TÂMPENIE populistă adoptată anul trecut în campania electorală de parlamentatul socialist prin care companiile de stat din România nu puteau să mai acceseze piața de capital, nu mai aveau acces la investitori”, a spus Cîțu.

Premierul subliniază că ”Asta încerca să facă” legea respectivă. ”Am eliminat-o pentru că avem nevoie de a reforma companiile de stat, avem nevoie de investitori străini, avem nevoie de investiții”.

”Nu putem să susținem de la Buget acest efort de reformă - și avem nevoie de tehnologie și know-how-ul investitorilor străini”, spune Cîțu, repetând că ”acel proiect de lege va fi abrogat în curând și vom atrage investitori străini pentru ca împreună să reformăm economia”.

În stilul său, controversatul personaj s-a lăudat că va face ce nu s-a făcut în 30 de ani: ”Sunt 30 de ani pe care i-am pierdut dar eu cred că putem să recuperăm foarte rapid”.

***

În Legea 173/2020, inițiată de fostul lider al senatorilor PSD Șerban Nicolae, se preciza: ”Se suspendă pentru o perioadă de doi ani orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi”.

În lege se arăta că ”Dispoziţiile nu se aplică operaţiunilor post-privatizare şi operaţiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participaţiilor deţinute de stat s-a realizat”.

De asemenea, se arăta că statul român ”poate dobândi, în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, participaţii la societăţile care desfăşoară activităţi economice” în mai multe domenii.

PNL a atacat legea la CCR, dar Curtea le-a respins acțiunea.

În ianuarie, Florin Cîțu a declarat prioritară abrogarea acestei legi. ”Vom abroga acea lege - se vor putea vinde şi acţiuni şi active. Nu este vorba de a înstrăina acţiunile, ci de a atrage capital în România, de a capitaliza aceste companii”.

2010
Tagurile:
Florin Cîţu

Загрузка...
В России сегодня презентовали международный проект Бессмертная память

“Memoria nemuritoare”: În Rusia a fost prezentat un nou proiect

85
(reînnoit 19:50 25.02.2021)
În centrul de presă al grupului media „Rossiya Segodnya” de la Moscova s-a desfășurat o masă rotundă în format de videoconferință, dedicată prezentării unui nou proiect.

CHIȘINĂU, 25 feb – Sputnik. Conferința video “Genocidul nazist: noi documente și materiale” a reunit participanți din Rusia, Letonia, Kazahstan și Tadjikistan, raportori ai Adunării popoarelor din Eurasia și experți ai proiectului multimedia al agenției RIA Novosti “Nürnberg. Începutul păcii”.

Subiectul central al discuțiilor a constituit prezentarea proiectului internațional al adunării – “Memoria nemuritoare”, sarcina căreia este identificarea și digitalizarea unei cantități mari de date din arhivele străine, care arată proporțiile crimelor naziștilor împotriva cetățenilor sovietici. De asemenea, proiectul va include și materialele făcute publice după încheierea Tribunalului de la Nürnberg, primul din istorie care a recunoscut agresiunea drept cea mai gravă crimă și a prezentat opiniei publice crimele naziștilor împotriva păcii și umanității, transmite RIA Novosti.

