Angela Merkel și Donald Trump

Occidentul este gata de un război de autodistrugere

1861
(reînnoit 10:35 08.09.2020)
De ce noua campanie antirusească, declanșată în Occident, riscă să degenereze într-o luptă pentru autodistrugere a Vestului.

MOSCOVA, 7 sept – Sputnik, Irina Alksnis. Fundalul informațional mondial din ultimele zile amintește, prin rusofobia sa agresiv-isterică, de evenimentele din 2014-2015, când Occidentul a declanșat o campanie antirusească de proporții planetare și de o intensitate maximă.

Nu e de mirare că în evenimentele curente se întrevede o continuare a acelor procese și un nou val de confruntări între Rusia și puterile occidentale. Pentru cineva astfel de afirmații ar părea jignitoare, luând în considerare diminuarea tensiunilor în ultimii ani: s-ar părea că lucrurile începuseră să se aranjeze și iată că o luăm de la început.

Ținem să-i calmăm pe cei îngrijorați: în pofida unei similitudini, evenimentele actuale și acele care au avut loc la mijlocul deceniului, diferă cardinal.

În ultimii 5-6 ani ordinea politică mondială a trecut prin niște schimbări profunde. La mijlocul anilor 2010 planeta trăia într-un Pax Americana – un sistem de dominație occidentală, în fruntea căruia se afla SUA, în calitatea lor de singura supraputere globală. Chiar dacă atunci acest sistem a trecut prin niște crize profunde, nu exista nicio umbră de îndoială că acesta rămâne unul solid și lipsit de alternative.

Anume dorința Occidentului de a diminua din problemele tot mai mari, de a-și întări puterea, aflată în declin, iar totodată să-și înece concurentul prea obraznic și excesiv de încrezut în sine, fapt care a devenit un motiv al conflictului în jurul Ucrainei și intensificării confruntărilor cu Rusia.

Steagul ambasadei Republicii Islamice Iran
© Sputnik / Евгений Биятов

Atunci Rusia a devenit principala țintă a Occidentului, care s-a unit într-un front comun împotriva ei. Tot ce se întâmpla pe atunci – isteriile politicienilor occidentali, acuzații aberante și delirante, valuri de mizerii rusofobe în presă, sancțiuni sectoriale, era îndreptat spre obținerea unei capitulări geopolitice totale a Moscovei. Acest lucru ar fi permis transformarea dușmanului înfrânt într-o sursă de resurse naturale pentru întreținerea și prelungirea propriei dominații. Adică, repetarea scenariului de după destrămarea URSS.

Doar că Rusia a reușit să rămână în picioare. În acest fel ea a aplicat o lovitură fatală ordinii mondiale, pentru conservarea căreia a fost inițiat tot acest spectacol.

Acum trăim într-o lume vizibil diferită.

E puțin probabil ca actuala stare a lucrurilor să reprezinte o agonie a sistemului, însă putem afirma cu certitudine că e o criză profundă. O trăsătură esențială a etapei actuale este accentuarea divergențelor în interiorul Occidentului. Nu e vorba doar de o tensionare a relațiilor între state (Marea Britanie și UE, Germania și SUA etc.), dar și despre o ascensiune a gradului de confruntare socio-politică în interiorul statelor occidentale.

Occidentul colectiv, care acum șase ani se ridicase împotriva Rusiei, nu mai există. După ce a eșuat în atingerea scopurilor puse în față în anii 2010, a început să se autodevoreze. Agenda politică externe s-a transformat pentru el o derivată a conflictelor politice interne. Un punct culminant au devenit, fără îndoială, evenimentele din SUA – unde de mai multe luni au loc dezordini de stradă și o campanie prezidențială extrem de murdară. Însă lucrurile nu se opresc aici.

Povestea cu otrăvirea lui Aleksei Navalnîi reprezintă, în primul rând, o manifestare a luptei politice interne în Germania între taberele globalist-proamericană și cea orientată național a elitei germane pentru soarta proiectului Nord Stream – 2. Același lucru se întâmplă, dar cu o mai puțină fervoare și în cazul companiei chineze Huawei sau a cooperării între Europa și Iran.

Acele forțe occidentale, care își apără dreptul statelor lor la suveranitate, se află într-o capcană, creată în perioada precedentă, când Occidentul unit în dorințele de a exercita presiuni asupra “statelor-proscrise”, transformându-le prin propagandă într-un rău absolut, capabil doar de crime. Acest lucru a devenit o axiomă, care nu necesită nicio demonstrare.

