Vladimir Putin și Donald Trump

Trump și Putin au pregătit „marea surpriză din octombrie”

1116
(reînnoit 16:18 13.10.2020)
Donald Trump pregătește o „surpriză din octombrie” care îl va ajuta să învingă în alegeri, sperând că va fi ajutat de Putin.

BUCUREȘTI, 13 oct – Sputnik, Piotr Akopov. Cu cât se apropie alegerile prezidențiale americane, cu atât devine mai important factorul imprevizibilității. În SUA se vorbește des despre “surpriza din octombrie” – evenimentele sau informațiile care ar putea schimba raportul de forțe înainte de alegeri, înclinând balanța în favoarea unuia dintre candidați. Această “surpriză” poate fi atât una pregătită preventiv, cât și una spontană, un gest marcant al candidatului, o nouă informație compromițătoare, reacții la niște dezastre naturale, o acțiune externă. Acum ambii candidați au nevoie de o astfel de “surpriză”, însă informații compromițătoare sunt atât de multe, încât una nouă nu ar adăuga nimic lui “Trump, un nebun periculos” sau lui “Biden, somnolent și cu o familie coruptă”. Însă politica externă, chiar dacă americanii nu țin cont de ea în alegerea președintelui, ar putea spori în popularitate – aici actualul președinte are un avantaj firesc (în cazul în care nu va ajunge “ostatic”, precum Carter în anii 80 din cauza ostaticilor americani în Teheran). Președintele poate ajunge la niște înțelegeri cu liderii altor state, să devină un pacificator, spre exemplu. În ultima lună Trump deja de două ori a jucat pe această carte: initial, cu pacea arabo-israeliană (chiar dacă e vorba doar de două state din Golful Persic), apoi cu înțelegerea dintre Kosovo și Serbia. Însă toate acestea nu vizează direct alegătorul american – ce-i pasă de Balcani și Orientul Mijlociu?

Însă Trump grăbește retragerea trupelor din Afganistan, promițând să readucă acasă toți americanii nu spre sfârșitul primăverii, ci de Crăciun. Cel mai probabil, nu îi va reuși acest lucru, dar și Crăciunul va fi mult mai târziu de 3 noiembrie. Există, însă, o altă chestiune care vizează toți americanii – cursa înarmărilor, inclusiv și nucleară. Securitatea și banii – riscul unui război nuclear (fie și unul ipotetic) și necesitatea de a cheltui tot mai multe mijloace pentru înarmare. Anume aici se poate demonstra o grijă pentru pace – lui Trump îi place acest subiect, odată ce a amintit în mai multe rânduri că doar datorită întâlnirilor lui cu Kim Jong-un Statele Unite nu se războiesc cu Coreea de Nord, iar dacă președinte ar fi fost Clinton, ar fi fost un dezastru. Inventata “amenințare nord-coreeană” a fost data uitării și pentru funcția de “surpriză din octombrie” trebuie căutat altceva.

Se pare că Trump consideră că a reușit să găsească ceva: vrea să încheie o înțelegere cu Putin. Da, anume cu acel Putin, de legături cu care este acuzat de patru ani, iar în ultimele săptămâni se ivesc tot mai multe confirmări că toată povestea cu “urmele rusești” a fost o operațiune special a democraților de la Casa Albă și a echipei de campanie a lui Clinton. Iată că acum Trump bate în democrați și în “mlaștina de la Washington” cu aceeași “temă rusească” – voi sunteți adevărații complotiști, nu legăturile inventate dintre Trump și Putin! Iar cu Putin real Trump va încheia o înțelegere, pentru că e el este cel mai tare și Putin îl respectă – anume așa va prezenta Trump înțelegerea lui cu rușii.

