Indicatorul spre Nord Stream - 2

Rusia nu are cu ce ajute Germania

244
(reînnoit 14:52 15.09.2020)
De decizia Germaniei în cazul lui Navalnîi și în problema Nord Stream-2 depinde nu atât viitorul relațiilor ruso-germane, cât viitorul statului german.

MOSCOVA, 14 sep – Sputnik, Piotr Akopov. Atunci când nu ești capabil să iei decizii, transferi toate responsabilitatea pe umerii altora. Berlinul declară că reacția la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, care ar putea include, posibil, și suspendarea construcției Nord Stream 2, depinde în mare parte de Rusia:

“Vom include în agendă toate variantele și la momentul oportun vom lua o decizie. Rusia, participând la investigație, ar putea aduce un aport la faptul ca o astfel de decizie (suspendarea construcției Nord Stream -2 n.r.) să nu fie luată”, a declarant ministrul Afacerilor Externe al Germaniei Heiko Maas. Adică, viitorul relațiilor ruso-germane depinde de Kremlin?

În realitate, anume conducerea Germaniei se află în fața unei opțiuni istorice: acțiunile ei în perioada imediat următoare vor determina niște consecințe istorice pentru viitor. Nu e vorba doar de relații ruso-germane, ci de viitorul Germaniei, prin urmare, a întregii Europe.

Pentru că toată povestea cu Navalnîi reprezintă acum un test nu atât pentru Rusia, cât pentru Germania și proiectului ei european. Istoria cu o otrăvire bizară (în cazul în care aceasta chiar a avut loc) a lui Navalnîi este una foarte neclară, însă tentativa de a o exploata pentru realizarea anumitor obiective geopolitice e una foarte clară. Se dorește forțarea Germaniei să stopeze Nord Stream – 2 chiar dacă se conștientizează că o renunțare la un proiect la ultima sută de metri de finalizare va avea niște urmări foarte serioase. Nu pentru economia germană – zece miliarde de euro, cheltuite pentru construcție, sunt niște mărunțișuri pentru Germania, iar gazul rusesc oricum va ajunge prin teritoriul Ucrainei. Cea mai afectată va fi reputația Germaniei.

Rușii se vor dezamăgi definitiv de aspirația germană la independență, iar anglo-saxonii se vor convinge odată în plus, exact așa cum a fost și secolul trecut, că nemții pot fi manipulați, prin împingerea lor spre niște decizii iraționale, care nu răspunde intereselor lor. Cea mai mare parte a europenilor (inclusiv italienii și austriecii, implicații direct în proiectele de gaz ale Rusiei) se vor convinge că Berlinul nu este capabil să țină cont de interesele comune europene. Mai mult – chiar nemții se vor convinge că nu au reușit să-și recâștige suveranitatea. Prin urmare, prețul răspunsului german la otrăvirea lui Navalnîi este unul foarte mare, în primul rând pentru Germania.

Nord Stream 2 e un simbol. În ciuda afirmațiilor lui Maas, Rusia nu are cum să-i ajute Berlinului: nicio investigație legată de cazul lui Navalnîi nu va scuti autoritățile germane de a necesitatea de a lua o decizie pe cont propriu. O decizie, care va fi mai importantă decât declanșarea războiului sancțiunilor cu Rusia după alipirea Crimeei.

Ultimii ani Berlinul s-a opus tentativelor anglo-saxonilor și sateliților lor din Europa de Est de a stopa Nord Stream – 2, invocând pretextul că lansarea acestui proiect ar putea lăsa Ucraina fără bani din transit (cum vom putea continua atunci operațiunea de îndepărtarea ei de Rusia?). Atunci când s-a convenit cu Moscova asupra păstrării tranzitului prin Ucraina, s-a recurs la argumentul că este imoral să cumperi gaz de la un tiran care își maltratează cetățenii șu utilizează armele chimice în Europa (vezi cazul Skripalilor). Apoi, s-a ajuns să se afirme că Germania plătește insuficient americanilor pentru propria securitate, în schimbul apărării ei de ruși, însă continua să cumpere gaz rusesc.

Berlinul asculta toate aceste argumenta, însă au continuat să construiască gazoductul. Marea Britanie a părăsit UE, în relațiile cu America apar tot mai multe probleme, iar într-o astfel de situație autoritățile germane aveau obligația să-și apere interesele naționale și dreptul său de a conduce cu o Europă unită. Totodată politicienii germani știu foarte bine că majoritatea nemților consideră SUA cea mai mare problemă pentru Germania, nu Rusia, iată de ce nu trebuia să cedeze niciunei presiuni.

Tentativa de a asocia cazul lui Navalnîi cu soarta Nord Stream 2 părea din start o nouă provocare, pe care Berlinul va reuși s-o respingă cu succes. Însă în ultimele trei săptămâni agitația din presa germană și cercurile politice e la cel mai înalt nivel, de parcă altantiștii și-ar fi mobilizat toate forțele.

