Discursul lui Donald Trump la ONU

SUA vor distrugă ONU, Rusia vrea salvarea ei

360
Cum au contrastat discursurile și mesajele liderilor celor trei mari puteri ale lumii - SUA, China și Rusia, adresate Adunării Generale a ONU.

MOSCOVA, 23 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Formatul video la distanță, cu ajutorul căruia liderii mondiali au participat la jubileul celei de-al 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, oferă în mod involuntar mai multă informație și un prilej de meditație decât discursurile tradiționale rostite de la tribuna sediului organizației de la New York. Chiar și simplul anturaj, în care se află conducătorii de stat, este destul de simbolic.

Așa cum era de așteptat, cel mai mare interes l-au provocat rapoartele a trei cei mai influenți oameni ai planetei.

Discursul lui Donald Trump a devenit un eveniment preelectoral, care nu doar a accentuat direcția principală în politica lui externă, cea antichineză, dar și a subliniat atitudinea indulgent-disprețuitoare a americanului față de Organizația Națiunilor Unite în sine.

Trump s-a prezentat într-o manieră obișnuită pentru conferințele de presă de la Casa Albă, pe fundalul drapelului de stat și drapelul președintelui Statelor Unite – fără nicio aluzie că discursul este adresat ONU sau cel puțin publicului internațional.

Liderul american a declarat în mai multe rânduri anterior că odată ce țara lui este cea mai mare sursă de finanțare a Organizației Națiunilor Unite, aceasta este subordonată Washingtonului și are obligația să-i îndeplinească indicațiile. Fără îndoială, predecesorii lui gândeau la fel, însă Trump a devenit primul care și-a permis enunțarea deschis a acestei poziții, amenințând cu penalități în cazul “neascultării”. Iată de ce utilizarea de către el a discursului de azi pentru rezolvarea unor probleme electorale, se încadrează perfect în logica unei astfel de abordări.

Presa rusă a remarcat că președintele american nu a menționat Rusia. În schimb, China a fost menționată de 12 ori (SUA au fost amintite doar de 10 ori). Anume acest scandalos spirit antichinez a devenit esența discursului lui Trump. Cât face simplul îndemnat de a pedepsi Beijingul pentru răspândirea coronavirusului și utilizarea în discurs a termenului “virusului chinez”.

Caracterul evident confruntațional al raportului american contravine tradițiilor existente și regulilor nescrise ale ONU. Beijingul s-a așteptat la un astfel de demers, însă problema nu constă în faptul că reprezentantul Chinei a răspuns la atacurile președintelui american.

Discursul consistent al lui Xi Jinping a fost dedicat problemelor acute ale prezentului (în primul rând luptei mondiale cu COVID-19), păstrându-și un ton obișnuit și echilibrat.

Doar că liderul Chinei vorbea pe fundalul unei imagini care prezenta Marele Zid Chinezesc și peisajele naturii chineze. Aici poate fi întrevăzut un subtext simbolic, inclus în această compoziție: în spatele lui Xi Jinping se află o țară cu o vechime și grandoare, care este gata să se opună oricărei amenințări externe.

În contrast cu discursul liderului american și cel chinez, discursul președintelui rus, Vladimir Putin, a fost cea mai tradițională: de la o gamă largă de probleme fundamentale ale contemporanității, până la un anturaj în duhul ONU, pe fundalul căruia a vorbit. A fost respectată chiar și o astfel de particularitate a liderului rus la participarea în evenimentele internaționale precum citirea textului exclusiv de pe hârtie, fără utilizarea prompterului.

Putin a vorbit despre rolul important pe care îl joacă ONU în menținerea stabilității strategice pe planet, despre inadmisibilitatea distorsionării istoriei, despre necesitatea păstrării controlului asupra înarmărilor și, desigur, despre importanța eforturilor colective internaționale în lupta cu epidemia de coronavirus și urmările social-economice ale acesteia.

În esență și după formă, a fost un discurs al unui om de stat, al cărui țară nu doar urmărește alunecarea lumii într-o epocă a haosului, dar și întreprinde totul pentru a nu admite un final teribil.

Putin a reamintit că în cei 75 de ani de existență a sistemului de cooperare internațională, a dialogului și înțelegerii reciproc, în trecut a fost plătit un preț îngrozitor. Iar Rusia, care și-a adus atunci un aport enorm, până la sfârșit va fi o insula a normalității și bunului simț, pe care planeta va putea miza întotdeauna.