Despre ce este vorba? Despre tratatul New Start, care expiră peste patru luni, care e înmormântat de pe acum. Dar oare nu Trump a fost cel care l-a înmormântat? Da, Rusia întotdeauna s-a pronunțat pentru prelungirea lui, pentru următoarii cinci ani, însă Washingtonul afirma că acesta nu este unul avantajos și trebuie modificat, să fie completat sau să devină unul trilateral. Adică, să fie inclusă China, care nu și-a exprimat nicio dorință de a se alătura tratatului pentru reducerea și limitarea armelor strategice ofensive, afirmând că are arme nucleare mult mai puține decât Rusia și SUA. Moscova susține o astfel de poziție a Beijingului și la toate remarcile Statelor Unite în privința Chinei, a răspuns că nu se va ocupa de convingerea Chinei să purceadă la negocieri.

Au existat și alte cerințe ale americanilor, însă de ordin bilateral, o bună parte dintre care erau categoric inacceptabile pentru Rusia. Tratatul New Start se apropie de sfârșit și doar acum câteva luni americanii s-au trezit și au demarat consultări cu Rusia. Până atunci, se prefăceau că de tratat are nevoie mai mult Rusia decât ei și, în general, dacă Moscova nu se va grăbi să accepte cerințele americanilor până pe 3 noiembrie, atunci condițiile pentru prelungirea documentului (adică, încheierea unui nou tratat) vor fi mai dure.

Rusia a reacționat calm la astfel de trucuri ieftine. În cele din urmă, de tratat au nevoie ambele părți. Kremlinul nu intenționa să-l forțeze pe Trumă să semneze, însă săptămâna trecută Vladimir Putin a reamintit că Joe Bidern deja a promis prelungirea New Start sau să încheie un nou tratat – “și acesta este un element serios al unei viitoare cooperări în viitor”.

După asta în câteva publicații americane au apărut anumite informații pe surse de la Casa Albă și Congres: “Președintele SUA, Donald Trump, speră până la alegeri să obțină acceptul părții ruse pentru încheierea New Start”.

“În administrația lui Trump se consideră că au obținut un accept de principiu din partea președintelui Vladimir Putin și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, pentru încheirea unui nou acord nuclear între Statele Unite și Rusia. Lucrările asupra finalizării textului înțelegerii ar putea fi încheiate în decursul unei săptămâni.

Unul din funcționarii administrației președintelui a anunțat că decizia a fost luată la cel mai înalt nivel în Consiliul Național de Securitate și Departamentul de Stat. Potrivit lui, unii membrii ai comisiei senatului pentru relațiile internaționale și a grupului de lucru pentru securitatea națională din Capitoliu au primit materialele finale pentru discuții”. Publicația menționează că noul grapfic de lucru asupra unui acord nuclear înainte de alegeri a devenit “o surpriză pentru republicanii de rang înalt și unii reprezentanți ai Casei Albe”.

Însă Kremlinul a reacționat cu reținere: “Nu vom reacționa la informații pe surse, sunt prea multe falsuri. E un subiect fierbinte, care reprezintă pentru noi o prioritate în contactele cu americanii. Discuțiile continuă la nivel de experți”. Se pare că Trump pregătește o surpriză: o înțelegere cu Putin – fără a fi nevoit să meargă la Moscova, iar președintele Rusiei nu va fi nevoit să meargă la Washington. Totul se va reduce la o declarație comună a celor doi președinți sau prin ceea ce negociatorul american, Marshall Billingslea,a numit semnarea memorandumului prezidențial, premărgător prelungirii New Start. Adică, va fi un acord cadru, în care vor fi descrise contururile viitorului acord, fiind anunțată prelungirea New Start pentru o anumită perioadă (mai puțin decât cinci ani – probabil, 2-3 ani).

Oare într-adevăr Washingtonul este gata de un astfel de pas? Când Billingslea a declarat că în discuțiile cu viceministrul Afacerilor Externe, Serghei Reabkov, pe 5 octombrie la Helsinki, a fost înregistrat un “progres important” și părțile s-au apropiat de o înțelegere, Reabkov s-a arătat surprins de optimismul american.

