Codrin Ștefănescu și Viorica Dăncilă

Codrin bate șaua pe Dăncilă… priceapă Ciolacu!

346
Reacție puternică a lui Codrin Ștefănescu după mișcările din PSD – și o dezvăluire din culisele partidului despre ascensiunea lui Arturo Ui - Ciolacu

BUCUREȘTI, 6 oct – Sputnik. Așa cum s-a anunțat, azi conducerea PSD – reunită într-o formulă destul de neclară – a decis demiterea unor șefi de organizații care au obținut rezultate slabe la alegeri. Nu toți au fost penalizați – de exemplu Clujul nu a pățit nimic, ci dimpotrivă, Vasile Dâncu pare mai puternic decât a fost vreodată.

Dar oarecum surprinzătoare a fost demiterea Vioricăi Dăncilă din fruntea organizației de femei a PSD și înlocuirea ei cu Doina Federovici, cea care a câștigat președinția CJ Botoșani. Deci, o funcție dificilă, care îi lasă aprigei politiciene prea puțin timp pentru a se ocupa de organizația de femei.

Viorica Dăncilă nu a reacționat – cum nu a făcut-o în general când PSD Ciolacu a lovit-o nemeritat, după ce au pus-o să își asume cea mai rea misiune, candidatura contra lui Iohannis.

În schimb, o reacție dură a avut-o Codrin Ștefănescu, cel care, după ce un timp a fost în contre cu Dăncilă, a ajuns la o relație foarte bună cu fosta președintă a PSD. Codrin îl acuză de ceea ce i s-a întâmplat Vioricăi Dăncilă pe Marcel Ciolacu.

”Ți-am zis să nu-l punem pe Ciolacu șef la Cameră? Că-ți va trage preșul de sub picioare și se va înscăuna lider suprem?”, scrie Codrin Ștefănescu.

Apoi Codrin iterează și legăturile lui Ciolacu cu serviciile: ”Și va aduce în conducerea PSD toți civilii pământului?” – și, implicit, combinația cu Iohannis – ”că va face blat cu adversarul, așa cum sună ordinul de sus?”.

”Și vă va arunca peste bord pe toți, rând pe rând? Pai, ți-am zis, Viorica!”, scrie Codrin, aruncând NUCLEARA: ”Dar tu ai insistat și ai insistat continuu! Iar astăzi v-ați făcut seppuku în grup!”.

Deci, Ciolacu a fost susținut puternic de Viorica Dăncilă. Care, să nu uită, avea o relație specială cu Gabriel Vlase, fost asociat cu Mihai Tudose, prietenul cel mai bun al lui Ciolacu? Cum se leagă toate…

De reținut această dezvăluire despre ascensiunea lui Arturo Ui… Problema rămâne aceeași? Cine îl va opri?

346
Tagurile:
PSD, Marcel Ciolacu, Viorica Dăncilă, Codrin Ștefănescu
Distrugătorul de clasa Arleigh Burke

“Rusia deja le are în dotare”. Ce arme nu pot stăpâni americanii

386
(reînnoit 15:46 28.10.2020)
Americanii speră să-și doteze navele cu noi rachete hipersonice, în tentativa de a ajunge forțele armate rusești.

MOSCOVA, 28 oct – Sputnik, Nikolai Protopopov. Zeci de nave și submarine, ocolirea sistemelor de apărare antirachetă, strategia unei lovituri globale rapide – Pentagonul a decis să doteze cu rachete hipersonice toate distrugătoarele de clasa “Arleigh Burke”. Proiectul ambițios presupune reînarmarea a peste 70 de nave. Cu toate acestea, nu e un lucru atât de simplu – proiectarea rachetei nu a fost finalizată, iar distrugătoarele au nevoie de o modernizare profundă. Despre problemele armelor hipersonice americane, aflați în materialul RIA Novosti.

Nu vor reuși s-o facă rapid

Conform planurilor Pentagonului, primii care urmează să fie dotați cu arme hipersonice sunt noile submarine nucleare “Virginia” și distrugătoarele „Zumwalt”. Apoi, navele de clasa “Arleigh Burke” cele mai masive “fanioane” de atac ale Marinei SUA.

Dificultatea constă în faptul că rachetele hipersonice americane nu încap în celulele distrugătoarelor din cauza dimensiunilor lor. Navele necesită o modernizare serioasă: înlocuirea modulelor de lansare cu altele mai încăpătoare, precum și modificarea sistemelor de dirijare a focului. Deocamdată, nu se știe cât vor costa aceste lucrări și cât vor dura.

Multe din navele Marinei SUA se află într-o stare nesatisfăcătoare, fapt recunoscut și de cei de la Pentagon. Așa termenul de exploatare a aproximativ 30 de distrugătoare “Arleigh Burke” se apropie de final, iar modernizarea, pentru care s-au cheltuit deja sute de milioane dolari, nu a îmbunătățit prea mult situația. Mari dificultăți sunt întâmpinate în deservirea radarelor navale și menținerea într-o stare funcțională a centralelor electrice.

