Dolari

FMI știe cum va salva lumea: riscăm o sărăcie mai mare

214
FMI își propune să edifice un nou viitor luminos global, în contextul consecințelor negative pe care le-a adus pandemia economiei mondiale. Ce se ascunde în spatele cuvintelor mari.

MOSCOVA, 19 oct – Sputnik, Ivan Danilov. Judecând după declarațiile șefului FMI, cea mai mare organizație financiară supranațională și-ar dori să revină în anul 1944 sau cel puțin, să repete anul 1944, sub pretextul pandemiei COVID-19. În spatele unor declarații tari ale conducerii FMI, despre necesitatea ajutorării lumii în depășirea urmărilor economice și umanitare ale pandemiei, probabil, se ascunde ceva mult mai mult, iar despre considerentele umanitare ale liderilor structurii financiare, a cărei reputație în țările în curs de dezvoltare este una negativă, ar putea crede doar o persoană naivă, care nu a văzut niciodată cum niște datornici ai acestei organizații de la Washington au redus programele sociale și au vândut la un preț derizoriu întreprinderile de stat în numele îndeplinirii “cerințelor FMI pentru însănătoșirea economiei”.

Ar trebui să le mulțumim oponenților noștri americani: toate tentativele statelor care nu fac parte din clubul de elită colonialist G7, de a prelua controlul asupra FMI nu a avut sorți de izbândă, în pofida faptului că anumite progrese în sporirea influenței Chinei (sau chiar a Rusiei) în procesul de luare a deciziilor în interiorul organizației, totuși, au fost înregistrate. Însă, în ansamblu, principalul creditor al statelor în curs de dezvoltare (în esență, „principalul Shylock al planetei”) se orientează în continuare spre promovarea acelei versiuni a “globalizării”, care nici într-un caz nu poate fi considerată una echitabilă.

Dacă la începutul epidemiei COVID-19, presa și experții occidentali erau îngrijorați de vitalitatea acestei versiuni a globalismului și se temeau de o deglobalizare, atunci, acum “Shylock global” constată că are nevoie de o nouă conferință de la Bretton Woods, adică actuala schemă a globalizării (edificată odată cu înființarea fondului în 1944) a devenit principala victimă a pandemiei și atât timp cât cadavrul este cald, trebuie lansată o nouă versiune, cu o imagine îmbunătățiță, construită pe promisiunile de a nu mai promova o agendă atât de canibală.

Într-o adresare oficială, prilejuită formal aderării Andorrei la FMI, directorul executiv al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorgieva, a anunțat că acum a venit un moment istoric:

“În timp ce noi așteptăm cu nerăbdare posibilitatea de a saluta Andorra, în calitate ei de cel de-al 190-lea membru, activitatea FMI reprezintă o mărturie a valorilor cooperării și solidarității, pe care se construiește fraternitatea umanității. Astăzi în fața noastră apare un nou “moment” Bretton Woods. Pandemia, care a răpit peste un milion de vieți. Catastrofa economică, care va reduce economia globală cu 4,4 la sută în acest an și va determina o reducere a producției cu 11 trilioane de dolari în anul următor. Disperarea umană de nedescris, în fața unor șocuri uriașe și adâncirea a sărăciei pentru prima dată în ultimele decenii. Din nou în fața noastră se află două sarcini enorme: combaterea crizei astăzi și edificarea unui viitor mai bun”.

Astăzi nu a nevoie să polemizăm despre necesitatea luptei cu criza economică globală, însă cu concepția “un viitor mai bun” pentru întreaga umanitate în a edifica FMI – putem și trebuie să polemizăm, mai ales că apelarea la experiența conferinței Bretton Woods din 1944 arată frumos și convingător doar pentru un funcționar de la Washington. Merită să menționăm aici un episod apocrif de la acea conferință, la care 44 de reprezentanți ai diverselor state au semnat statutul FMI. Diplomații sovietici, care au fost invitați la conferință, au părăsit-o după ce au făcut cunoștință cu regulile de activitate propuse a noului fond global de creditare, comunicând organizatorilor că noua structură va deveni doar „o filială a Wall Street”. Prognoza s-a adeverit în totalitate, însă în niște forme pe care și-ar fi putut imagina negociatorii sovietici.