Drept urmare, nicio forță politică din Occident nu-și poate permite acum să declare că nu poate avea încredere în concluziilor laboratorului bundeswerului despre otrăvirea bloggerului rus cu Noviciok, atât timp cât nu a avut loc o verificare deschisă a analizelor, cu participarea tuturor părților interesate. Tot așa nu poate fi pusă la îndoială intenția “Chinei comuniste” de a înrobi întreaga planetă prin controlul asupra rețelelor 5G.

Maxim de ce sunt în stare e să promoveze o retorică evazivă, în spatele căreia se ascunde o opoziție tacită, în special, față de tentativele de a sugruma industria germană, fapt care se va întâmpla în cazul renunțării la noul gazoduct.

Chiar și în punctul maxim al confruntării cu Rusia la mijlocul anilor 2010, Occidentul nu a recurs la cele mai radicale măsuri. Sancțiunile sectoriale au fost destul de sensibile pentru Moscova, nimic mai mult de atât.

Totuși, aveau în rezervă niște soluții mult mai dure. Spre exemplu, deconectarea de la SWIFT ar fi reprezentat o lovitură dură data economiei rusești. Însă nu au recurs la acest pas, nu pentru că ar fi dat dovadă de indulgență față Moscova. Occidentul a avut o indulgență față de sine însuși: cu cât ar fi mai puternică lovitura, cu atât sarcina devine mai complicată – deconectarea unei economii care face parte din Top 10 de la sistemul internațional de comunicații financiare ar fi implicat o pierdere de mijloace prea mare.

Au decis că totul se va rezolva fără să mai recurgă astfel de măsuri.

Rezultatul e știut: nu le-a ieșit nimic.

Acum, în cazul celui mai negativ scenariu al evoluției evenimentelor ar putea fi renunțarea la Nord Stream 2 sau o interzicere totală a activității Huawei în Europa, însă aceasta nu va deveni fatal pentru Rusia și China.

Însă, aceasta va fi un pas catastrofal pentru mai multe sectoare ale economiilor naționale din Occident, și, drept urmare, pentru o parte semnificativă a elitelor care au crescut în mijlocul acestora și cărora le datorează bunăstarea.

S-a remarcat cu diverse ocazii că nu există războaie mai nemiloase decât cele civile. Acum cinci ani, în cea mai acută fază confruntării cu Rusia, Occidentul nu a recurs la cele mai dure măsuri.

Se pare că acum s-a copt pentru astfel de decizii. Doar că ținta principală va deveni nu oponentul geopolitic (chiar dacă așa ar părea, judecând după sloganurile lor), ci dușmanii interni.

Occidentul este gata să declanșeze un război distrugător. Un război de autodistrugere.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1861
Tagurile:
SUA, Germania, Occidentul, Rusia
Tematic
RT, interzis: Cum și-a pierdut Vestul abilitatea de a lupta împotriva Rusiei
Occidentul pierde cursa privind crearea vaccinului anti-COVID-19
Trump retrage trupele din Germania în beneficiul SUA. Și al întregii lumi
Sancțiuni împotriva Iranului: opinia SUA, greșită
Va decide „Noviciok” soarta „Nord Stream – 2”?
Cristian Diaconescu

Traseistul Diaconescu, propus lui Iohannis pentru șefia OSCE

336
(reînnoit 07:40 24.09.2020)
Un lobby care vizează repunerea în activitatea de prim rang un traseist politic de pe linia Năstase-Gabi Oprea-(Boc-MRU)-Băsescu, remarcat în ultimii ani prin evoluții isterice la emisiunile lui Rareș Bogdan

BUCUREȘTI, 24 sept – Sputnik. Mai multe publicații au anunțat că fostul ministru și consilier prezidențial Cristian Diaconescu va fi susținut de România pentru șefia OSCE.

Informația vine pe surse ”de la Bruxelles”, afirmă publicații din zona Rareș Bogdan. De fapt, din informațiile noastre, este vorba de un lobby în care controversatul fost realizator TV, actual europarlamentar, are un rol important.

Întrebare: are Rareș Bogdan are interesul sau misiunea de a-l susține pe controversatul Cristian Diaconescu?

Iată de ce îl numesc controversat.

Deși diplomat de carieră, cu școala făcută serios, pe vremea lui Ceaușescu, și cu practică pe vremea lui Adrian Năstase, Diaconescu s-a manifestat de la un moment dat extrem de ciudat, părăsind zona diplomatică și intrând în diverse combinații politico-guvernamentale – candidatură la Primăria Capitalei, ministru al Justiției și consilier al lui Traian Băsescu.