“Negocierile au arătat că persistă diferențe enorme în abordare, inclusiv în privința elementelor centrale ale unor astfel de înțelegeri. În principiu, noi admitem convenirea asupra unui acord cadrul, care ar permite să vorbim despre definirea unor direcții de bază și a parametrilor activității ulterioare. Însă doar admitem o astfel de variantă. Nu ne-am apropiat, subliniez și insist asupra acestui fapt, nu ne-am apropiat în ultimult timp de o astfel de înțelegere cu SUA. Nu înțeleg ce au la bază tentativele americanilor de a prezenta totul de parcă am fi în pragul unei astfel de înțegeri și că a rămas un pic până la încheierea ei”.

Totuși, întrevederea dintre Billingslea și Reabkov a devenit un fel de continuare a unei alte întrevederi, pe 2 octombrie la Geneva, dintre secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, și consilierul președintelui SUA pentru securitate națională Robert O'Brien. A fost prima lor întâlnire personală (până atunci funcția de consilier al lui Trump o deșținea John Bolton) – și anume rezultatele acesteia a determinat optimismul americanilor. Am putea presupune că acesta nu este legat de anumit cedări ale Rusiei, ci de modul în care a fost atinsă o înțelegere politică, de principiu, cu privire la semnarea unui acord cu privire la prelungirea New Start, acea declarație comună a președinților. Ulterior, la negocierile dintre Billingslea și Reabkov la Helsinki, americanii (așa cum obișnuiesc) au continua tactica presiunilor, sperând că vor reuși să obțină din partea rușilor anumite cedări. Nu vor reuși, aprobarea politică a fost oferită din partea noastră, însă aceasta a fost oferit cu niște condiții clare: niciun fel de China, prelungirea tratatului pe un termen necesar pentru elaborarea unui nou document. Dacă Trump acceptă, atunci suntem dispuși să-l ajutăm cu “surpriza din octombrie”.

În zilele care urmează vom afla părerea lui Trump și avem sentimentul că el nu va rata ocazia de a semna un document comun cu Putin, care îi va ajuta să fie reales.

1116
Tagurile:
SUA, Rusia, New Start, Vladimir Putin, Donald Trump
Тема:
Criza în relațiile SUA - Rusia din cauza Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF) (81)
Tematic
Trump: „cea mai importantă problemă din lume” – negocierea cu Rusia în această chestiune
Războiul în Irak și eșecul Americii: cum a fost posibil
Cu ce a fost servit adjunctul secretarului de stat al SUA la Moscova
Posibil o ultimă discuție între Trump și Putin înainte de alegerile din noiembrie
Gorbaciov a oferit un sfat viitorului președinte al SUA
Jaloane mai puțin cunoscute ale strategiilor unipolare
Submarinul Hartford

“Greu de distrus”: SUA revin într-un buncăr din Nord

161
(reînnoit 20:08 21.10.2020)
Statele Unite intenționează să refacă o bază navală subterană din Norvegia, construită în perioada războiului rece. De ce au decis să reanimeze un obiectiv secret.

MOSCOVA, 21 oct – Sputnik, Nikolai Protopopov. Sute de metri de roci stâncoase, capacitatea de a rezista unui atac nuclear direct și submarine cu rachete – Marina SUA își propune să reanimeze baza militară navală subterană Olavsvern în Norvegia, rămasă din perioada războiul rece. Câteva submarine de recunoaștere Seawolf vor porni de aici pentru a patrula și pentru a urmări navele Flotei de Nord a Rusiei. Mai multe detalii despre cel mai protejat obiectiv al NATO, aflați mai multe în materialul RIA Novosti.

Un oraș în stâncă

Activitatea militară în baza Olavsvern a fost suspendată la începutul anilor 2000, proiectul fiind înghețat în totalitate în 2009. Însă, recent, americanii au decis din nou să-și disloce aici submarinele nucleare, sub pretextul consolidării Rusiei în Arctica.

În Olavsvern vor staționa toate submarinele de clasa Seawolf. În august, una din acestea a efectuat o trecere de probă în Norvegia, din baza navală Bangor (statul Washington) spre orașul norvegian Tromsø. Acest port este utilizat de americani pentru staționări intermediare a submarinelor nucleare: își completează proviziile și efectuează lucrări de reparații între deplasări.