Există toate temeiurile să bănuim că așa-numitul “Bretton Woods 2.0” va lucra în conformitate cu aceleași principii. Spre exemplu, directorul executiv al FMI, pe fundalul pandemiei și catastrofei economice, care hărțuiește statele în curs de dezvoltare, din anumite motive este îngrijorat de transparența acelor datorii, pe care aceste state deja le-au acumulat. Pentru a înțelege motivul real a îngrijorărilor, este nevoie de o traducere din limbajul american birocratic, în limbajul simplu, și de o mică incursiune în istorie.

Iată ce propune FMI acum:

“Trebuie să avansăm spre o mai mare transparență a datoriilor și consolidarea coordonării creditorilor. Ne inspiră discuțiile din G20 cu privire la “o bază comună pentru reglementarea datoriei suverane”, precum și îndemnul nostru pentru îmbunătățirea arhitecturii de reglementare a datoriei suverane, inclusiv participarea sectorului privat. Noi, împreună cu statele membre, vom sprijini politica lor”.

Ar părea că totul este despre “să fie bine și să nu fie rău”, însă așa precum expresia “respectarea ordinii mondiale, bazate pe reguli” din gura unui diplomat american presupune “Rusia trebuie să returneze Crimeea”, așa și în cazul dat formularea “transparentizarea datoriilor” nu e despre transparență, ci despre China. În februarie, publicația economică japoneză Quartz a scris despre lupta FMI și Băncii Mondial cu ascensiunea influenței chineze în țările în curs de dezvoltare:

“(FMI și Banca Mondială – n. r.) sunt îngrijorate de influența Chinei, care, chiar dacă nu este cel mai mare creditor, a devenit o sursă de capital extrem de influență în țările africane, care nu dispun de multe opțiuni din cauza unor parametri economici slabi (...) China propune un pachet comod de finanțare și (o ulterioară n. r.) asistență prin intermediul întreprinderilor sale de stat pentru realizarea proiectelor de infrastructură atât de necesare pe tot continentul. Potrivit președintele Băncii Mondiale, David Malpass, problema constă în lipsa transparenței. “Una din problemele practice cu care ne confruntăm, constă în faptul că unii din noii creditori nu sunt membri ai Clubului de la Paris și din acest motiv, cred, când vorbim despre acest lucru, oamenii trebuie să înțeleagă că e vorba de China”, a spus Malpass. “Ei (structurile chineze n. r.) au sporit volumul de împrumuturi, fapt care într-un anumit sens este bine. Vrem să credităm mai mult statele în curs de dezvoltare. Însă (...) adesea în aceste contracte există un punct cu privire la confidențialitate, care interzice Băncii Mondiale sau sectorului privat să vadă care sunt condițiile acordului”.

În mare parte, FMI și-ar dori ca problema cui le va ierta datoriile China, nu doar la nivel de instituții de stat, dar și la nivel de companii private, să decidă nu China în negocierile bilaterale, ci în cadrul unui format multilateral, cu participarea FMI și statele occidentale. Acest lucru se prezintă nu doar ca o tentativă de a edifiă o nouă fraternitate financiară mondială, ci ca o dorință de a salva cu orice preț acea schema colonianlă de creditare a statelor în curs de dezvoltare, căreia Beijingul îi pune bețe în roate. Mai mult: reieșind din aceleași considerente, de ce conducerea fondului n-ar cere Rusiei “să ierte” cele trei miliarde de dolari pe care Ucraina le datorează prin eurobonduri? A acuza Moscova de lipsa unei transparențe și lipsa unei dorințe de a ajuta unei țări afectate de COVID-19 – e un gest perfect în stilul Fondului.

Un alt principiu, în baza căruia FMI vrea să edifice un viitor global luminos reprezintă o amenințare directă securității economice rusești și bugetului de stat al Rusiei:

“Așa cum pandemia a arătat că nu mai putem să ignorăm măsurile de prevenire în sfera sănătății, nu mai putem să ne permitem ignorarea schimbării climatice – e cel de-al treilea imperativ.

Atragem o atenție deosebită schimbărilor climatice, pentru că aceasta are o semnificație decisivă la nivel macro și crează niște amenințări majore pentru creștere și prosperitate. De asemenea, este o chestiune critică pentru oameni și pentru planetă (...).

