Florian Coldea, SRI - Serviciul Român de Informații

Lovitură după dezvăluirile lui Portocală: echipa lui Savaliuc intervine în cazul Coldea

1734
”Dl. Coldea știe, pe de-o parte, că s-a pus batista pe țambal, în acest caz, iar pe de altă parte mai știe și pentru cine lucrează Clotilde Armand?”

BUCUREȘTI, 15 sept – Sputnik. Fostul procuror Mircea Negulescu ”Portocală” continuă seria dezvăluirilor bombă care îl vizează pe cel mai puternic om din Intelligence-ul român, generalul Florian Coldea.

Negulescu afirmă de la început că ”tot ce s-a întâmplat la Secția pentru Investigarea infracțiunilor din Justiție, referitor la citarea dl. Coldea și a dl. Sabin Iancu (ex-șeful SRI Prahova) este o mascaradă”.

În acest sens, Negulescu consideră că atât Coldea, cât si Iancu ”ar trebui chemați în altă parte, unde să dea declarații amănunțite în legătură cu implicarea domniilor lor în dosarul Apa Nova și în ceea ce îl privește pe omul de afaceri Ovidiu Semenescu”.

”Dacă în momentul reținerii acestuia dânsul s-a prezentat la Ambasada Franței, unde a luat legătura cu doi ofițeri de informații ai statului francez, cărora le-a garantat că Semenescu nu va fi arestat?”, pune problema Negulescu.

În cazul omului de afaceri Semenescu, Negulescu arată că procurorii DNA Ploiești, care instrumentau dosarul, au cerut arestarea acestuia - ”l-au propus spre arestare la Tribunalul Prahova”.

”În mod surprinzător, deși am înțeles de la colegii mei că probele erau pertinente și concludente și dovedeau activitatea infracțională a lui Semenescu pe teritoriul României, judecătorii au propus plasarea omului de afaceri în control judiciar”, spune în interviul pentru ”Realitatea” TV, Mircea Negulescu.

Acuzație la adresa judecătorilor și a unei influențe pe linia serviciilor? Chiar așa!

”Din câte pot să bănuiesc, singura persoană care putea să discute cu judecătorii era Sabin Iancu, el avea o relație apropiată cu mai mulți judecători, atât de la Tribunalul Prahova, cât și de la Curtea de Apel Ploiești”, spune Negulescu.

”Nu știu interesele cărui stat le servea”

Mircea Negulescu spune generalul Coldea chiar le-ar fi transmis anumite “directive” judecătorilor prin intermediul lui Sabin Iancu. ”Relația dintre Coldea și Sabin era foarte strânsă, vorbeau noaptea despre situația lui Sebastian Ghiță”, spune ”Portocală”.

Și, atenție, Mircea Negulescu face o primă aluzie mai gravă decât o acuzație, în legătură cu vizitele lui Coldea la Ambasada Franței de la București – și anume că ar fi servit interesele… altui stat!

”Nu știu interesele cărui stat le servea (!!!), dar eu, analizând așa lucrurile și cunoscând relația special pe care o avea Coldea cu Sabin, mă refer la telefonul pe care i l-a dat la ora 23:00, în ziua în care a fost chemat Ghiță să dea declarații la DNA Prahova, cred că Sabin Iancu i-a contactat pe judecătorii respective și le-a indus o stare de temere care să-i determine să ia o altă măsură decât arestarea preventive a lui Semenescu”, afirmă Negulescu, care a amintit și de supărarea procurilor DNA Ploiești după decizie.

Sabin Iancu avea o relație destul de apropiată cu judecătorii de la Tribunal, de la Curtea de Apel Ploiești, ”s-au văzut atât în context profesional, dar și la chermeze”, spune Negulescu, care trage o concluzie acuzatoare: ”Sabin Iancu avea posibilitatea să influențeze o soluție pe care judecătorii ar fi putut să o dea în dosarul Apa Nova.”

”În ultima perioadă, am înțeles, tot de la emisiuni de la dvs, că Florian Coldea solicita ofițeroilor din subordine să culeagă date și informații în legătură cu toți magistrații, judecătorii și procurorii, ceea ce eu chiar cred”, declară Negulescu.