Submarinele de clasa Seawolf sunt cele mai secretizate submarine din SUA. Acestea au fost dezvoltate în anii 80 pentru acțiuni în zonele controlate în totalitate de adversary. “Lupii de mare” sunt extrem de silențioase și discrete, au la bord arme anti-nave și anti-bărci puternice. Astfel, un submarin poartă peste 50 de rachete de croazieră “Tomahawk” sau „Harpoon” fie un număr similar de torpile anti-navă. La sfârșitul secolului XX, americanii planificau să producă peste 30 de astfel de submarine, însă s-au răzgândit, după destrămarea URSS și lichidarea organizației Tratatului de la Varșovia. În cele din urmă, Forțele Navale ale SUA au obținut doar trei submarine.

Baza militară navală Olavsvern a fost construită în anii 60. Aceasta se află doar la 350 de kilometric de frontiera cu Rusia, în proximitate cu rutele de patrulare ale submarinelor Flotei de Nord rusești. În perioada războiului rece, americanii și aliații lor au ținut în bază forțele submarine, responsabile de Oceanul Arctic. Echipajele submarinelor NATO erau gata în orice moment să blocheze accesul Flotei de Nord în Marea Norvegiei și în continuare, spre Atlanticul de Nord.

Complexul subteran gigantic este săpat în stânci, fiind protejat de un strat gros de roci montane de 300 de metri. Pe o suprafață de peste 25 mii de metri pătrați se află depozite, spații pentru muniții, zone de reparații. Pentru proiectarea și construirea tunelurilor, precum și pentru dotarea obiectului cu echipament modern au fost cheltuite peste 500 de milioane de dolari. Spre comparație: primul portavion nuclear USS Enterprise, dat în exploatare în 1961, a costat aproximativ 450 milioane.

Mai aproape de Arctica

În opinia fostului commandant al Flotei de Nord, amiralul Veaceslav Popov, baza Olavsvern va deveni o nouă amenințare pentru Rusia din partea NATO.

“Seawolf sunt foarte bine adaptate pentru înotul sub gheață, a menționat amiralul într-o discuție cu RIA Novosti. – Americanii mizează pe apropierea locului staționării de zonele de acțiune, încercând să se apropie mai mult de frontierele noastre și de Arctica, unde astăzi suntem lideri datorită spărgătorilor de gheață cu propulsie nucleară. Desigur, Flota de Nord va fi nevoit să controleze Olavsvern, dispune de toate forțele și mijloacele necesare în acest sens”.

Totuși, potrivit experților, americanii ar putea întâmpina dificultăți, pentru că din punct de vedere juridic baza aparține acum unei persoane private. La sfârșitul anilor 2000, analiștii occidentali considerau că flota rusă nu mai reprezintă niciun pericol pentru NATO, iar costurile de întreținere a Olavsvern sunt prea mari. Atunci, guvernul Norvegiei a decis să vândă baza.

În 2011, Olavsvern a fost cumpărat de un om de afaceri norvegia la un preț de 4,5 milioane de dolari. Acesta a oferit complexul în arendă, inclusiv companiilor rusești. Locul a fost vizitat periodic de nava de cercetare “Academicianul Nemciv” “și Academicianul Șatski”. După încheierea înțelegerii, mulți din șefi militari norvegieni au criticat dur conducerea țării. Așa, viceamiralul Einar Skorgen a numit vânzarea obiectului “o nebunie pură”.

“Ne-am lipsit de un cap de pod important și am determinat submarinele să parcurgă sute de mile suplimentare. Avem o frontieră comună cu Rusia în Marea Barents. E clar că flota noastră trebuie să fie desfășurată în baza navală din Arctica”, a declarat Skorgen.

Standarde duble

Peste zece ani NATO și-a înțeleg greșeala. Potrivit postului de televiziune norvegian NRK, demnitari de rang înalt de la Pentagon au efectuat mai multe vizite în Olavsvern. Ministerul Apărării al Norvegiei a aprobat acordul prin care permite forțelor armate ale țării, SUA și aliaților din NATO să utilizeze din nou baza conform destinației.