Studiile noastre arată că la o îmbinare corectă a investițiilor verzi și a prețurilor mai mari la hidrocarburi am putea ajunge la zero emisii în 2050 și să ajutăm la crearea a milioane de noi locuri de muncă. Dispunem de niște oportunități istorice de a edifica o lume mult mai ecologică, dar niște locuri de muncă mult mai prospere și mai bogate. În condițiile unor rate de bază mici, investițiile corecte astăzi vor putea aduce dividente de patru ori mai mari mâine: prevenirea unor pierderi în viitor, stimularea profitabilității, salvarea vieților și crearea unor beneficii sociale și ecologice tuturor”.

Iată ce înseamnă în practică acest lucru: statele din Occident, care aveau la dispoziție 150 de ani pentru a beneficia de rezultatele progresului tehnologic, devenit posibil datorită exploatării masive a hidrocarburilor, vor rămâne bogate, iar restul lumii va fi supus unei constrângeri umilitoare spre o sărăcie eternă sub pretextul “protecției climei”, care, în esență, presupune interzicerea energiei electrice ieftine, combustibil accesibil, prețuri accesibile la energie termică iarna și chiar posibilitatea elementară de a se bucura de alimentarea neîntreruptă cu energie electrică.

Singurele locuri de muncă, pe care le crează energia verde, sunt locurile de muncă pentru demnitarii internaționali, activiști ecologiști, bani pentru acționarii companiilor europene și americane din domeniul energiei verdzie, care vor putea vinde cu forța propria producției la prețuri exorbitante din contul statului sau consumatorului. “Prețurile mari la hidrocarburi”, despre care vorbește șeful FMI, reprezintă un precursor al așa-numitori “taxe pentru hidrocarburi”, cu care Uniunea Europeană amenință periodic Rusia, drept răzbunare pentru tupeul de a avea propriul gaz și petrol ieftin.

În cazul introducereaii unor taxe pentru hidrocarburi împotriva Rusiei, exportatorii noștrii (prin urmare, bugetul Rusiei și programele sociale) vor pierde zeci de miliarde de dolari pe an, în schimb fanii Gretei Thunberg și adepții economiei verzi vor fi fericiți. Viitorul luminos, pe care ni-l prezintă FMI, e o distopie, scrisă cu utilizarea limbajului lui Esop, demn de un Orwell: ecologia înseamnă sărăcie, transparență – subordonarea Washingtonului și FMI. Într-adevăr, în fața noastră se află un moment istoric, însă nu unul pentru “Bretton Woods 2.0”, ci pentru uciderea definitivă a monstrului globalizării, care s-a născut în SUA, în 1944.

214
Tagurile:
Globalizare, FMI
Tematic
Cîțu recunoaște – ”Tot ce facem e susținut de FMI”! Se confirmă alerta lui Daniel Zamfir
FMI: recesiunea globală ar putea fi mai gravă decât în timpul crizei financiare din 2008
Șeful FMI îndeamnă băncile să nu plătească dividente în acest an
FMI: 100 milioane de oameni vor ajunge într-o sărăcie extremă
Încă o confirmare, Voinea-FMI, propunerea PSD de premier! Daniel Zamfir, detaliu cheie
O persoană purtând un drapel al SUA

Vor învăța democrația. SUA au decis metodele de intervenție

311
(reînnoit 17:31 05.03.2021)
Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale.

MOSCOVA, 5 mar – Sputnik, Sofia Melniciuk. Americanii nu vor mai lupta pentru democrație. Timpul a arătat că intervențiile și răsturnarea liderilor autoritari sunt ineficiente. Washingtonul a învățat din acest lucru și intenționează să schimbe lumea, începând de la sine. Cum intenționează acum Statele Unite să acționeze – în materialul Sputnik.

Noi timpuri – noi metode

Primul discurs oficial al secretarului de stat, Anthony Blinken, în Departamentul de Stat, deși a avut loc într-o sală goală, a provocat agitație. În decurs de o jumătate de oră, șeful diplomației americane a enumerat principalele direcții ale politicii externe, care vor fi incluse în curând în strategia de securitate națională.

Aproape tot ce a spus Blinken nu este nou: atât el, cât și președintele Joe Biden au spus aceste lucruri de mai multe ori în ultimele luni. Cu toate acestea, ceva a atras atenția.

