Ion Cristoiu

Cristoiu îl trezește pe Ciolacu: Decizia CCR e testul PSD!

639
Nu este așa cum părea la început – victoria clamată în urma Deciziei CCR este un test, o provocare pentru PSD – Ciolacu de a-și dovedi credibilitatea

BUCUREȘTI, 17 sept – Sputnik. Ion Cristoiu vine cu o interpretare extrem de interesantă, conform căreia decizia prin care  CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de premier în cazul moțiunii de cenzură din sesiunea extraordinară nu e o victorie – ci un adevărat test pentru PSD, pentru credibilitatea partidului condus de Marcel Ciolacu.

În ciuda comentariilor pripite ale presei, celebrul jurnalist consideră că Decizia are un cu totul alt efect politic: ”Obligă PSD să supună la vot Moţiunea din 31 august 2020”.

Ion Cristoiu atrage atenția că ”Moţiunea n-a căzut. Moţiunea n-a fost supusă votului, pentru că nu s-a întrunit cvorumul”.

Ori, depunerea moțiunii fiind constituţională, ”din punct de vedere constituţional majoritatea PSD o obligată să supună votului Moţiunea din august” și, atenție la completarea lui Cristoiu – ”cu toate riscurile inerente pentru PSD, între care se numără, evident, eşecul”.

”După eşecul întrunirii cvorumului, PSD a scos-o la vopsea invocînd amînarea şedinţei de supunere la vot pînă după decizia CCR”, spune Cristoiu, subliniind că acum ”Decizia CCR a fost luată”.

Cristoiu îi aduce aminte lui Marcel Ciolacu a declarat de cele două declarații:

- ”Am citit comunicatul CCR, aşteptăm motivarea apoi, împreună cu colegii mei, vom lua o decizie politică privind oportunitatea continuării demersului” – a spus Ciolacu după Decizia CCR

- ”După 31 august 2020, PSD a anunţat că ia o decizie abia după ce se primeşte decizia CCR”, amintește Cristoiu.

Jurnalistul constată că, prin așteptarea motivării, ”PSD a cîştigat timp - sînt tare curios ce va născoci după publicarea Motivării pentru a nu supune votului Moţiunea din 31 august 2020”.

”Asta deoarece PSD nu-şi doreşte cu nici un chip votul la Moţiunea de cenzură din 31 august 2020 - nici una dintre soluţii nu-i convine”, spune Cristoiu, explicând: ”Nici dacă Moţiunea trece (va fi acuzat de criză politică inutilă în plină Pandemie), nici dacă nu trece (va fi acuzat de eşec, ceea ce va duce la demobilizarea activului PSD)”.

Deci, conchide celebrul jurnalist, ”oricum ar da-o, pentru PSD decizia CCR e defavorabilă”.

”Dacă dădea cîştig de cauză Guvernului, se pomenea doar cu o campanie anti prin care a mai trecut”, spune Cristoiu. ”Cum însă CCR i-a dat PSD cîştig de cauză, iată PSD la mare strîmtoare. Trebuie să decidă votul, pentru că Moţiunea de cenzură nu poate să rămână în aer”.

Ironic, Cristoiu scrie, în editorialul postat pe ”Cristoiublog.ro”, că ”Singura speranţă a PSD e ca Motivarea să vină după alegerile parlamentare”.

Ceea ce, evident, este puțin probabil… dar nu imposibil, dacă ne gândim la amânarea în cazul completurilor de 3, care a sosit cu imensă întârziere, după încarcerarea lui Liviu Dragnea, care o aștepta ca pe o salvare. 

Cu alte cuvinte, Decizia CCR este o adevărată provocare pentru PSD-Ciolacu, a cărui credibilitate este în joc în acest moment. Moțiunea a fost depusă – deci are curaj PSD-Ciolacu să o depună, sau se va retrage cu coada jos… e mai sănătos, chiar dacă e rușinos?

Cristoiu e chiar mai dur – ”Decizia CCR e o lovitură pentru PSD și nu pentru Guvern” – anticipând că PSD Ciolacu va reacționa prost, așa cum a făcut-o în ultima vreme.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

639
Tagurile:
PSD, Marcel Ciolacu, CCR, Ion Cristoiu
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

267
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

267
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

123
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

123
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...
Nicușor Dan

Alegerile locale 2020 Nicușor Dan s-a ales cu plângere la Poliție

0
PSD a depus plângere la Poliție împotriva lui Nicușor Dan ca urmare a declarațiilor făcute de acesta la ieșirea de la urne.

BUCUREȘTI, 27 sept - Sputnik. PSD a depus astăzi o plângere la Poliție care vizează afirmațiile făcute de Nicușor Dan la ieșirea de la urne. PSD argumentează în sesizarea sa că Nicușor Dan a încălcat legislația electorală prin declarațiile făcute și solicită sancționarea acestuia.

Declarațiile lui Nicușor Dan au avut caracter de atac la adresa contracandidatei sale, Gabriela Firea, și au fost un îndemn clar pentru o anumită opțiune de vot, ceea ce este interzis.

„Aștept de mult votul ăsta și am votat cu sete. Am votat să scoatem din primăria Bucureștiului o caracatiță de interese, neamuri, cumetri, nași, fini, prieteni, care au ținut în subdezvoltare orașul ăsta. De asta n-au fost în stare să rezolve apa caldă, darămite poluarea și traficul. ... Competiția electorală e o competiție de valori, o competiție între adevăr și minciună, competență și incompetență, cinste și corupție și între decență si superficialitate fudulă”, a fost o parte din declarația lui Nicușor Dan care i-a atras plângerea la Poliție.

0
Tagurile:
alegeri locale, Poliție, Nicușor Dan
Tematic
Tăriceanu îl face praf pe Iohannis după episodul Nicușor Dan
Corlățean dă verdictul: Nicușor Dan ar trebui săltat de DNA!
Savaliuc dă NUCLEARA: Nicușor Dan și interesele din afară!

Загрузка...