“Oficialitățile norvegiene se poartă neprietenos cu Rusia, chiar dacă am încheiat recent cu ei un acord de delimitare a spațiului în Marea Barents”, spune președintele Mișcării atotrusești pentru susținerea flotei, căpitanul de rangul I, Mihail Nenașev. – Am recurs la acest gest, reieșind din politica unei bune vecinătăți și a dezvoltării cooperării în regiune, mizând că Norvegia se va comporta corespunzător. Însă, îndemnați de frații mai mari de la Washington, Norvegia, dimpotrivă, își sporește gradul de agresivitate față de Rusia în Atlanticul de Nord și Oceanul Înghețat”.

Totodată, în opinia expertului, din punct de vedere militar, Olavsvern va consolida nesemnificativ pozițiile SUA și NATO în latitudinile nordice, pentru că coordonatele și capacitățile baze nu mai reprezintă un secret pentru cineva. În cazul unei amenințări, aceasta poate fi blocată rapid de mine cu ajutorul submarinelor, avioanelor și dronelor.

Labirinturile subterane

Baza subterană Olavsvern nu este unică. În anii războiului rece a fost construite zeci de astfel de obiective. Cel mai mare buncăr a fost edificat de suedezi la mijlocul secolului trecut. Baza navală Muskö a fost săpată în stâncile de granit, care, în esență, reprezintă o insula separată în sudul arhipelagului Stockholm. Eu fost echipate trei docuri pentru recepționarea navelor și submarinelor, cazărmi, uzină de reparații, depozite și un spital.

Baza poate oferi protecție la peste o mie de militari în cazul unui atac masiv cu rachete sau chiar a unui bombardament nuclear. De pe continent spre obiectiv, pe sub mare, trece un tunel de 300 de kilometri, în 2019 s-a anunțat că forțele navale ale Suedii și-au transferat acolo cartierul general. Acolo urmează să staționeze sute de militari și cinci corvete de tip „Visby”.

În ceea ce privește Rusia, cea mai mare bază subterană desecretizată se află în Crimeea. În orașul Tavros, în apropiere de Golful Balaklava sunt ascunse două obiective: un doc uscat pentru adăpostirea și repararea submarinelor și un depozit pentru focoase nucleare ale torpilelor și rachetelor.

În caz de război nuclear, sub pământ puteau supraviețui confortabil, timp de o lună, peste trei mii de persoane, fiind reînnoite în permanență rezervele de combustibil, alimente și apă.

După destrămarea URSS, baza a ajuns în posesia Ucrainei. Asemenea altor obiective, locul a fost abandonat și jefuit, “vânătorii” de metale neferoase au demontat tot echipamentul. În anii 2000 în Balaklava a fost organizat un muzeu: turiștilor li se prezintă partea subterană a uzinei de reparații, arsenalul, digul și câteva construcții.

Potrivit aprecierilor experților, la necesitate, baza poate fi reechipată, însă aceasta nu va putea găzdui submarine moderne din cauza dimensiunilor prea mici.

161
Tagurile:
SUA, Norvegia
Tematic
NATO cere Turciei să caute alternative la S-400
Germania și NATO se pregătesc pentru un război nuclear
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO

Загрузка...
Aleksei Navalnîi

Scandalul Olimpiade Navalnîi: SUA și UK salvează tot ce le e mai drag

267
(reînnoit 16:10 21.10.2020)
De ce SUA și UK au provocat un nou scandal antirusesc și ce legătură au “hackerii ruși” cu cazul Navalnîi.

MOSCOVA, 21 oct – Sputnik, Irina Alksnis. Acuzațiile înaintate Moscovei de către Statele Unite și Marea Britanie în atacuri asupra Jocurilor Olimpice din Coreea de Sud și Japonia au provocat în Rusia o reacție de nedumerire.

Motivul acestei nedumeriri este unul simplu: noile insinuări sterile despre o crimă absurdă a Moscovei împotriva lumii întregi și a sportului par lipsite de orice sens, atât în promovarea unei agende antirusești, cât și pentru adoptarea unor măsuri de “penalizare” a Rusiei.

