Exerciții militare NATO

Ce pune la cale armata SUA în Europa de Est

700
(reînnoit 19:32 24.08.2020)
Statele Unite continuă să-și sporească prezența militară la frontierele rusești, în special în Polonia.

MOSCOVA, 24 aug – Sputnik, Andrei Koț. Americanii își sporesc în continuare prezența militară în preajma frontierelor rusești. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul Apărării Național al Poloniei, Mariusz Błaszczak, au semnat recent un acord, conform căruia Pentagonul se angajează să redisloce în țară o mie de soldați și să mute aici comandamentul Corpului Cinci al Trupelor Terestre. Washingtonul nu își ascunde adevăratul scop al acestui pas – limitarea posibilităților Rusiei în direcția europeană. Despre schimbarea raporturilor de forțe în regiune, aflați mai multe detalii în materialul RIA Novosti.

Confruntarea cu Rusia

Nu este pentru prima dată când Varșovia solicită un ajutor militar din partea Washingtonului. La sfârșitul anului 2018, Polonia a propus SUA să desfășoare în țară a brigăzii americane antitanc și chiar s-a oferit să-și asume întreținerea acestea cu 1,5 miliarde de dolari. Președintele Andrzej Duda a propus și o denumire a noii baze militare: „Fort Trump”. Se pare că liderul SUA nu avea nicio îndoială de loialitatea Varșoviei. Ministrul Apărării Național, Mariusz Błaszczak, a anunțat că problema deschiderii bazei a fost rezolvată.

Reamintim că în Polonia, în baza de rotație, se află un contingent militar american de peste 4,5 mii de soldați. Cu toate acestea, oficialitățile de la Varșovia sunt de părere că cifra este prea mică. Anul trecut, politicienii și presa poloneză susțineau că anume țara lor, nicidecum Germania, trebuie să devină principala bază a trupelor SUA în Europa. Era vorba de redislocarea în Est a armelor nucleare tactice. Cică, acest lucru este necesar pentru a contracara “agresiva Rusie”.

Prin urmare, în curând, 12 mii de soldați și ofițeri americani se vor retrage din Germania. Jumătate dintre aceștia vor reveni în SUA, iar restul vor fi redislocați în alte state europene, inclusiv, o mie în Polonia. Pentagon a considerat că expedierea în această țară a unei brigăzi antitanc reprezintă o măsură excesivă, iar Fort Trump a rămas doar pe hârtie. Cu toate acestea, chiar și o astfel de suplimentare este una semnificativă.

Trupele și infrastructura

Acordul dintre Varșovia și Washington prevede nu doar o redislocare a trupelor, dar și dezvoltarea unei infrastructuri de comandă avansate, crearea unor condiții pentru desfășurarea unor unități ale aviației de luptă și de transport, a dronelor, a forțelor pentru operațiuni speciale, precum și elemente de suport și logistică. Diplomații ruși și-au exprima îngrijorarea cu această ocazie.

“Atragem din nou atenția asupra faptului că sporirea prezenței militare americane nu rezolvă probleme de securitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova și a mai adăugat: “Dimpotrivă, aceasta doar agravează situația destul de dificilă la frontierele noastre vestice, contribuie la tensionare și sporește riscurile unor incidente neintenționate. NATO ne asigură că această consolidare este una nesemnificativă și are un caracter rotativ. Însă e doar o tentativă de a denatura realitatea. Realizarea noului acord va permite o consolidare calitativă a potențialului forțelor ofensive ale SUA în Polonia”.

Senatorul rus, Aleksei Pușkov, a calificat planurile SUA de redislocare a trupelor în Polonia drept o nouă încălcare a Actului Fondator Rusia – NATO. Acest document interzice Alianței Atlanticului de Nord să-și extindă numeric trupele pe teritoriul statelor din Europa de Est, care au aderat la NATO după 1997. Polonia s-a alăturat blocului militar în 1999. Din 2014, americanii, în mare parte, au ignorat Actul Fondator, apropiindu-și metodic trupele și infrastructura militară de granițele rusești.

Cehii se opun

Americanii examinau și alte variante. Totuși, nu toți aliați ard de dorință să găzduiască oaspeții de peste ocean. La mijlocul lunii august, premierul ceh, Andrej Babiš, a subliniat în ajunul întrevederii cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, că Praga nu vede niciun motiv pentru care ar accepta desfășurarea pe teritoriul țării a militarilor americani. Potrivit lui, nu există nicio necesitate pentru desfășurarea unor forțe militare suplimentare.