360
Tagurile:
Adunarea Generală a ONU, China, SUA, Rusia, Xi Jinping, ONU, Vladimir Putin, Donald Trump
Tematic
Lavrov, la ONU: Lumea s-a săturat de linii de demarcație
Putin: Rusia va oferi vaccinul Sputnik V angajaților ONU
Putin: ONU își realizează principala sa misiune, apără pacea - Video
Expert rus, despre mesajul lui Merkel, adresat ONU
Distrugătorul de clasa Arleigh Burke

“Rusia deja le are în dotare”. Ce arme nu pot stăpâni americanii

277
(reînnoit 15:46 28.10.2020)
Americanii speră să-și doteze navele cu noi rachete hipersonice, în tentativa de a ajunge forțele armate rusești.

MOSCOVA, 28 oct – Sputnik, Nikolai Protopopov. Zeci de nave și submarine, ocolirea sistemelor de apărare antirachetă, strategia unei lovituri globale rapide – Pentagonul a decis să doteze cu rachete hipersonice toate distrugătoarele de clasa “Arleigh Burke”. Proiectul ambițios presupune reînarmarea a peste 70 de nave. Cu toate acestea, nu e un lucru atât de simplu – proiectarea rachetei nu a fost finalizată, iar distrugătoarele au nevoie de o modernizare profundă. Despre problemele armelor hipersonice americane, aflați în materialul RIA Novosti.

Nu vor reuși s-o facă rapid

Conform planurilor Pentagonului, primii care urmează să fie dotați cu arme hipersonice sunt noile submarine nucleare “Virginia” și distrugătoarele „Zumwalt”. Apoi, navele de clasa “Arleigh Burke” cele mai masive “fanioane” de atac ale Marinei SUA.

Dificultatea constă în faptul că rachetele hipersonice americane nu încap în celulele distrugătoarelor din cauza dimensiunilor lor. Navele necesită o modernizare serioasă: înlocuirea modulelor de lansare cu altele mai încăpătoare, precum și modificarea sistemelor de dirijare a focului. Deocamdată, nu se știe cât vor costa aceste lucrări și cât vor dura.

Multe din navele Marinei SUA se află într-o stare nesatisfăcătoare, fapt recunoscut și de cei de la Pentagon. Așa termenul de exploatare a aproximativ 30 de distrugătoare “Arleigh Burke” se apropie de final, iar modernizarea, pentru care s-au cheltuit deja sute de milioane dolari, nu a îmbunătățit prea mult situația. Mari dificultăți sunt întâmpinate în deservirea radarelor navale și menținerea într-o stare funcțională a centralelor electrice.

Este evident că dotarea unor distrugătoare învechite cu noile sisteme de lansare și arme hipersonice este irațională. În opinia experților, în pofida unor declarații ale Pentagonului, aceste nave vor rămâne în continuare cu rachetele de croazieră “Tomahawk”.

“Nu vor reuși să reechipeze distrugătoarele în mod rapid”, a menționat într-o discuție cu RIA Novosti expertul militar rus Aleksei Leonkov. “Programul, cel mai probabil, va fi realizat în două direcții: vor moderniza doar cele mai “proaspete” distrugătoare “Arleigh Burke”, plus sistemele de lansare a rachetelor hipersonice vor fi instalate pe noi nave. Americanii nu sunt zgârciți în acest sens, sunt gata să cheltuie orice mijloace, doar pentru a restabili echilibrul de forțe și pentru a-și redobândi pozițiile de superioritate”.

Scumpe și de proastă calitate

La rândul lor, analiștii americani consideră că pentru realizarea cu succes a programului de reînarmare a flotei cu rachete hipersonice va fi nevoie fie de niște distrugătoare noi, fie de niște rachete cu dimensiuni mai mici. Prima variant este preferabilă, pentru că Pentagonul s-a decis în privința rachetelor.

“Drept bază pentru flotă s-a optat pentru un proiect similar celui în cazul trupelor terestre - Advanced Hypersonic Weapon”, specific Leonkov. “Este din două etape, cu combustibil solid. Prima etapă, de accelerare, cea de-a doua – un bloc cu planare. Rachetele cu bazare navală urmează să fie instalate nu doar pe distrugătoarele “Arleigh Burke”, ci și pe submarinele de clasa Ohio și Virginia. Acestea sunt modernizate acum anume cu acest scop”.