Pe de o parte, Occidentul nu întâmpină nicio problemă în campania lui media rusofobă. Nici incidentul cu Aleksei Navalnîi nu a fost lucrat până la capăt. S-ar părea că nu există o necesitate stringentă pentru lansarea unei noi găselnițe, îndeosebi la un nivel atât de înalt – miniștri de Externe și servicii de informații. Iar pe de altă parte, experiența precedentă, inclusiv și istoria cu bloggerul rus, arată că adoptarea unor măsuri cu adevărat serioase și dureroase împotriva Moscovei în orice caz nu au prea mari șanse.

Declarațiile simultane ale Washingtonului și Londrei arată existența unor obiective comune, urmărite de cele două capitale.

Despre ce ar putea fi vorba?

Răspunsul, cel mai probabil, trebuie căutat în reacțiile din Tokyo și Seul la acuzațiile înaintate. Guvernul Japoniei a refuzat să ofere comentarii, luând o pauză pentru colectarea unor “informații corespunzătoare”. Autoritățile sud-coreene, la fel, au preferat să păstreze tăcerea.

Se pare că oficialitățile și serviciile speciale ale celor două țări, apropo, aliați cheie ai Occidentului în regiune, nu au fost informate despre operațiunea americano-britanică și acum sunt nevoite să se orienteze din mers, pentru a nu se compromite și pentru a ocupa o poziție cât mai elegantă. Așa cum a procedat, spre exemplu, Comitetul Olimpic al Japoniei, care a declarat că nu a simțit niciun efect al atacurilor cibernetice asupra activității sale.

Iată de ce, cel mai probabil, scopul central al noii campanii antirusești, cât nu ar părea de straniu, nu este Rusia, ci restul lumii – în primul rând, chiar Occidentul. Agenda rusofobă apare în acest caz în calitate de instrument comod, nu un scop în sine.

Dominarea informațională și propagandistică este cea mai importantă parte a hegemoniei SUA. Marea Britanie în mod tradițional joacă un rol de pereche, pentru că anume însumarea instituțiilor media de limba engleză de pe ambele părți ale Atlanticului reprezintă ceea ce obișnuim a înțelege prin mainstream media globală. Despre apropierea celor două țări în cooperarea politică și pe linia serviciilor se cunoaște foarte bine și de mai mult timp.

Degradarea influenței Statelor Unite și slăbirea influenței Regatului Unit pe arena internațională în ultimii ani a devenit o realitate cotidiană. Însă aceste procese vizează în special mecanismele economice, birocratice și parțial politice.

Totodată, există domenii în care supremația celor două mari puteri rămân în continuare incontestabile. Exact așa cum este incontestabilă supremația armatei americane în cadrul NATO, nicio instituție media din Europa continentală nu este capabilă să concureze cu influența britanicului Times sau americanul CNN. În plus, anume peste ocean se află centrul de control asupra unui instrument puternic de manipulare ca opinie publice precum Twitter și Facebook.

Politica Washingtonului împotriva RT sau chinezului TikTok confirmă din nou că acolo se conștientizează importanța unor astfel de structuri. Însă, Statele Unite s-au obișnuit cu ideea că oponenții geopolitici dispun de propriile resurse de influență media, recurgând, pur și simplu, la măsuri de constrângere a acestora pe teritoriul lor.

Mult mai sensibilă pentru tandemul americano-britanic al propagandei și serviciilor a devenit apariția unor concurenți chiar în interiorul Occidentului. Anume acest lucru se întâmplă, iar cazul lui Navalnîi este o dovadă a existenței unor procese neplăcute și indezirabile.

În Rusia scandalul în jurul bloggerului rus ar putea părea o continuare a unor lucruri mozolite, însă, în realitate, acesta este unic în felul său, pentru că reprezintă în totalitate o operă a Berlinului.

Da, Germania a profitat de o agendă rusofobă obișnuită, însă a reușit s-o preia de la “partenerii mai mari”, utilizând-o în propriul ei joc.