Mai mult, Negulescu dezvăluie că ele e cel care l-a introdus pe Sabin Iancu ”într-un cerc de magistrați din Prahova”, pe care ”i-a cunoscut poate mai bine decât ar fi normal pentru un șef de direcție județeană de informații”.

”Bănuiesc că nu dorea să-I cunoască așa, de drag, culegea date și informații pentru ca la un moment dat să-I compromită, să-i controleze, nu?”, spune Negulescu, subliniind – ”Nu vreau să dau numele lor, nu are niciun rost, oamenii sunt încă în funcții”.

Interesant mesaj, nu? Dar, asta nu e totul!

Coldea și Clotilde Armand

NU omul de afaceri Semenescu ar fi fost miza, ci intervenția lui Florian Coldea ar fi avut o altă miză. Atenție la următoarele fragmente:

“La momentul întâlnirii care a avut loc la sediul Ambasadei Franței s-a discutat ceva și despre doamna Clotilde Armand. Nu știu de ce, știu doar că au fost astfel de discuții”, spune Negulescu, subliniind că la Ambasadă ”s-a discutat despre dl. Semenescu, după care au purtat discuții și în legătură cu doamna”.

Aici Mircea Negulescu intră în altă zonă, ”condus” de reporterul ”Realitatea” – ipoteza că ar fi vorba de o misiune informativă, spionaj, a Clotildei Armand. ”Vreți să spuneți că dl. Coldea știe, pe de-o parte, că s-a pus batista pe țambal, în acest caz, iar pe de altă parte mai știe și pentru cine lucrează Clotilde Armand?”, întreabă ”telefonat” reporterul.

”Bănuiesc că da”, răspunde Negulescu. ”Bănuiesc că statul francez avea niște interese referitoare la doamna respectivă. Altfel, nu se discutau situațiile referitoare la ea în Ambasada Franței la București.“

Reamintim că, recent, Miron Mitrea vorbea de un algoritm adus de servicii din Franța pentru ”PLUS”-ul lui Cioloș, care însă ar fi ”inferior celui adus de Coldea din SUA, pentru USR”. Ori, Clotilde Armand e un personaj cheie în joc, în ciuda unui trecut compromițător și a unei notorietăți nu chiar favorabile. Adică e ținută morțiș în joc – de ce, nu se știe…

LuJu pune pe tapet alte date

În schimb, aici intervine și echipa lui Răzvan Savaliuc, care pune punctul pe ”i”. Echipa de conducere a ”Statului paralel” a fost decorată de statul francez, pentru ”merite deosebite”. Care au fost acestea?

Iată câteva precizări făcute de George Tărâță, în ”Lumea Justiției”: ”Compania Apa Nova este deținută de un grup francez, iar Florian Coldea a fost in trecut decorat de Ambasada Franței la București”.

Luju publică și fotografii de la eveniment, care, atenție, ”s-a întâmplat în 10 septembrie 2015, cu doar câteva zile înainte de reținerea de către DNA a lui Ovidiu Semenescu”, Coldea primind însemnele de Cavaler al Ordinului Național al Meritului, ”distincție oferită de Președintele Franței pentru merite deosebite ale personalităților din mediul public, militar, academic”.

În prealabil, ”partenera lui Coldea la conducerea “Binomului DNA-SRI” și semnatara odiosului Protocol SRI-PICCJ din 2009, Laura Kovesi, a fost la rândul ei decorată de Ambasada Franței (foto 2), în iulie 2011, cu “Ordinul Național al Meritului, în grad de Ofițer”, pentru “pentru merite in serviciul justiției” și “pentru profesionalism, moralitate, devotament si ansamblul meritelor personale puse în slujba binelui comun”.

De asemenea, Kovesi a fost decorată în 7 iunie 2016 cu însemnele de cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare. Mai mult, atrage atenția jurnalistul LuJu, ”să nu uităm că de curând, cu doar un an în urmă, Franța și-a retras candidatul pentru funcția de șef al Parchetului European pentru a o susține chiar pe Laura Kovesi”.

Care e, de fapt, interesul?

Interesante completări! Și o întrebare – de ce atâta interes al Franței, unul dintre statele europene care nu au stat niciodată prea bine la capitolul corupție, în schimb a dezvoltat  excelente servicii de informații, ce interese avea pentru un personaj ocultat precum Florian Coldea?