În ceea ce privește viitoarele purtătoare de arme hipersonice, Pentagonul examinează deocamdată proiectul navelor de noua generație. Distrugătorul DDG Next urmează să aibă dimensiuni mai mici decât “Arleigh Burke”, însă cu sisteme de lansare mai încăpătoare și cu arme mai puternice.

Reamintim că americanii mai încercase să înlocuiască “Arleigh Burke”, însă fără succes – distrugătoarele avansate tehnologic Zumwalt au ieșit din cale afară de voluminoase și au creat multe bătăi de cap marinarilor. Echipamentul și armele erau atât de proaste încât existau mari semne de întrebare în legătură cu capacitatea lor de exploatare.

Așa, peste o săptămână de la lansarea pe apă a primului “Zumwalt”, a ieșit din funcțiune principala centrală electrică, iar nava a rămas blocată în canalul Panama, fiind nevoie de remorcarea ei până la cea mai apropiată bază navală pentru lucrări de reparații. Probleme critice cu sistemul de alimentare au fost detectate și la alte nave “Zumwalt”.

Totodată, costul “Zumwalt” sunt mai mari decât a portavioanelor. Fiecare distrugător a costat bugetul american aproximativ 4,5 miliarde de dolari. În cele din urmă, locul a 32 de nave planificate, Pentagonul s-a mulțumit cu trei.

Decizia de a dota “Zumwalt” cu arme hipersonice este legată de faptul că acestea nu au o altă utilitate. Odată ce aceste nave nu sunt bune pentru acțiuni militare, comandamentul mizează pe utilizarea lor în calitate de o platformă pentru testarea noilor rachete.

Speră să ne ajungă din urmă

Purtătoarele submarine de rachete reprezintă în primul rând submarinele multifuncționale “Virginia”. Acestea ar urma să fie reînarmate până în anul 2028. Aceste submarine sunt incluse în așa-numitul program al loviturii globale rapide, care prevede atacuri non-nucleare exacte asupra oricărui punct de pe planetă în decursul unei ore. Trupele terestre vor primi primele sisteme hipersonice un pic mai devreme, în 2023.

Rusia deja are în dotare aceste arme și le testează regulat în cadrul exercițiilor militare.

Așa, despre existența sistemului cu destinație strategică “Avangard” s-a anunțat în primăvara anului 2018. Partea de atac – racheta intercontinentală UR-100H și blocul cu planare, care rezistă la temperaturi ultra înalte, se accelerează în straturile dense ale atmosferei până la 25 mii de kilometri pe oră. Sistemul a început să fie produs în serie acum doi ani, iar primul regiment, înarmat cu „Avangard” a intrat în serviciul militar în decembrie 2019. Până la finele acestui an, Ministerul Apărării al Rusiei va pune la punct infrastructura din regiunea Orenburg pentru alte două rachete.

Nici flota nu rămâne în urmă. La începutul lunii octombrie Statul Major a anunțat despre testarea cu succes a rachetei hipersonice de croazieră „Țirkon” de la bordul fregatei “Admiral Gorșkov”. Racheta a dezvoltat o viteză de peste 8 Mach (aproximativ 9,5 mii de kilometric pe oră) și a parcurs 450 de kilometric în doar 4,5 minute. În viitor, racheta ar putea distruge ținte aflate la o distanță de o mie de kilometri și va atinge o viteză de până la 9 Mach.

Sistemul urmează să între în dotarea armatei în 2021. Acestea vor fi amplasatei pe navele existente și cele aflate în construcție acum și pe submarine. În special, pentru Flota Navală Rusă, în 2025-2026 vor fi construite două fregate ale proiectului 22350. Prima submarină, înarmată cu “Țirkon”, va deveni submarina nucleară multifuncțională “Kazan”, proiectul “Iasen-M”. Aceasta se află într-o etapă de testare și va fi transmisă marinarilor în decembrie.