Andrei Beliyaninov, secretarul general al Adunării popoarelor Eurasiei: “Societatea civilă din Rusia și restul lumii se alătură tot mai activ păstrării memoriei istorice. Activitatea Comitetului organizatoric internațional a proiectului “Memoria nemuritoare” de păstrare a patrimoniului istoric al Marelui Război pentru Apărarea Patriei și al Celui De-Al Doilea Război Mondial răspunde în același timp intereselor Rusiei și tuturor statelor – învingătoare și aliate. Existența unei cereri pentru o astfel de structură civică devine tot mai evidentă, dacă luăm în considerație campania propagandistică antirusă fără precedent, declanșată în ultimii ani. În toată lumea devine tot mai dificilă să organizăm și să desfășurăm evenimente legate de comemorarea chiar și a unor evenimente care sunt lipsite de orice ambiguitate în conținutul lor ideologic, cum ar fi înfrângerea fascismului de către Uniunea Sovietică și țările din coaliția antihitleristă. O sarcină importantă a comitetului internațional organizator al proiectului “Memoria nemuritoare” este crearea unei bănci digitale comune a documentelor cu privire la crimele naziste, precum și crearea unor dosare ale naziștilor și complicilor lor, care au comis crime împotriva păcii și umanității. Această sarcină științifică și organizatorică onorabilă cade pe umerii generației actuale. Îndeplinirea ei va contribui la restabilirea dreptății istorice și va deveni o barieră sigură în fața celor care încearcă să rescrie istoria, să reabiliteze nazismul și să ponegrească marea victorie a poporului sovietic și a tuturor țărilor și popoarelor, a învingătorilor nazismului”.

De asemenea, în cadrul mesei rotunde au fost prezentat și proiectul transmedia istoric al RIA Novosti – “Nürnberg. Începutul păcii”, lansat în anul aniversării a 75-a de la principalul proces de judecată al secolului XX. În cadrul acestui proiect, pe portalul nuremberg.media și în rețele de socializare sunt publicate materiale dedicate Tribunalului de la Nürnberg, în limba rusă, germană, franceză și engleză.

Proiectul oferă cititorilor mărturii de arhivă și muzeistice unice, fotografii, desene, cronici video, care oferă un prilej de a simți acest proiect zi de zi. La baza proiectului se află mărturiile de la persoana întâi, obținute de autori din arhivele rusești și străine. Acestea vor fi suplimentate e expoziții, podcasturi, discuții publice, spectacole. O parte indispensabilă a proiectului va deveni și o reconstrucție VR unică a istoriilor principalilor inculpați ai tribunalului.

“Problema documentelor care dezvăluie crimele nazismului este una centrală în cadrul proiectului. Petrecem mult timp în arhive, lucrăm cu materialele publicate – foto, video, sunet, manuscrise dactilografiate. În centrul materialelor noastre se află întotdeauna un document. Sunt niște mărturii atât de puternice, încât uneori chiar și cei mai căliți colegi simt niște dificultăți emoționale în timp ce lucrează cu tema dată. Iată de ce acordăm o mare atenție acestei activități importante de căutare și digitalizare a documentelor, legate de crimele împotriva populației civile a URSS, - abia urmează să studiem acest strat al memoriei istorice”, a menționat coordonatorul proiectului, jurnalistul și scriitorul Natalia Osipova.

Participanții la masa rotunda au convenit asupra publicării unei selecții de material a proiectului “Memoria nemuritoare” despre crimele naziștilor împotriva cetățenilor sovietici pe portalul nuremberg.media.

Adunarea popoarelor Eurasiai este o organizație neguvernamentală internațională, ai cărui scop este formarea unui model civic integrationist în numele consolidării păcii și armoniei prin dezvoltarea cooperării multilaterale și a diplomației civice (populare) în spațiul eurasiatic. În prezent, aceasta cuprinde reprezentanți ai peste 43 de state. Adunarea a încheiat 107 de acorduri de parteneriat în domeniul culturii, antreprenoriatului, dezvoltării relațiilor integraționiste între popoarelor Eurasiei și a diplomației populare.

Proiectul “Nürnberg. Începutul păcii” se desfășoară cu sprijinul partenerilor generali media: posturile de televiziune Rossiya 24 și Moskva 24, portalul de știri Vesti.ru, postul de radio Vesti FM, site-ul Komsomolskaia Pravda. Parteneri media a proiectului sunt postul de radio Mayak, postul de radio Radio Rossiya, cinematograful online tvzavr, Muzeul de Stat de Istorie, Muzeul Evreiesc și centrul de toleranță.

85
Tagurile:
Rossiya Segodnya

Загрузка...