Submarinul american Seawolf USS Seawolf (SSN 21)

"E doar primul pas" - de ce SUA își trimit submarinele la frontierele Rusiei

573
(reînnoit 06:35 03.09.2020)
De ce Statele Unite și-au trimis una din cele mai secrete submarine de clasa Seawolf la frontierele nordice ale Rusiei și care este răspunsul Moscovei.

MOSCOVA, 2 sept – Sputnik, Nicolai Protopopov. O invizibilitate sporită, arme ofensive și mari oportunități pentru operațiuni de recunoaștere – Pentagonul a expediat spre frontierele nordice ale Rusiei un submarin nuclear secret USS Seawolf, pentru a urmări itinerarele submarinelor rusești. Experții militari sunt convinși că această acțiune reprezintă un semnal adresat Moscovei. Despre ce este vorba și care va fi răspunsul Rusiei, aflați în materialul RIA Novosti.

Parada “lupului de mare”

Americanii au anunțat cu surle și trâmbițe sosirea în Norvegia a USS Seawolf. Imaginile unei din cele mai secrete submarine a Pentagonului au fost publicate pe paginile instituției în rețele de socializare, iar comandantul forțelor submarine ale SUA, viceamiralul Daryl Caudle a subliniat cu mândrie că trecerea Seawolf demonstrează caracterul global al acțiunilor forțelor submarine și existența capacităților de îndeplinire a misiunilor în orice punct al Oceanului Planetar.

Potrivit comandantului grupului de submarine, contramiralul Anthony Carullo, redislocarea USS Seawolf în Norvegia sporește din capacitățile și așa destul de mari ale SUA de a purta război submarin și reafirmă angajamentul Washingtonului a asigura securitatea maritimă în Nord.

 În prezent în cadrul Forțelor Navale ale SUA există trei submarine de clasa Seawolf. Acestea au fost proiectate și construite în anii 80 pentru acțiunile în zonele aflate sub controlul total al inamicului. Submarinele sunt extrem de silențioase, se deosebesc de altele printr-o viteză sporită. Totodată, acestea poartă la bord arme antinave și antibărci puternice – torpile, mine, rachete Harpoon sau Tomahawk.

Propulsoarele cu jet de apă accelerează submarinele până la o viteză de 35 de noduri, iar la o viteză de 20 de noduri acestea sunt absolut silențioase. Forțele Navale ale SUA urmau să primească în dotare 30 de astfel de submarine. Totuși, s-au limitat la trei: după sfârșitul războiului rece, zeci de nave de acest fel au devenit inutile pentru flota americană.

Potrivit Pentagonului, Seawolf au sosit în zona aflată în responsabilitatea celei De-a Doua Flotă a SUA (Atlanticul de Nord) din baza navală Bangor (statul Washington). Submarinul va rămâne deocamdată în Tromsø, în proximitate cu itinerarile submarinelor rusești purtătoare de rachete.

Reamintim că cea De-A Doua Flotă a SUA a fost renăscută acum câțiva ani. În perioada războiului rece, această grupare a fost cea mai mare în cadrul Forțelor Navale americane. Flota răspundea pentru oceanul Atlantic, o parte a oceanelor Pacific și Arctic. Navele și submarinele au participat la câteva operațiuni majore, cum ar fi blocarea Cubei la începutul anilor 60. Flota a fost destructurată în 2011 pentru a optimiza cheltuielile bugetare, însă peste șapte ani au refăcut-o pentru “pentru descurajarea Forțelor Navale ale Rusiei în Nord”.

“Ceea ce fac americanii poate fi considerat o demonstrare a steagului”, a explicat într-o discuție cu RIA Novosti președintele clubului de marinari de submarine din Sankt Petersburg, căpitanul de prim rang, Igor Kurdin. “Tromsø nu a fost utilizat niciodată pentru staționarea submarinelor nucleare. Aici pot fi efectuate doar lucrări de reparație între curse, se odihnește echipajul. În continuare Seawolf, firește, se va îndrepta în zona aflată în responsabilitatea Flotei de Nord a Rusiei – în Marea Barents. Probabil, submarinul va pleca sub gheață: luna august este o perioadă favorabilă pentru o astfel de deplasare”.

Autoritatea zdruncinată

Fostul comandant al Flotei Nordului al Rusiei, Veaceslav Popov, atrage atenția la aspectul politico-militar al acestei “demonstrări a steagului”.

“SUA vor să arate că teatrul arctic este controlat nu doar de forțele navale rusești”, a menționat amiralul. “Washingtonul intenționează să-și marcheze în regiune prezența sa militară. Americanii au desfășurat și vor desfășura aici inclusiv misiuni de recunoaștere. Desigur, marinarii ruși vor monitoriza mișcările lor”.