"Abordarea noastră se va schimba", a declarat secretarul de stat. "Noi nu vom promova democrația cu ajutorul intervenților militare costisitoare sau încercărilor de a răsturna cu forța regimurile autoritare". El a recunoscut că astfel de metode, deși aplicate cu cele mai bune intenții, nu au dus la nimic bun. Mai mult, cuvintele "promovarea democrației" au căpătat o conotație negativă și nici chiar americanii înșiși nu mai cred în ele.

Lumea s-a schimbat și, în noile condiții, Washingtonul își va schimba atenția de la amenințarea terorismului la lupta împotriva superputerilor rivale. Promovarea democrației – rămâne a fi un imperativ al politicii externe a SUA – trebuie să se facă prin exemplu propriu. "În caz contrar, jucăm conform dorințelor concurenților, precum Chinei și Rusiei, care profită de orice ocazie pentru a semăna îndoieli cu privire la loialitatea noastră față de idealuri. Nu este nevoie să le facilităm sarcina", a conclus diplomatul.

Un astfel de exemplu

Anul trecut a adus provocări țării. Pandemia de coronavirus, care a ucis mai mulți americani decât Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial și Războiul din Vietnam luate împreună, a evidențiat inegalitățile în domeniul sănătății. Revoltele rasiale datorate brutalității poliției și uciderea persoanelor de rasă negroidă au evidențiat încă o dată problema rasismului sistemic din societate.

Alegerile prezidențiale, în general, au devenit cele mai scandaloase din ultimele decenii. Donald Trump susține până în prezent că rezultatele au fost falsificate. Acest lucru a dus la o adevărată incursiune în valorile fundamentale: pe 6 ianuarie, o mulțime a pătruns în clădirea Capitoliului în timpul confirmării rezultatelor alegerilor.

Noul președinte, Joe Biden, se confruntă cu o nevoie urgentă de a restabili unitatea în interiorul țării, de a demonstra, în primul rând, americanilor înșiși că Statele Unite sunt încă farul democrației.

"Cu exemplul personal există mari probleme în Statele Unite acum", a declarat Pavel Koșkin, cercetător senior la Institutul pentru SUA și Canada, într-un interviu acordat agenției de presă RIA Novosti. "Au nevoie de un instrument retoric pentru mobilizarea electoratului. Este important să arate că sunt capabili să reguleze situația din țară".

Într-o anumită măsură, declarațiile lui Blinken pot fi considerate ca fiind direcționate spre interior, crede Koșkin. "Punerea în ordine a lucrurilor în alte state este un fel de stimulent: trebuie să înceapă de la sine", explică el.

Dezvoltare versus democrație

Administrația lui Biden subliniază în mod constant că principalul rival strategic este China și modelul său de dezvoltare. Washingtonul intenționează să obțină tocmai schimbarea sa.

Dar Beijingul însuși nu intenționează să exporte sistemul politic nicăieri, așa cum a spus președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. "Vom promova oportunități pentru lume prin dezvoltare", a explicat el.

În unele țări, există, într-adevăr, o cerere pentru importul de elemente individuale ale guvernului chinez, spune consultantul Centrului Carnegie din Moscova, sinologul Temur Umarov. De exemplu, statele din Asia Centrală, unde influența Statelor Unite scade în fiecare an.

"Toate autocrațiile din regiune vor să repete succesul Chinei: să devină o economie dezvoltată fără reforme democratice", a menționat Umarov. În același timp, orice autocrație din lumea de astăzi trebuie să pară o democrație. Fără aceasta, este imposibil să existe în mod normal într-o lume globală.

Prin urmare, la nivelul retoricii, toată lumea din Asia Centrală vorbește despre reforme și drepturile omului, dar de fapt nu vede Occidentul drept un model demn de urmat. Dacă în trecut cel puțin o țară – Kârgâzstanul, așa-numita oază a democrației din Asia Centrală – era mai pro-americană, acum chiar și ea și-a schimbat părerea și urmează o cale diferită.

Temur Umarov

sinolog, consultantul Centrului Carnegie din Moscova

Statele Unite și-ar putea consolida poziția în regiune dacă s-ar implica mai activ în Asia Centrală din punct de vedere economic, așa cum face Beijingul. Fără de acest lucru, crede Umarov, nu vor putea să dobândească o mare influență ideologică.