Este evident că dotarea unor distrugătoare învechite cu noile sisteme de lansare și arme hipersonice este irațională. În opinia experților, în pofida unor declarații ale Pentagonului, aceste nave vor rămâne în continuare cu rachetele de croazieră “Tomahawk”.

“Nu vor reuși să reechipeze distrugătoarele în mod rapid”, a menționat într-o discuție cu RIA Novosti expertul militar rus Aleksei Leonkov. “Programul, cel mai probabil, va fi realizat în două direcții: vor moderniza doar cele mai “proaspete” distrugătoare “Arleigh Burke”, plus sistemele de lansare a rachetelor hipersonice vor fi instalate pe noi nave. Americanii nu sunt zgârciți în acest sens, sunt gata să cheltuie orice mijloace, doar pentru a restabili echilibrul de forțe și pentru a-și redobândi pozițiile de superioritate”.

Scumpe și de proastă calitate

La rândul lor, analiștii americani consideră că pentru realizarea cu succes a programului de reînarmare a flotei cu rachete hipersonice va fi nevoie fie de niște distrugătoare noi, fie de niște rachete cu dimensiuni mai mici. Prima variant este preferabilă, pentru că Pentagonul s-a decis în privința rachetelor.

“Drept bază pentru flotă s-a optat pentru un proiect similar celui în cazul trupelor terestre - Advanced Hypersonic Weapon”, specific Leonkov. “Este din două etape, cu combustibil solid. Prima etapă, de accelerare, cea de-a doua – un bloc cu planare. Rachetele cu bazare navală urmează să fie instalate nu doar pe distrugătoarele “Arleigh Burke”, ci și pe submarinele de clasa Ohio și Virginia. Acestea sunt modernizate acum anume cu acest scop”.

În ceea ce privește viitoarele purtătoare de arme hipersonice, Pentagonul examinează deocamdată proiectul navelor de noua generație. Distrugătorul DDG Next urmează să aibă dimensiuni mai mici decât “Arleigh Burke”, însă cu sisteme de lansare mai încăpătoare și cu arme mai puternice.

Reamintim că americanii mai încercase să înlocuiască “Arleigh Burke”, însă fără succes – distrugătoarele avansate tehnologic Zumwalt au ieșit din cale afară de voluminoase și au creat multe bătăi de cap marinarilor. Echipamentul și armele erau atât de proaste încât existau mari semne de întrebare în legătură cu capacitatea lor de exploatare.

Așa, peste o săptămână de la lansarea pe apă a primului “Zumwalt”, a ieșit din funcțiune principala centrală electrică, iar nava a rămas blocată în canalul Panama, fiind nevoie de remorcarea ei până la cea mai apropiată bază navală pentru lucrări de reparații. Probleme critice cu sistemul de alimentare au fost detectate și la alte nave “Zumwalt”.

Totodată, costul “Zumwalt” sunt mai mari decât a portavioanelor. Fiecare distrugător a costat bugetul american aproximativ 4,5 miliarde de dolari. În cele din urmă, locul a 32 de nave planificate, Pentagonul s-a mulțumit cu trei.

Decizia de a dota “Zumwalt” cu arme hipersonice este legată de faptul că acestea nu au o altă utilitate. Odată ce aceste nave nu sunt bune pentru acțiuni militare, comandamentul mizează pe utilizarea lor în calitate de o platformă pentru testarea noilor rachete.

Speră să ne ajungă din urmă

Purtătoarele submarine de rachete reprezintă în primul rând submarinele multifuncționale “Virginia”. Acestea ar urma să fie reînarmate până în anul 2028. Aceste submarine sunt incluse în așa-numitul program al loviturii globale rapide, care prevede atacuri non-nucleare exacte asupra oricărui punct de pe planetă în decursul unei ore. Trupele terestre vor primi primele sisteme hipersonice un pic mai devreme, în 2023.

Rusia deja are în dotare aceste arme și le testează regulat în cadrul exercițiilor militare.

Așa, despre existența sistemului cu destinație strategică “Avangard” s-a anunțat în primăvara anului 2018. Partea de atac – racheta intercontinentală UR-100H și blocul cu planare, care rezistă la temperaturi ultra înalte, se accelerează în straturile dense ale atmosferei până la 25 mii de kilometri pe oră. Sistemul a început să fie produs în serie acum doi ani, iar primul regiment, înarmat cu „Avangard” a intrat în serviciul militar în decembrie 2019. Până la finele acestui an, Ministerul Apărării al Rusiei va pune la punct infrastructura din regiunea Orenburg pentru alte două rachete.