Aventura în politică a fost a fost în mare parte un eșec  - a intrat pe care frumoși în PSD (după PCR, evident), apoi a sărit în barca găurită a generalului Oprea, UNPR, apoi a marșat pe linia dubiosului M.R. Ungureanu, pentru a ajunge la creația Elenei Udrea și a Traian Băsescu. Paranteză: câți ”penali” am menționat până acum, vorba lui Iohannis? Dar ce mai contează!

În ultimi ani, Diaconescu s-a remarcat prin evoluții isterice la emisiunea lui Rareș Bogdan, situație penibilă pentru un diplomat cu cartea sa de vizită. Acolo, spectatorii au putut face diferența între prestația elevată, argumentată, a lui Dan Dungaciu sau Octavian Hoandră - și ieșirile bizare, suspecte psihic, ale lui Cristian Diaconescu. Fostul lider PSD este un vehement acuzator al 10 august și al PSD în general.

Așa cum precizam, informația a venit pe surse apropiate lui Rareș Bogdan, dar ulterior a fost confirmată și de G4Media.ro ”pe surse politice”. Deci, o sursă mult mai calificată, ceea ce înseamnă că lobby-ul are ambiții mari.

Informație este susținută și de experiența lui Diaconescu în relația cu OSCE: între 1990 - 1993 diplomat în Delegația/Misiunea Permanentă a României la OSCE, 1993-1995 coordonator al secției de cooperare în domeniul politico-militar al OSCE din MAE, 1995-1996 adjunct al șefului misiunii pentru domeniile politico-militar și de securitate ale OSCE, 1996-1997 diplomat în Direcția OSCE din MAE, 1997-1998 director al Direcției OSCE din MAE.

Deci, o experiență de mai demult, dar vastă. Deocamdată nu există confirmări oficiale.

G4Media arată că, pentru această funcție, contracandidata lui Cristian Diaconescu este Helga Maria Schmid (Germania), actualul secretar general al Serviciului European de Acțiune Externă din cadrul Comisiei Europene.

336
Tagurile:
OSCE, Cristian Diaconescu

Загрузка...
Victor Ponta

Ponta îi peste nas lui Iohannis: ”Va veni aici, e sigur!”

577
Una dintre cele mai importante probleme ale momentului: Guvernul ar apela la o strategie de tristă amintire - Iohannis neagă, dar Ponta îl contrazice – și există și alte probe

BUCUREȘTI, 24 sept – Sputnik. Una dintre puținele întrebări importante puse lui Klaus Iohannis s-a referit la ipoteza unei guvernări ”împreună cu FMI”, în condițiile în care deficitul bugetar și lipsa unor investiții străine vor urma majorării pensiilor.

Iată întrebarea jurnalistului: ”În situația în care Curtea Constituțională va da dreptate Parlamentului și legea care mărește pensiile va intra în funcțiune - ceea ce, spuneați și dumneavoastră, va trage probleme cu investițiile străine - se poate ajunge cumva la ipoteza unei guvernări împreună cu FMI, și asta să aducă taxări suplimentare sau tăieri de venituri?”

Și răspunsul președintelui Iohannis: ”Păi noi tocmai asta vrem să evităm! Vrem să evităm creșterea taxelor, a impozitelor. Și vrem în același timp să repornim economia, să avem o creștere economică serioasă, sustenabilă, pentru a putea iarăși veni cu creșteri pe salarii și pensii. Nu s-a vehiculat o colaborare cu FMI”.

Deci, atenție – ”Nu s-a vehiculat o colaborare cu FMI”. Ia să vedem însă ce spunea celebrul jurnalist Cornel Nistorescu despre o întâlnire de la Cotroceni, din mai, când lui Isărescu i s-a cerut să deschidă punga, pentru ca Guvernul Orban Iohannis să bage mâna până la cot.

”Ca niște amatori într-ale guvernării României (și Iohannis și Orban și Cîțu) l-au chemat pe Mugur Isărescu (…) Între ideile stupide pronunțate cu acest prilej a fost ca BNR să rezolve (garanteze, acopere) un necesar de 30 de miliarde de euro”, scrie Nistorescu.

Mugur Isărescu ar fi făcut ochii cât cepele, scrie Nistorescu, afirmând că guvernatorul ”ar fi spus că nu se poate”.