Vechiul neuitat

Abordarea adoptată de noua administrație este o continuare a ceea ce a început încă Barack Obama. Așa-numita Doctrină Obama a implicat și o reducere a prezenței militare americane în străinătate. Chiar și atunci, democrații au ajuns la concluzia că metodele militare nu sunt atât de eficiente și că democrația ar trebui răspândită nu prin intervenții, ocupații și construirea statului, ci prin intermediul puterii blânzi.

Cu toate acestea, cel de-al 44-lea președinte nu prea a reușit: în 2011, Statele Unite au efectuat atacuri aeriene asupra forțelor guvernamentale libiene. Obama a recunoscut ulterior că decizia, desigur, a fost corectă, dar Washingtonul nu s-a pregătit pentru consecințe. Libia s-a cufundat în haos – Obama a numit-o cea mai gravă greșeală a președinției sale.

Actuala administrație va continua încercările lui Obama și va folosi toate metodele, cu excepția intervenției militare directe, crede Dmitrii Suslov, director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie. "Accentul va fi pus pe politica de ajutor extern și ONG-uri, vor susține mult mai activ "revoluțiile portocalii", spune el, reamintind că în Siria, Statele Unite nu au luptat direct cu regimul lui Bashar al-Assad, ci au ajutat forțele de opoziție. "Acesta râmâne a fi un instrument acceptabil".

Acum, Washingtonul apără reprezentanții opoziției din Rusia, Belarus, Venezuela. Anterior, Statele Unite au impus sancțiuni unor oficiali ruși din cauza lui Alexei Navalnîi. Svetlana Tihanovskaya a discutat cu ambasadorul american despre măsurile restrictive împotriva președintelui bielorus Aleksandr Lukașenko. Cu o zi înainte, Blinken l-a sunat pe Juan Gaido, liderul opoziției din Venezuela. În China și Iran, SUA ajută ONG-urile și disidenții pro-occidentali.

Acțiunile concrete depind de țară, notează Suslov. Undeva se manifestă prin sprijinul uneia dintre părți într-un război civil, undeva – prin provocarea unei crize politice.

Politică informațională, propagandă, diplomație publică. Sancțiunile sunt, de asemenea, un instrument important pentru răspândirea democrației: ele lovesc acele elite de care vor să scape. Dar noi Irak-uri și Libii – astfel de operațiuni nu vor mai exista.

Dmitrii Suslov

director adjunct al Centrului pentru Studii Internaționale Europene și Internaționale a Școlii Superioare de Economie

Istoria arată că este problematic să planteze democrația doar prin exemplul personal – este mult mai dificil decât să aloce bani pentru proiecte străine. Așadar, sprijinul financiar al forțelor prietenoase, aparent, va deveni instrumentul principal al Departamentului de Stat.

311
Tagurile:
Democrație, SUA
Tematic
Noi declarații șocante venite din SUA – România, total colonie!
UE și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei
SUA au decis să-i pedepsească pe saudiți. Vor beneficia Rusia și Iranul de acest lucru?

Загрузка...
Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă și Dan Chitic aruncă NUCLEARA: opozanții, internați la psihiatrie!

14283
Diana Șoșoacă îl ia la întrebări pe ministrul Justiției pe tema unei practici de- dreptul șocante: internarea forțată de la psihiatrie – care s-ar putea aplica și activiștilor civici care se opun măsurilor din „starea de alertă”

BUCUREȘTI, 5 mart – Sputnik. Avocatul Dan Chitic reacționează după ce senatoarea Diana Șoșoacă a transmis oficial, de la tribuna Parlamentului, o întrebare ministrului Justiției, Stelian Ion, și vicepremierilor Hunor Kelemen și Dan Barna.

”Prietena Diana Iovanovici-Șoșoacă a adresat o întrebare Ministrului # al Justiției prin care încearcă sa elucideze o problema pe care am semnalat-o de ceva vreme: înmulțirea cazurilor de internare în spitale de psihiatrie ca “alternativa” la arestul preventiv... “alternativa” în acele dosare în care orice solicitare de arestare preventivă ar fi respinsă de pe scaun ca absolut nefondată”, scrie Dan Chitic.

Da, ați citit bine – ”internare în spitale de psihiatrie ca “alternativa” la arestul preventiv” acolo unde măsura nu s-ar justifica prin fapte și context!

Și, atenție, pentru că nu e vorba doar de un abuz al magistraților – ci poate avea un caracter politic!