Nici flota nu rămâne în urmă. La începutul lunii octombrie Statul Major a anunțat despre testarea cu succes a rachetei hipersonice de croazieră „Țirkon” de la bordul fregatei “Admiral Gorșkov”. Racheta a dezvoltat o viteză de peste 8 Mach (aproximativ 9,5 mii de kilometric pe oră) și a parcurs 450 de kilometric în doar 4,5 minute. În viitor, racheta ar putea distruge ținte aflate la o distanță de o mie de kilometri și va atinge o viteză de până la 9 Mach.

Sistemul urmează să între în dotarea armatei în 2021. Acestea vor fi amplasatei pe navele existente și cele aflate în construcție acum și pe submarine. În special, pentru Flota Navală Rusă, în 2025-2026 vor fi construite două fregate ale proiectului 22350. Prima submarină, înarmată cu “Țirkon”, va deveni submarina nucleară multifuncțională “Kazan”, proiectul “Iasen-M”. Aceasta se află într-o etapă de testare și va fi transmisă marinarilor în decembrie.

Totodată, Rusia dispune de arme hipersonice cu bazare aeriană „Kinjal”. Din 2017, cu astfel de rachete sunt dotate avioanele interceptoare MiG-31K. Câteva purtătoare de rachete staționează deja în districtul militar Sud, iar până în 2024 cu „Kinjal” va fi dotat regimental aerian din ținutul Krasnoiarsk. Sistemul poate distruge ținte de la o distanță de până la 2000 kilometri. Focoasele acestora pot fi atât convenționale, cât și speciale – cu o sarcină nucleară.

386
Tagurile:
rachete hiprsonice, SUA
Tematic
Rusia va vinde în străinătate un nou detector radar pentru ținte hipersonice
Flota de Nord a Rusiei va fi dotată cu arme hipersonice
VIDEO: Rusia a testat cu succes racheta hipersonică Zirkon

Загрузка...
Dana Gîrbovan

Dana Gîrbovan, dezvăluirea ANULUI în Justiție!

4999
Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România face o dezvăluire care cutremură pur și simplu sistemul de Justiție – și pune sub un uriaș semn de întrebare aspectul controlului serviciilor

BUCUREȘTI, 28 oct – Sputnik. Un nou interviu de excepție acordat de judecătoarea Dan Gîrbovan lui Marius Tucă – și din nou s-au spus adevăruri de care lumea se ferește – inclusiv lumea… din opoziția parlamentară actuală.

De data asta a fost vorba de așa zisa ”reformă a justiției” și de ”acoperiții” din rândul magistraților. Este, așa cum titram, dezvăluirea anului!

”Suntem într-o permanentă reformă a Justiţiei - un pas înainte, doi înapoi!”, spune direct Dana Gîrbovan.

Aici intervine și dreptul cetățeanului de a beneficia de o justiție independentă, fără influențe oculte! Dar, mai înțelege, de fapt, cetățeanul ce înseamnă independența Justiției?

”Din cauza abuzurilor repetate şi constante, cetăţeanul şi-a pierdut exerciţiul libertăţii şi a început să se sprijine mai mult pe sloganuri, pe concepte deja mestecate de alţii, lucru profund nesănătos”, spune judecătoarea, care subliniază – ”Rolul fundamental al judecătorului e să se asigure că, în faţa sa, statul şi cetăţeanul sunt egali”.

Rolul judecătorului este să asigure cetățeanul că este ”protejat în faţa oricărui abuz, că toate drepturile lui sunt respectate atât în raport cu ceilalţi cetăţeni, cât şi în raport cu statul”.

Deși pare simplu, până la urmă, ”neavând exerciţiul ăsta al democraţiei şi al statului de drept, cetăţenii, din nefericire, tind să le trateze cu mult prea multă uşurinţă şi să se bazeze mai mult pe slogane.”

Problema separării celor două noţiuni: procuror şi judecător. Președinta UNJR consideră că separarea aceasta este ”e imperioasă într-un sistem de drept, un concept statuat în Legea 303 din 2005, privind Statutul Magistraţilor – iar  fiecare dintre aceste două profesii trebuie să aibă datorii independente”.

Tema infiltrării serviciilor în Justiție, o reminiscență a perioadei comuniste  - care ”nu pare să se anuleze, ci, dimpotrivă, să-şi găsească alte supape în societatea judiciară”.

Judecătoarea recunoaște: ”Nu ne trecea prin cap că serviciile secrete erau amestecate” și că pentru ea amploarea infiltrării serviciilor de informaţii. ”A fost un şoc să văd cât de adânc sunt infiltrate serviciile de informaţii şi, cumva, era un elefant roz în încăpere”.

Și, atenție la următoarea dezvăluire: ”Puţini ştiu despre modul în care au fost verificaţi acoperiţii din Justiţie, după ce, în 2015, un comunicat al CSAT emis către presă asigura lumea că, “în urma verificărilor efectuate, nu există acoperiţi în Justiţie””, spune Gîrbovan.