Așa, fostul ministru al Afacerilor Externe, Joschka Fischer, reflecta asupra “prețului moral pe care îl poate plăti mediul de afaceri cu dictaturi”, pronunțându-se, în esență, pentru stoparea Nord Stream-2:

“Guvernul federal a admis o mare eroare strategică atunci când a decis să sprijine de unul singur Rusia în construcția acestui gazoduct germano-rus, în pofida unei opoziții active în interiorul UE. Acum vedem unde am ajuns: daunele politice și economice sunt enorme”.

Fischer se întreabă:

“Cât de rațională este extinderea cooperării cu astfel de parteneri de neîncredere precum Rusia, dintr-o perspectivă pe termen lung? Cred că este extrem de nerațional. Noi doar știm cu cine avem de a face!”

Oare cu cine? Sunt enumerate “atentate similare cu otrăvirea lui Navalnîi” – cazul otrăvirii lui Skripal, “asasinarea ziua în amiaza mare a unui cecen care a primit azil în Germania în cartierul berlinez Tiergarten”. Desigur, se adaugă aici și “asasinarea unui politician de opoziție la Moscova”:

“Luând în considerație aceste crime, ar trebui să ne gândim în ce măsură putem avea încredere într-un partener pentru care asasinatele politice, evident, reprezintă nu o excepție tristă, ci o regulă. Cred că nu ar trebui să punem Nord Stream 2 între ghilimele”.

Fostului șef al lui Fischer, Gerhard Schröder, i se cere să decidă de partea cu este – vicepreședintele fracțiunii CDU/CSU din bundestag, Johann David Wadephul, l-a îndemnat pe fostul cancelar “să renunțe imediat la toate funcțiile și posturile deținute în Rusia” (în companiile Nord Stream și Rosneft):

“Dacă domnul Schröder posedă vreo integritate politică și niște valori, atunci pentru el ar fi inacceptabilă o cooperare cu niște companii și instituții care depind de un astfel de guvern”.

Schröder a fost atacat și de liderul fracțiunii Uniunea-90/Verzii, Katrin Göring-Eckardt, care a cerut fostului cancelar să decidă dacă susține democrația și drepturile omului.

Adică, Schröder este acuzat de lipsa de moralitate: cum ar putea activa cu acești asasini? Nici măcar nu se pune în discuții dacă e vorba de asasini sau nu, chiar dacă printre politicieni germani există mulți care critică acuzațiile dure în adresa Kremlinului și denunță ipocrizia celor care vorbesc despre principii morale. Fostul lider al Stângii, Sahra Wagenknecht, a declarat că cei care cer renunțarea la gazoductul Nord Stream – 2 în legătură cu cazul Navalnîi, trebuie să judece restul furnizorilor de materie primă conform aceleiași criterii, cerând sancțiuni și împotriva lor:

“Chiar dacă Kremlinul ar fi fost responsabil de aceste fapt (însă, deocamdată, nu există niciun fel de probe), nu e mai puțin dezgustător decât decapitarea opozanților sau biciuirea lor până la moarte, așa cum se practică în Arabia Saudită, de la care primim petrol. De asemenea, nu este mai dezgustător decât asasinarea civililor cu ajutorul dronelor, așa cum a procedat în mii de cazuri Statele Unite, care ne livrează gaz lichefiat”.

Aici nu e vorba doar de niște standarde duble. În cazul lui Navalnîi sunt lipsite de orice temei nu doar acuzațiile în adresa conducerii ruse de implicare în otrăvire, dar și însăși existența faptului „otrăvirii”. Autoritățile germane tărăgănează intenționat răspunsurile la solicitările MAE al Rusiei, determinându-l pe Serghei Lavrov să declare că „e o atitudine absolut incorectă față de solicitările oficiale, pe care le-am expediat Berlinului”, de și despre “un ton cu totul inacceptabil” cu care Berlinul informează opinia publică internațională despre “complicitatea Rusiei”.

Declarațiile MAE al Rusiei arată și mai dur. Astfel, ambasadorului german Géza Andreas Geyr i-a fost înaintată o notă de protest în legătură cu acțiunile guvernului Germaniei – “Este inacceptabilă înaintarea unor note ultimative și a unor acuzații lipsite de orice temei în adresa țării noastre”, dar și avertizează: dacă Berlinul nu va oferi materiale ale concluziilor medicale “ale experților din armata germană”, atunci Moscova va trata acest lucru ca un refuz al Germaniei de a stabili adevărul și o renunțare la o investigație obiectivă.

“În acest caz, acțiunile Germaniei vor fi tratate ca o provocare ostilă împotriva Rusiei, care va avea consecințe pentru relațiile ruso-germane (…) și va avea implicații grave pentru situația internațională”.