Nemții îl controlează pe Navalnîi. El spune ceea ce le convine lor: de la apărarea Nord Stream – 2, până la aruncarea unor ace în adresa americanilor, care nu s-au pronunțat prea insistent în apărarea lui. Principala sursă a știrilor pentru întreaga lume, timp ce câteva zile, au devenit publicațiile germane, iar presa de limba engleză a fost nevoită să le citeze și să le răspândească.

Într-un astfel de context, istoria despre hackerii ruși din GRU, care atacă Olimpiadele, capătă o semnificație specială. De facto, cu ajutorul ei americanii și britanicii își propun să elimine din spațiul informațional subiectul lui Navalnîi, pentru că, în esență, e un proiect al concurenților lor. Totodată, pentru Washington și Londra este important să-și restabilească controlul asupra spațiului mediatic și politic global, care pentru o anumită perioadă a ajuns sub controlul Europei, în frunte cu nemții.

Desigur, cea mai bună cale pe care ar fi putut inventa a devenit combaterea unei teme antirusești cu alta.

Chiar dacă ambele părți utilizează un discurs extrem de ostil în adresa Rusiei, în esență, divergențele lor convin Rusiei (și multor altor state), pentru că accentuează nivelul de confruntare în interiorul Occidentului și îi stimulează decadența.

Faptul că Germania a reușit, chiar și pentru o perioadă scurtă, să preia controlul asupra spațiului politico-informațional, trebuie tratat nu ca o mică excepție, ci ca o primă rândunică. SUA și Marea Britanie ar trebui să se aștepte la o pierdere treptată a dominației în spațiul mediatic, pentru că le aruncă mănușa nu doar concurenții geopolitici, dar și aliații lor apropiați.

267
Tagurile:
Hackeri, SUA, Rusia
Tematic
Planul viclean al lui Putin: tulburări în SUA de dragul salvării lui Trump
Profesorii, metodă să scape de hackeri: e la îndemână
Putin propune SUA un acord de neamestec în afacerile interne
Ambasada Rusiei în SUA, despre acuzațiile împotriva celor șase ruși
Twitter nu va mai bloca postările despre fiul lui Biden

Загрузка...
Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk

Madrid - Șahtior: Primul rezultat șoc în Champions League

0
(reînnoit 22:10 21.10.2020)
Surpriză de proporții în Champions League! Real Madrid a fost învinsă de Șahior, cu 2-3, chiar la Madrid! Campioana Ucrainei a condus la pauză chiar cu 3-0.

În minutul 29, Tete a deschis scorul cu un șut din interiorul careului, după o acțiune excelentă a lui Korniienko, iar patru minute mai târziu, Varane a înscris în propria poartă, după ce a vrut să respingă o minge din fața lui Dentinho, care ar fi rămas singur cu Courtois. În minutul 42, Tete a pasat excelent cu călcâiul pentru Solomon, iar acesta nu l-a iertat pe Courtois din poziție ideală și a înscris pentru 3-0.

Realul s-a trezit după pauză. După golul minunat din minutul 54 al fostului câștigător al Balonului de Aur, Luka Modric. Campioana Spaniei s-a apropiat la un singur gol pe tabelă, în urma reușitei lui Vinicius. Brazilianul a înscris la numai câteva secunde după ce a fost introdus în teren de Zinedine Zidane.

  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © Photo : JUAN MEDINA
1 / 4
© REUTERS / JUAN MEDINA
Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk

S-a terminat însă 2-3 pe micuțul stadion Alfredo Di Stefano, câtă vreme Santiago Bernabeu se află în proces de modernizare. Arena cu doar 6.000 de locuri a devenit cea mai mică din Liga Campionilor. Cum meciurile se joacă fără spectatori, pentru Real Madrid ar fi fost o pierdere financiară să deschidă Santiago Bernabeu în această perioadă de pandemie.

Într-o altă partidă, Salzburg și Lokomotiv Moscova s-au despățit nedecis, scor 2-2. Rușii au egalat în minutul 75, prin Vitali Lisakovich.

De la ora 22:00 se dispută alte 6 partide. Prime transmite meciul deținătoarei în exercițiu a trofeului, Bayern Munchen împotriva lui Atletico Madrid.

0
Tagurile:
Champions League, Real Madrid

Загрузка...