”Cum s-a efectuat verificarea statului? Foarte simplu: statul i-a întrebat pe magistraţi dacă sunt ofiţeri acoperiţi, iar magistraţii au răspuns, in corpore, că nu”, declară Gîrbovan.

 Iar comentariul ei e singurul posibil: ”Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns”. Iar concluzia pare clară – și o numesc dezvăluirea anului: ”Suntem incapabili, la nivel de instituţii, să rezolvăm o problemă spinoasă, aceea a serviciilor de informaţii, indiferent de ce tip de informaţii vorbim”.

”Cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, sunt întrebări la care magistrații nu pot răspunde cu certitudine.

Intrând în culise, Dan Gîrbovan spune că desfiinţându-se SIPA în 2004 – 2006, ”am avut, în 2015, acea hotărâre a CSAT-ului, despre care spunea fostul preşedinte că a transformat corupţia într-o problemă de securitate naţională, s-au dat puteri largi SRI-ului pentru a combate, a forma echipele mixte”.

”Practic, acolo a fost izvorul protocoalelor”, consideră Gîrbovan, subliniind că există o corespondenţă: ”Când se desfiinţează SIPA se mută dincoace, la SRI, problema”.

Iar, în fapt, aceste adevăruri rămân doar subiecte de presă, ”umflate cumva cum a fost şi subiectul protocalelor, după care, la un moment dat, se dezumflă şi rămân în continuare problemele, nu sunt soluţionate”.

”Iar în anul 2020 discutăm din nou despre anularea puţinelor şi minimelor şi absolut necesarelor garanţii pe care cu mare greutate le-am obținut”, spune Dana Gîrbovan.

Dana Gîrbovan amintește de ceea ce a spus Monica Macovei, în 2004-2005, apropo de SIPA, că ”o parte din informaţii sunt adunate cu ajutorul ofiţerilor acoperiţi din Justiţie”.

„Ei, ăia cine sunt? Şi de atunci întrebarea a rămas: cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, întreabă Dana Gîrbovan,

Întregul dialog Marius Tucă = Dana Gîrbovan îl puteți citi pe MEDIAFAX.

4999
Tagurile:
Justiție, Dana Girbovan

Загрузка...
Emmanuel Macron

CONFINEMENT în Franța din 30 octombrie - închide frontiera

0
În noul său discurs dedicat epidemiei Covid-19 din Franța, Emmanuel Macron a anunțat miercuri seara, 28 octombrie, reintroducerea izolării (confinement) în Franța metropolitană, care va dura până la 1 decembrie pentru a face față noului coronavirus.

Emmanuel Macron a declarat o nouă izolare în Franța metropolitană începând de vineri, 30 octombrie până la 1 decembrie.

Închiderea frontierelor pentru cei din afara UE

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a indicat că frontierele Franței vor rămâne deschise pentru cei din Uniunea Europeană, în timp ce pentru cei din afara spațiului Schengen nu. Francezii care se află în străinătate vor putea reveni în țară. În porturi, aeroporturi vor fi teste obligatorii la COVID - 19 pentru toți cei care vin din exterior. El a mai spus trebuie să existe certitudinea ca fiecare care intră pe teritoriul european să nu fie purtător de coronavirus.

Școlile și magazinele

El a spus că, în timp ce școlile și liceele vor rămâne deschise, totuși, barurile și restaurantele vor fi închise. Președintele francez a subliniat că cursurile de videoconferință online vor fi favorizate acolo unde este posibil în universități.

Tot comerțul neesențial va fi închis, ca și în timpul izvorârii de primăvară. De asemenea, va trebui să obțineți un certificat pentru a vă părăsi casa.

În plus, Macron a explicat că, la fiecare două săptămâni, guvernul intenționează să efectueze o evaluare a situației de sănătate pentru a adopta măsuri suplimentare, dacă este necesar sau, dimpotrivă, pentru a atenua anumite constrângeri, în special în ceea ce privește magazinele.

Vizitele vor fi autorizate în casele de îngrijire medicală în timpul noilor măsuri de izolare a populației.

Măsuri anterioare

Vorbind despre criza de sănătate cu care se confruntă țara, Emmanuel Macron a anunțat pe 14 octombrie instituirea stării de asediu în Île-de-France și în alte opt metropole.

Apoi, pe 22 octombrie, premierul Jean Castex a făcut publică decizia de a extinde această măsură la alte departamente. Astfel, ea s-a extins asupra a 54 de departamente și un teritoriu de peste mări.

În ultimele zile Franța înregistrează între 40 și 50 de mii de cazuri de infectare zilnică cu coronavirus.

0
Tagurile:
COVID-19, coronavirus, Izolare, Franța
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...