Astfel de avertizări dure reprezintă singurul ajutor pe care Rusia îl poate acorda autorităților germane. Totodată, luând decizii cu privire la măsurile de “penalizare a Rusiei” pentru Navalnîi, Berlinul ar trebui să reflecte nu doar asupra relațiilor ruso-germane, dar și asupra viitorului Germaniei, în calea ei spre o independență și responsabilitate pentru toată Europa (care este un obiectiv central al politicii germane). Prețul plătit pentru aceste greșeli (provocate de lipsa de independență sau lipsa unei dorințe de a-și asuma responsabilitatea) va fi unul foarte mare. Însă nu de Rusia, ci de marele ei vecin occidental.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

244
Tagurile:
Aleksei Navalnîi, Rusia, Germania, Nord Stream 2
Tematic
Navalnîi a fost scos din comă
Unul din autorii Noviciokului a comentat ieșirea din comă a lui Navalnîi
Iohannis, întrevedere de prim rang cu Angela Merkel! Teme serioase și teme false
Merkel a explicat când UE va avea o reacție comună la cazul lui Navalnîi
Moscova a răspuns la declarația Berlinului în cazul lui Navalnîi
Peskov a răspuns la apelurile ca Rusia să investigheze cazul Navalnîi
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

176
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

176
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

92
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

92
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...
Alegeri prezidențiale 2019

Alegerile locale 2020 Cum poate fi fraudat votul

0
(reînnoit 12:36 26.09.2020)
Analistul Cozmin Gușă a prezentat o serie de tehnici de fraudare a votului despre care a spus că se teme că vor fi aplicate la alegerile locale de duminică, 27 septembrie

BUCUREȘTI, 26 sept - Sputnik. Cozmin Gușă a postat pe pagina sa de facebook o analiză intitulată ”Cum se va frauda la locale. apare-n schemă și covidu'!” în care descrie ceea ce crede el că vor fi tehnicile de fraudare a votului la alegerile locale de mâine.

1. FLOTANȚII

Gușă spune că acest sistem este la îndemâna primarilor în funcție, ce s-au pregătit din timp cu persoane nou domiciliate prin urbe, și care vor veni mâine să voteze.

2. BĂGATU-N URNĂ

Aici, spune Gușă, tehnica este de a alege din listele de votanți din fiecare secție persoanele plecate în străinătate, acestea fiind comunicate reprezentantului din secția de votare. Acesta își face calculul ca să nu bată la ochi, iar în timpul dimineții de votare introduce pe șest în urnă câteva zeci de buletine ștampilate corespunzător. Apoi, de-a lungul zilei, îi bifează ca fiind prezenți și votați, semnând în locul lor, desigur și cu complicitatea altora din secție (așa mai apar și morții ca fiind votanți efectivi), explică analistul.

3. COVIDU'

Potrivit lui Gușă, aici avem de a face cu o metodă nouă, specifică pandemiei și ”care se practică în acest an pe seama celor reveniți în țară, fiindu-le înregistrate datele la frontieră, inclusiv telefonul mobil (vorbim despre peste 1 milion de români!)”.

Cum se procedează, potrivit analistului: pentru cei care au plecat din nou, reînregistrați la graniță, se aplică metoda BĂGATU-N URNĂ. Pentru cei rămași, se accesează baza de date și au fost deja contactați telefonic, indicându-li-se cu cine să voteze, în schimbul unor avantaje eventuale. Această metodă este accesibilă celor de la putere care pot avea acces la baza de date centralizată la Guvern, afirmă Cozmin Gușă.

4. MĂNUȘILE NEGRE

În aceeași postare, Gușă prezintă și acest procedeu aplicat la numărătoarea voturilor prin reprezentanții dotați cu mănuși sanitare negre, pe care își vor aplica discret câte o ștampiluță de cauciuc cu VOTAT.

”Când vor număra, vor anula buletinele contracandidatului periculos, prin aplicarea încă a unei ștampile oriunde pe buletin, acesta apărând apoi va fiind VOT ANULAT”, mai spune analistul.

Dar Gușă atrage atenția că vor mai fi destule alte metode, izvorâte din disperarea celor ce au putere și vor să câștige cu orice preț, totul bazat pe faptul că în România nimeni n-a pățit nimic atunci când a fraudat alegerile.

0
Tagurile:
alegeri
Тема:
Alegeri locale în România 2020
Tematic
Rezultatele alegerilor locale în București 2020
Rezultatele exit-poll la alegerile locale 2020
Alegeri locale 2020: cine are dreptul de a alege
Alegeri locale 2020: Adrian Năstase anunță cu cine ar vota
Alegeri locale: părinții intră cu copiii în cabina de vot
Alegeri locale 2020: măsuri speciale anti-Covid 19
Alegeri locale 2020: numărătoarea voturilor

Загрузка...