”Guvernatorul le-ar fi spus să mărească impozitele pe marile averi, cele mai multe depozitate prin Elveția, Monte Carlo, Miami și paradisuri fiscale. Liberalii ar fi răspuns că ei nu pot face așa ceva pentru că sunt liberali. Îi seacă la alegeri. O altă soluție ar fi să se adreseze FMI. Dar în schimbul banilor, FMI va cere același lucru. Mărirea taxelor și impozitele pe marile averi”.

Deci, ați reținut  - soluția FMI a fost discutată/menționată la Cotroceni în luna mai! Fabulează Nistorescu? Ar fi ciudat, pentru că nimeni de la Guvern, Președinție sau BNR nu l-a contrazis.  În schimb, imediat a bubuit ca din senin dosarul Isărescu-Manole. Coincidență.

La scurt timp după asta, în iulie, sursele noastre vorbeau de varianta pe care Marcel Ciolacu ar fi dorit să i-o propună lui Iohannis, dacă moțiunea trecea: Liviu Voinea, reprezentantul României la FMI. Iar varianta s-a discutat în presă.

Dar, desigur, noi credem ce a spus răspicat ieri președintele Iohannis: ”Nu s-a vehiculat o colaborare cu FMI”.

Ei, chestia e că noi îl credem, în schimb fostul premier și contracandidat la președinție al lui Iohannis, Victor Ponta, NU îl crede. Ba chiar îi dă peste nas președintelui!

”Faptul ca FMI va veni aici e sigur”, a spus Victor Ponta la Antena 3. ”Experienta mea cu FMI, cam asta e foaia lor – ”Măriți TVA, tăiați cheltuieli cu autoritățile locale, reduceți cheltuielile cu salarii și pensii”.

Deci, rețineți prima și ultima procedură: ”măriți TVA. reduceți cheltuielile cu salarii și pensii”.

Sau, spune Ponta, ca să vorbească ”în termeni medicali” – ”ăsta s-a dovedit un tratament care o dată ne-a făcut foarte rău”.

”În 2010 am aplicat tratamentul și în 2011 ne-a fost și mai rău”, spune Ponta care cred că strategia PNL și Iohannis este de a apela la FMI, dar după alegerile generale: ”Țineți-i cuminți până la anul că pe urmă nu vor mai fi alegeri patru ani”.

Iar Victor Ponta știe ce vorbește, pentru că a preluat țara exact după austeritatea impus de FMI. Și a preluat-o alături de PNL, cu Dragnea coleg de bătălie cu Orban – și Iohannis soluție de premier. Da, corectez - Ponta nu a știut totdeauna ce face…

577
Tagurile:
Klaus Iohannis, Victor Ponta

Загрузка...
Vladimir Putin

Putin a îndemnat la evitarea unor forme dure în lupta cu pandemia

0
(reînnoit 16:46 24.09.2020)
Putin a rugat guvernatorii ruși să nu recurgă la măsuri restrictive dure în condițiile pandemiei, pentru a nu provoca o repulsie din partea cetățenilor.

BUCUREȘTI, 24 sep – Sputnik. În discuție cu guvernatorii aleși, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut ca în dialog cu oamenii despre măsurile restrictive legate de pandemie, să nu recurgă la forme dure și impunere, care ar putea provoca reacții de respingere.

Vladimir Putin
© Sputnik / Михаил Климентьев

“Trebuie extinsă testarea, condițiile curente neîmpovărătoare trebuie respectate, iar cu oameni trebuie să se poarte un dialog. Însă, vă rog, acesta nu trebuie să aibă niște forme dure, de forțare, care ar provoca o reacție de repulsie din partea cetățenilor față de măsurile propuse”, a spus Putin la o întrevedere cu șefii subiecților federali în regim de conferință video.

Adresându-se guvernatorilor, președintele a adăugat că toți aceștia reprezintă niște oameni experientați, profesioniști, capabili să poarte un dialog cu cetățenii.

“Trebuie să utilizați toate aceste calități spre binele oamenilor”, a conchis el.
0
Tagurile:
coronavirus, Vladimir Putin
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Putin: În perioada pandemiei a existat un deficit de umanism
Putin: Rusia va oferi vaccinul Sputnik V angajaților ONU
Putin: ONU își realizează principala sa misiune, apără pacea - Video
Putin, nominalizat la premiul Nobel pentru Pace
Putin a adresat un mesaj guvernului și parlamentului

Загрузка...