Merită de remarcat faptul că după sosirea “lupului de mare”, șase bombardiere strategice B-52 Stratofortress, capabile să poarte arme nucleare, au participat la exercițiile militare cu avioanele de luptă ale forțelor aeriene norvegiene.

Mai mult de cât atât, un escadron al “fortărețelor zburătoare” a străbătut spațiul aerian a 30 de state NATO în Europa și America de Nord. În declarația comandamentului european al SUA că un astfel de zbor este unic în cadrul misiunilor regulate ale grupului operativ. Misiunea “Cerul Aliat” a fost îndreptată spre o demonstrare a solidarității în cadrul NATO, o pregătire înaltă de luptă și consolidarea cooperării operative comune.

Avioanele au fost împărțite în două echipe. Traseul primului grup, format din patru avioane strategice a trecut deasupra Europei. Restul, în același timp, au zburat deasupra SUA și Canada. Totodată, “fortărețele” interacționau cu avioanele de luptă de însoțire ale diverselor state ale NATO și se alimentau cu combustibil în aer. Astfel de exerciții militare de proporții și demonstrative, în opinia experților, ar putea fi tratate ca un semnal adresat Rusiei.

Reacția de răspuns

Moscova nu rămâne cu mâinile în sân și transmite semnale colegilor săi de peste ocean. Așa, săptămâna trecută presa occidentală s-a agitat după ce în apele neutrale, în apropiere de Alaska, a ieșit la suprafață un submarin nuclear rusesc. Americanii au crezut că a avut loc o avarie și au propus să ofere un ajutor.

Însă Ministerul Apărării al Rusiei s-a grăbit să calmeze toată lumea: crucișătorul nuclear “Omsk” în cadrul exercițiilor militare “Scutul Oceanului 2020”. Navele flotei rusești din Oceanul Pacific au efectuat lansări de rachete în Marea Bering. În special, submarinul “Omsk”, care a fost modernizat recent, a tras asupra unor ținte convenționale de la o distanță de 300 de kilometri cu sistemele antinavă “Granit”. Crucișătorul „Vareag” țintele de la o distanță de 450 de kilometri cu racheta “Vulkan”.

Ministerul Apărării a publicat un clip video în care echipajul submarinului „Omsk” se pregătește de tragere, submarinul se scufundă, se aude o numărătoare inversă și comanda de lansare a rachetei.

“Ai noștri interceptează mereu avioanele NATO în apropierea frontierelor noastre aeriene. E o funcționare firească, priviți: în ultimul timp deasupra Mării Baltice, Mării Negre sunt foarte multe. Le arătăm că nici noi nu dormim, ne aflăm acolo unde ne dorim”, a explicat situația fostul șef al statului major al Forțelor Navale ale Rusiei, Viktor Kravcenko.

Exercițiile “Scutul Oceanului” se desfășoară în apele Mării Baltice până la Oceanul Pacific. La manevre participă zeci de nave de luptă, submarine, aviația navală și trupele de coastă. Totul a început în Marea Baltică, unde marinarii au exersat acțiuni de apărare antibarcă și antiaeriană, navele au atacat cu torpile și a artilerie. Recent a demarat o nouă etapă a exercițiilor a Flotei Pacifice – peste 50 de nave și peste 40 de avioane și elicoptere au îndeplinit zeci de sarcini de luptă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

573
Tagurile:
submarin, SUA, Rusia
Tematic
Submarine, radare, exerciţii de război: NATO militează Norvegia - „amenințarea rusească”
„Detașarea rapidă a trupelor” – ce se întâmplă în Norvegia?
Veteran al Marinei SUA, despre pericolul unui conflict cu submarinele ruseşti
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

276
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

276
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

125
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

125
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...
Alegeri locale 2020

Rezultatele PARȚIALE la alegerilor locale 2020 în București

0
A început numărătoarea inversă pentru alegerile din București, bătălia pentru Primăria Generală a Capitalei fiind principala competiție electorală la orice scrutin de alegeri locale.

Urmează publicarea REZULTATELOR PARȚIALE la alegerile locale 2020. Urmăriți pe SPUTNIK

Declarațiile Gabrielei Firea după închiderea secțiilor de votare la alegerile locale 2020

Primarul General Gabriela Firea a anunțat într-o intervenție pe pagina sa de Facebook că trebuie făcută numărătoarea oficială a voturilor pentru a afla rezultatul real al alegerilor.