Totodată, Rusia dispune de arme hipersonice cu bazare aeriană „Kinjal”. Din 2017, cu astfel de rachete sunt dotate avioanele interceptoare MiG-31K. Câteva purtătoare de rachete staționează deja în districtul militar Sud, iar până în 2024 cu „Kinjal” va fi dotat regimental aerian din ținutul Krasnoiarsk. Sistemul poate distruge ținte de la o distanță de până la 2000 kilometri. Focoasele acestora pot fi atât convenționale, cât și speciale – cu o sarcină nucleară.

277
Tagurile:
rachete hiprsonice, SUA
Tematic
Rusia va vinde în străinătate un nou detector radar pentru ținte hipersonice
Flota de Nord a Rusiei va fi dotată cu arme hipersonice
VIDEO: Rusia a testat cu succes racheta hipersonică Zirkon

Загрузка...
Dana Gîrbovan

Dana Gîrbovan, dezvăluirea ANULUI în Justiție!

4619
Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România face o dezvăluire care cutremură pur și simplu sistemul de Justiție – și pune sub un uriaș semn de întrebare aspectul controlului serviciilor

BUCUREȘTI, 28 oct – Sputnik. Un nou interviu de excepție acordat de judecătoarea Dan Gîrbovan lui Marius Tucă – și din nou s-au spus adevăruri de care lumea se ferește – inclusiv lumea… din opoziția parlamentară actuală.

De data asta a fost vorba de așa zisa ”reformă a justiției” și de ”acoperiții” din rândul magistraților. Este, așa cum titram, dezvăluirea anului!

”Suntem într-o permanentă reformă a Justiţiei - un pas înainte, doi înapoi!”, spune direct Dana Gîrbovan.

Aici intervine și dreptul cetățeanului de a beneficia de o justiție independentă, fără influențe oculte! Dar, mai înțelege, de fapt, cetățeanul ce înseamnă independența Justiției?

”Din cauza abuzurilor repetate şi constante, cetăţeanul şi-a pierdut exerciţiul libertăţii şi a început să se sprijine mai mult pe sloganuri, pe concepte deja mestecate de alţii, lucru profund nesănătos”, spune judecătoarea, care subliniază – ”Rolul fundamental al judecătorului e să se asigure că, în faţa sa, statul şi cetăţeanul sunt egali”.

Rolul judecătorului este să asigure cetățeanul că este ”protejat în faţa oricărui abuz, că toate drepturile lui sunt respectate atât în raport cu ceilalţi cetăţeni, cât şi în raport cu statul”.

Deși pare simplu, până la urmă, ”neavând exerciţiul ăsta al democraţiei şi al statului de drept, cetăţenii, din nefericire, tind să le trateze cu mult prea multă uşurinţă şi să se bazeze mai mult pe slogane.”

Problema separării celor două noţiuni: procuror şi judecător. Președinta UNJR consideră că separarea aceasta este ”e imperioasă într-un sistem de drept, un concept statuat în Legea 303 din 2005, privind Statutul Magistraţilor – iar  fiecare dintre aceste două profesii trebuie să aibă datorii independente”.

Tema infiltrării serviciilor în Justiție, o reminiscență a perioadei comuniste  - care ”nu pare să se anuleze, ci, dimpotrivă, să-şi găsească alte supape în societatea judiciară”.

Judecătoarea recunoaște: ”Nu ne trecea prin cap că serviciile secrete erau amestecate” și că pentru ea amploarea infiltrării serviciilor de informaţii. ”A fost un şoc să văd cât de adânc sunt infiltrate serviciile de informaţii şi, cumva, era un elefant roz în încăpere”.

Și, atenție la următoarea dezvăluire: ”Puţini ştiu despre modul în care au fost verificaţi acoperiţii din Justiţie, după ce, în 2015, un comunicat al CSAT emis către presă asigura lumea că, “în urma verificărilor efectuate, nu există acoperiţi în Justiţie””, spune Gîrbovan.

”Cum s-a efectuat verificarea statului? Foarte simplu: statul i-a întrebat pe magistraţi dacă sunt ofiţeri acoperiţi, iar magistraţii au răspuns, in corpore, că nu”, declară Gîrbovan.

 Iar comentariul ei e singurul posibil: ”Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns”. Iar concluzia pare clară – și o numesc dezvăluirea anului: ”Suntem incapabili, la nivel de instituţii, să rezolvăm o problemă spinoasă, aceea a serviciilor de informaţii, indiferent de ce tip de informaţii vorbim”.

”Cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, sunt întrebări la care magistrații nu pot răspunde cu certitudine.

Intrând în culise, Dan Gîrbovan spune că desfiinţându-se SIPA în 2004 – 2006, ”am avut, în 2015, acea hotărâre a CSAT-ului, despre care spunea fostul preşedinte că a transformat corupţia într-o problemă de securitate naţională, s-au dat puteri largi SRI-ului pentru a combate, a forma echipele mixte”.

”Practic, acolo a fost izvorul protocoalelor”, consideră Gîrbovan, subliniind că există o corespondenţă: ”Când se desfiinţează SIPA se mută dincoace, la SRI, problema”.

Iar, în fapt, aceste adevăruri rămân doar subiecte de presă, ”umflate cumva cum a fost şi subiectul protocalelor, după care, la un moment dat, se dezumflă şi rămân în continuare problemele, nu sunt soluţionate”.

”Iar în anul 2020 discutăm din nou despre anularea puţinelor şi minimelor şi absolut necesarelor garanţii pe care cu mare greutate le-am obținut”, spune Dana Gîrbovan.

Dana Gîrbovan amintește de ceea ce a spus Monica Macovei, în 2004-2005, apropo de SIPA, că ”o parte din informaţii sunt adunate cu ajutorul ofiţerilor acoperiţi din Justiţie”.

„Ei, ăia cine sunt? Şi de atunci întrebarea a rămas: cine sunt ofiţerii acoperiţi din Justiţie? Cine îi verifică? Cine ne dă garanţia că nu mai există, în prezent, ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii în Justiţie?”, întreabă Dana Gîrbovan,

Întregul dialog Marius Tucă = Dana Gîrbovan îl puteți citi pe MEDIAFAX.

4619
Tagurile:
Justiție, Dana Girbovan

Загрузка...
Медицинский работник берет пробирки с образцами плазмы и крови

Număr mare de teste fals pozitive la un laborator german

0
(reînnoit 18:20 28.10.2020)
Laboratorul Labor Augsburg MVZ din Bavaria a dat vina pe numărul mare de teste și presiunea timpului după ce a înregistrat 58 de teste fals pozitive din 60 într-o săptămână.

BUCUREŞTI, 28 oct – Sputnik. Gabriele Schoen, directorul general al laboratorului Labor Augsburg MVZ din Bavaria, a declarat pentru cotidianul Muenchener Merkur din München că nu este posibil să „verifice dublu în mod constant” testele atunci când acestea au dat un rezultat pozitiv, deoarece erau sub presiune și lucrau fără echipamente adecvate.

S-a constatat că laboratorul a diagnosticat în mod greșit 58 din 60 de teste pentru coronavirus pe care le-a identificat ca fiind pozitive într-o perioadă de o săptămână, după ce a testat probele din nou în contextul unei creşteri neobișnuite a cazurilor confirmate, potrivit RT.

Testele fals pozitive ridică semne de întrebare cu privire la fiabilitatea rezultatelor furnizate în regiune, în condiţiile în care Germania ia în considerare introducerea unui nou blocaj pentru a combate creşterea numărului de cazuri de coronavirus în țară.

Problema legată de teste ar fi fost cauzată atunci când furnizorul laboratorului nu a livrat reactivul normal, ceea ce a obligat laboratorul să utilizeze unul alternativ care nu era compatibil cu procesul lor de testare.

În prezent, nu este clar dacă au fost afectate alte regiuni sau locuri de testare, un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății din Germania spunând că nu există dovezi prin care să fie puse la îndoială „validitatea și acuratețea” testelor moleculare PCR.

Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, a spus că nu crede că există un număr mare de teste îndoielnice pentru coronavirus, în ciuda situației de la laboratorul din Bavaria, sugerând că ar fi vorba de o deviere limitată la o singură locație.

464.239 de persoane au dat rezultate pozitive pentru coronavirus în Germania de la începutul pandemiei, fiind 10.183 de decese legate de virus, potrivit Institutului Robert Koch.

0
Tagurile:
COVID-19, teste, Germania
Tematic
COVID-19 Germania: zonele sub risc, cu cele mai mari focare
„Dezastru” în Germania: record - 7.300 infectări în 24 ore
COVID-19 Germania: lockdown total în acest land

Загрузка...