Altfel spus, ce interes aveau să-l expună, decorându-l?! Nu puteau aștepta trecerea în rezervă? În cazul Laurei Kovesi, ok, ea era un personaj iconic deja, dar generalul Coldea?!

Oare întâmplător se face acum un adevărat iureș în legătură cu el? Oare întâmplător vine ”supărarea” asta a lui Portocală?

Deocamdată să constatăm că un fel de laț se strânge în jurul celebrului general – și mă întreb care e lovitură care se pregătește? Altfel spus, cine va face primul propunerea demilitarizării SRI? Iohannis, Dâncu?... Că doar nu vor fi atât de penibili încât să-l lase pe Rareș Bogdan?...

Iată aici înregistrarea declarațiilor lui Mircea Negulescu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1734
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

121
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

121
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

75
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

75
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...

Turul Cernobîlului: amatorii de turism extrem merg la Pripyat

0
(reînnoit 19:20 25.09.2020)
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
De nouă ani, zona de excludere din preajma Centrale Nucleare Cernobîl, fostul orășel Pripyat, a devenit un punct de atracție pentru amatorii turismului extrem.

26 aprilie 1986, în urma unei explozii la reactorul 4 al Centralei, în zonă s-a scurs o cantitate imensă de substanțe radioactive, iar toată populația din Pripyat a fost evacuată, oamenii și-au abandonat în grabă casele. Astăzi, aici pot fi văzute niște peisaje post-apocaliptice, un loc în care timpul s-a oprit în aprilie 1986.

În anii 90, după ce au fost întreprinse măsuri de lichidare a consecințelor avariei de la Centrala Nucleară de la Cernobîl și după diminuarea nivelului de radiație în zona centrală și împrejurimi, zona de excludere a devenit un punct de atracție: atât pentru excursii ilegale, cât și pătrunderi ilegale.

Potrivit unui raport al ONU din 2002, cea mai mare parte a locurilor din zona de excludere sunt sigure pentru sănătatea oamenilor.

În anul 2010 a fost luată decizia de deschidere a zonei pentru toți doritorii (până atunci accesul era restricționat). Conform unui ordin al ministrului ucrainean pentru Situații Excepționale, Viktor Baloga, au fost efectuate studii rediologice, au fost elaborate cartograme a nivelurilor de radiație, în baza cărora au fost elaborate traseele pentru vizitatori.

Rezultatele studiilor au arătat că pe teritoriul acestor trasee în zona cu o rază de 30 de kilometri o persoană se poate afla 4-5 zile, iar în zona de 10 kilometri – o zi. În decembrie 2010, a fost emist un ordin prin care erau stabilite noile reguli pentru vizitarea zonei de excludere de către cetățenii Ucrainei, delegații străine și unii cetășenii străini, precum și regulile de siguranță radioactivă, care trebuie să fie respectate în timpul vizitării zonei. În februarie 2011, regulile au fost înregistrate de Ministerul Justiției a Ucrainei, intrând în vigoare în martie. Din această clipă a fost lansat turismul în zona Cernobîl conform unui nou program.

În anul 2011 accesul în Zonă a fost restricționat din nou, sub pretextul că banii obținuți din turism nu erau utilizați pentru ajutorarea regiunii afectate. La sfârșitul anului 2011, accesul pentru turiști a fost restabilit din nou.

0
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma sistemului de radar "Duga" din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Un turist își face poză în fața stelei Pripyat

  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl

  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat

  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl

  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma palatului culturii "Energetik" în zona de excludere Cernobîl

  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere

  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere

Tagurile:
Turism, Cernobîl
Tematic
Avaria de la Cernobîl din 1986: priveliște tristă și amintiri de coșmar
Cernobîl, Zonă de excludere: Imagini sinistre, la treizeci decenii de la tragedie
Specialist în energie: "Cernavodă, nu e grav? Cernobîlul s-a produs la o manevră simplă"
Cinci mari diferențe între Cernavodă și Cernobîl
Incendiu teribil în zona Cernobîl: Imagini video de la fața locului

Загрузка...