Gabriela Firea a cerut răbdare până se face numărătoarea voturilor și a atras atenția că au fost condiții destul de grele și că mulți oameni nu s-au prezentat la vot de teama de a nu se infecta cu noul coronavirus.

”Cu puțin timp în urmă s-au închis urnele de vot, practic, membri comisiilor vor prelua urnele. Spre dimineață vom știi rezultatul real al alegerilor din Capitală. Prin urmare, orice cifre care se anunță în această seară, rezultate ca urmare a unor sondaje de tip exit-poll, nu pot fi cele oficiale, de aceea nu avem învinși și învingători”, a spus Firea.
Ea a subliniat că a fost o ”campanie urâtă, degradantă, pătată, murdară, cum a făcut candidatul dreptei aproape unite. Propriii mei copii găseau plătite tot felul de filmulețe negative la adresa mea care nu au nici o legătură cu realitatea”, a declarat Firea.

Ea spune că au fost lovituri nemeritate: ”eu nu am făcut așa ceva, trebuie să mă mai nasc o dată ca  să mai fac o asemenea campanie”, a adăugat candidatul PSD.

Un alt lucru care i s-a părut neadecvat lui Firea a fost că în campanie nu s-a vorbit de faptul că Bucureștiul nu are centură din cauza Guvernului, că nu este apă caldă petnru că ELCEN-ul a făcut reparații toată vara ca să se supere lumea pe Primarul General care nu decide el cum se dă apa caldă.

”Candidatul Dreptei ar merita locul I la manipulare. În loc să vorbim despre poluare, de gropile de deșeuri care aparțin de Ministerul Mediului, am vorbit de Ion Iliescu retras din activitatea publică de ani de zile, de Adrian Năstase, despre Dragnea”, a mai declarat Firea.

Rezultate Exit poll SOCIOPOL

Conform EXIT-POLL realizat de SOCIOPOL de la ora 21.00, pentru alegeri locale 2020 Bucureşti rezultatele diferă de cele anunțate de Avangarde. Țtirea e dată de RTV. 

REZULTATELE Exit Poll CURS-Avangarde: Alegeri Locale București: Nicușor Dan - noul Primar de București
Nicuşor Dan, candidatul PNL-USR-PLUS a obţinut 45% -  Gabriela Firea, candidatul PSD, a obţinut 44%, Traian Băsescu, candidatul PMP - 7% la sută din voturi.

La CONSILIUL GENERAL:

PSD - 34

USR PLUS - 31

PNL - 21

PMP - 6

Alte grupări - 8

La Sectoare situaţia stă astfel:

Primăria Sectorului 1: Dan Tudorache - (PSD) 43%, Clotilde Armand (susţinută de PNL-USR-PLUS) - 40%

Primăria Sectorului 2: Radu Mihaiu (USR) -36%, Dan Cristian Popescu (PSD) - 34%.

Primăria Sectorului 3: Robert Negoiţă (Alianţa Pro Bucureşti 2020) -48%,  Adrian Moraru (PNL) 28%

Primăria Sectorului 4: Daniel Băluţă (PSD) -54%, Simona Spătaru (PLUS) 34%

Primăria Sectorului 5: Daniel Florea (PSD) - 25%, Cristian Băcanu (PNL) - 25%

Primăria Sectorului 6: Cristian Ciucu (PNL) - 43% , Gabriel Mutu (PSD) - 40%

Rezultatele Exit poll CURS-Avangarde - ora 21:00

Conform exit poll-ului prezentat la ora 21.00, la închiderea urnelor, Nicușor Dan are 47,2 la sută din voturile bucureștenilor

Bătălia pe București a fost cea mai acerbă din toată țara la aceste alegeri locale. Exit poll-urile care au curs pe durata zilei au arătat un avans al Gabrielei Firea în prima jumătate a zilei, iar apoi o recuperare a scorului din partea lui Nicușor Dan.

Felul în care s-a concluzionat competiția electorală la București este o modalitate de a măsura și intențiile de vot politic pentru alegerile parlamentare care vor avea loc în 6 decembrie.

A fost o campanie atipică din care au lipsit marile mitinguri electorale din cauza măsurilor anti-coronavirus, predominând campania online și cea din presă.

Pentru fiecare din cele două tabere, PSD, pe de o parte, și PNL-USR-PLUS, rezultatul de la București are și consecințe politice în jocurile interne din partide.

Nu doar campania, ci și votul a fost îngreunat de măsurile anti-coronavirus, dar, cu toate acestea, prezența la urne în București, unde a fost cea mai mică prezență din țară, depășind totuși prezența de la alegerile locale din Capitală din 2016, semn că miza alegerilor din București i-a convins pe alegătorii din toate taberele să se prezinte la cabina de vot.