”Aceste măsuri sunt îndeobște luate împotriva persoanelor care formulează plângeri împotriva autorităților sau, mai nou, împotriva celor care se opun categoric măsurilor de “siguranța sanitara””, scrie Dan Chitic.

Șocant, nu? Iată însă că senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă duce această situație la nivel oficial, printr-o Întrebare (parlamentară) adresată, așa cum precizam mai sus, ministrului Justiției și vicepremierilor.

Obiectul întrebării este – ”Măsura de siguranţă provizorie a internării medicale în spitalele de psihiatrie luată de instanțele de judecată în starea de alertă”.

Senatoarea spune clar: ”Asistăm de câteva luni la măsuri adoptate de instanțele de judecată cu privire la înlocuirea închisorii, arestului, cu internarea în spitalele de psihiatrie”.

Și, pe bună dreptate, senatoarea arată că ”este una dintre cele mai mari amenințări la libertatea cetățenilor, raportat la starea de alertă în care ne aflăm, stare care induce ideea de ”noua normalitate””.

Atenție acum:

”S-a ajuns ca aceasta măsură să fie adoptată în cazurile persoanelor care depun în exces plângeri la instituțiile statului,  exercitându-şi, în fapt, un drept constituțional”, spune senatoarea, completând – ”De aici şi până la a interna toți activiştii civici vocali nu mai este decât un pas”.

Sincer, mă întreb cum de această intervenție, dar mai situația sesizată NU a fost preluată de presă? Mai ales că precedentul ar putea să afecteze ulterior orice orientare civico-politică!

Prin demersul oficial, Diana Șoșoacă solicită miniștrilor să răspundă la următoarele șase întrebări, pe care le redăm integral, fără modificări:

1. Măsura provizorie a internării medicale provizorii nevoluntară este noua armă a ”statului de drept” român, împotriva opozanțiilor de orice fel?

2. Cum se poate explica internarea nevoluntară pe termen nelimitat a persoanelor aflate inclusiv în faza de urmărire penală?

3. Care este poziția oficială cu privire la aceste internări nevoluntare pe termen nelimitat folosite de instanțele de judecată de câteva luni?

4. Care sunt criteriile de aplicare a art. 247 și 248 C. Pr. Pen. pe baza cărora cetățeni fără probleme de sănătate sunt internaţi în spitalele de psihiatric pe termen nelimitat?

5. Care sunt criteriile de apreciere a stării psihiatrice de către un judecător, în condiţiile în care nu are studii medicale, astfel încât să distrugă viaţa unui om normal. printr-o internare nevoluntară pe termen nelimitat?

6. Cum se exercită controlul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestor persoane internate nevoluntar pe termen nelimitat astfel încât să existe siguranţa că un om sănătos nu poate fi integrat eronat la categoria de persoană cu probleme psihice?

14283
Tagurile:
Dan Chitic, Diana Șoșoacă

Загрузка...

Prototipul navei SpaceX Mars a explodat după prima aterizare cu succes

0
(reînnoit 17:15 06.03.2021)
O nouă rachetă SpaceX Mars a explodat la puțin timp după ce aterizase cu bine în urma unui zbor test.

Un nou prototip al rachetei SpaceX Mars a explodat pe platforma de lansare, la puțin timp după ce racheta reușise să aterizeze la punct fix pe verticală în urma unui zbor test. Explozia s-a produs la doar câteva minute după ce misiunea fusese declarată un succes. Aceasta este a treia explozie a unei rachete pe care Elon Musk, proprietarul SpaceX, a conceput-o pentru a transporta un echipaj uman pe planeta Marte.

Racheta a efectuat un zbor test fără probleme până la o înălțime de 10 kilometri deasupra Texasului. Racheta a coborât apoi pe orizontală și reușit în final să aterizeze pe verticală la punct fix, pe platforma de lansare.

Totul părea în regulă, ceea ce l-a făcut pe comentatorul programului SpaceX să declare: „A treia oară e cu noroc, așa cum se spune”.

La puțin timp, însă, totul a sărit în aer. Forța exploziei a propulsat prototipul SpaceX la câțiva metri înălțime. Racheta a făcut o tumbă în aer și a căzut pe sol într-o mare de flăcări.

0
Tagurile:
SpaceX

Загрузка...