Rezultatele alegerilor locale 2020 din București - prezența la vot la ora 18.00

Până la ora 18.00 au votat la alegerile locale la nivel național, un număr total de 6.983.136 de alegători, prezența la urne fiind de 38,16%, potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC).

La precedentele alegeri locale, din iunie 2016, până la ora 18.00 votaseră mai mulți alegători: 7.177.744 (39,1%).

Cele mai mari prezențe la vot s-au înregistrat astăzi până la ora 18.00 în județele: Olt, Giurgiu, Teleorman, Mehedinți, Gorj.

Cele mici prezențe la vot s-au consemnat în județele: București, Covasna, Vaslui, Iași, Galați.

Prezenţa la urne este mai mare în rural față de urban.

În municipiul Bucureşti s-a înregistrat cea mai mică prezență la urne din țară, respectiv 29%. Au votat 527.542 de bucureșteni.

Totuși, mobilizarea la urne în Capitală este mai mare decât la alegerile locale din 2016, când până la ora 18.00 votaseră 440.037 de alegători, prezența fiind atunci de 24,6%.

Interesant este că au votat mai multe femei decât bărbați, până la ora 18.00, în Capitală.

Situația prezenței la vot, pe sectoare, la ora 18.00:

Sectorul 1 - 33,96%

Sectorul 2 - 30,06%

Sectorul 3 - 24,24%

Sectorul 4 - 29,77%

Sectorul 5 - 30,15%

Sectorul 6 - 30,47%.

Despre alegerile locale 2020 în România

În București, votarea pentru alegerile locale 2020 s-au desfășurat duminică, 27 septembrie, între orele 7.00 – 21.00, iar la ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot.

Alegătorii care, la ora 21.00, se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Cum se votează la alegerile locale 2020

La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. După ce prezintă actul de identitate operatorului de calculator, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, după caz, primește buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT".

Persoanele care nu se regăsesc în listele electorale permanente, dar pot dovedi cu actul de identitate că au domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective, vor fi înscrise în lista electorală suplimentară.

Fiecare votant în București va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului București și unul pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ștampila cu menţiunea "VOTAT", iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Rezultatele alegerilor locale 2020 la București

Secțiile din Capitală se închid la ora 21.00, iar rezultatele vor fi publicate pe măsură ce se efectuează numărătoarea. Dar alegătorii din București vor avea partea de două exit-poll-uri, astfel încât la închiderea urnelor deja se vor putea estima câștigătorii, precum și procentele aproximative ale principalelor partide în consiliile de Sector și în Consiliul General al Primăriei București.

Pe 27 septembrie, în București, se aleg consiliul local și primarul sectorului, Consiliul General al Municipiului Bucureşti și primarul general al municipiului Bucureşti.

Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, primarul general al municipiului Bucureşti și președintele consiliului județean se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.

Rezultatele exit poll la alegerile locale 2020 din România

Trei institute de sondare a opiniei publice au fost acreditate de Biroul Electoral Central să facă sondaje de opinie la ieşirea de la urne la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Cele trei institute de sondare sunt Centrul de Sociologie Urbană şi Regională - CURS, Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi Fundaţia „Biroul de Cercetări Sociale”.

Astfel, CURS va efectua sondaje în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov, Craiova, Baia Mare, Oradea, Piteşti, Constanţa, Ploieşti, Focşani, Deva, Alba Iulia, Arad.

Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde va activa în Bucureşti, Craiova, Constanţa, Cluj, Iaşi şi Baia Mare.

Fundaţia „Biroul de Cercetări Sociale”- BCS a primit acreditare pentru municipiile Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Sărat şi în oraşul Eforie.

Potrivit hotărârilor adoptate, la alegerile locale 2020 operatorii de sondaje efectuate la ieșirea de la urne (exit-poll) au acces, în baza acreditării, în imobilul în care funcţionează secţia de votare şi în raza de 500 de metri din afara acestuia, fără a avea acces în interiorul localului de vot. Aceştia au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor.

Interesul maxim al publicului va fi pentru anunțarea exit-poll-urilor de la București, în principal referitor la alegerea Primarului General al Capitalei, dar și al primarilor celor 6 Sectoare. Un interes sporit va fi însă și pentru orașele mari, așa după cum se și poate observa din lista municipiilor la care au primit acreditare institutele de sondare a opiniei publice.

0
Tagurile:
București, 2020, alegerile locale, alegeri locale, Rezultate parțiale
Тема:
Alegeri locale în România 2020

Загрузка...