“Nu m-a mirat deloc acest fapt. La mijlocul anilor 2000, era examinată chestiunea desfășurării în Cehia a sistemului de apărare antirachetă și aproximativ trei sferturi din populație s-a pronunțat împotrivă. Având în memorie acele evenimente, Babiš a făcut această declarație în dorința de a-și menține popularitatea. Ideea unei baze militare americane pe teritoriul Cehiei este nepopulară, politicienii propun amendamente pe acest subiect. Presupun că din nouă partide, reprezentate în parlament, cinci se vor pronunța împotrivă”, a declarat la radio Sputnik doctorul în istorie Vadim Truhacev.

Expertul a subliniat că Cehia ține minte perioada 1938-1939, când soarta țării era decisă pe culoare. Iată de ce majoritatea cehilor nu vor ca militarii străini, inclusiv cei americani, să staționeze la ei acasă.

Supărări pe Germania

Donald Trump a ordonat Pentagonului să elaboreze un plan de retragere a unei părți a contingentului militar american din Germania în luna iunie. Nu au fost oferite niște explicații clare, însă experții sunt convinși: Washingtonul s-a supărat definitiv pe Berlin, care răspunde de fiecare dată negativ la cerințele de a spori cheltuielile în cadrul NATO până la 2 la sută din PIB.

Un rol important în adâncirea divergențelor dintre cei doi aliați lea avut ambasadorul american Richard Grenell, care amenința companiile germane cu sancțiuni pentru participarea la construcția gazoductului “Nord Stream – 2” și care a supus criticilor poziția Germaniei față de acordul nuclear cu Iranul. Berlinul a calificat afirmațiile diplomatului drept o imixtiune în politica suverană a statului.

În iulie Trump a scris în Twitter: “Germania plătește Rusiei miliarde de dolari pe an pentru energie, iar noi trebuie să apărăm Germania de Rusia. Ce-i asta?”. În acest fel, involuntary, președintele american demonstrat toată absurditatea sporirii prezenței militare a SUA la frontierele estice ale NATO pentru a “descuraja agresivitatea Kremlinului”. Dacă Rusia va declara război alianței, cui îi va vinde în Europa petrolul și gazele?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

700
Tagurile:
NATO, SUA, Rusia, Germania, Cehia, Polonia
Tematic
Severin, fulminant: România, ”ȘOARECELE BEAT al unui NATO aflat pe drumul fără întoarcere”
Fost consilier la Casa Albă: Trump ar putea retrage SUA din NATO
Probleme grave în NATO: membrii Alianței nu se mai înțeleg între ei
Se putea fără ei?... NATO își bagă coada în Belarus, iar Aurescu e și el pe fază!
Tensiunile din Mediterana creează probleme în NATO și în UE
Ziua Marinei, transformată de Iohannis în propagandă NATO și de sporire a trupelor străine
NATO și OSCE – semnale importante în cazul situației din Belarus
Submarine, radare, exerciţii de război: NATO militează Norvegia - „amenințarea rusească”
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

276
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

276
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

125
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

125
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...
Nicușor Dan

Mesajul lui Nicușor Dan după anunțarea rezultatelor alegerilor locale 2020 în București

31
Alegerile pentru Primăria Generală a Municipiului București au fost câștigate, potrivit eist poll-urilor, de Nicușor Dan, care a precizat că rezultatul este ”ziua de naștere a noului București”.

BUCUREȘTI, 27 sept – Sputnik. Competiție dură pentru fotoliul de primar al municipiului București, finalizată prin victoria lui Nicușor Dan, conform rezultatelor exit poll.

Potrivit acestora, Nicușor Dan este candidatul ce a câștigat alegerile pentru primăria Capitalei. 

Acesta a precizat că ”azi e ziua de naștere a noului București” și că are încredere că după numărarea voturilor va fi primarul Capitalei. În acest sens, a garantat că încă de la momentul învestirii se va începe construcția noului București.

”Am încredere că majoritatea colegilor noștri din alianța dreptei vor câștiga primăriile de sector și sunt convins că în Consiliul general și consiliile locale ale sectoarelor o să existe o majoritate a PNL și USR PLUS”, a spus Nicușor Dan.

De asemenea, el i-a rugat pe reprezentanții PNL și USR PLUS să fie vigilenți în această seară, până la finalizarea numărării voturilor, argumentând că victoria a venit după multă muncă depusă într-o campanie foarte grea.

”Am câștigat cu multă muncă o campanie foarte grea, bucureștenii ne-au dat încrederea lor și avem responsabilitatea ca voturile pe care bucureștenii ni l-eau dat să se regăsească întocmai în procesele verbale”, a mai spus Nicușor Dan.
31
Tagurile:
alegeri, Rezultate, Mesaj, Nicușor Dan
Тема:
Alegeri locale în România 2020
Tematic
Exit Poll Alegeri Locale București: Nicușor Dan - noul Primar de București
Rezultatele EXIT-POLL SOCIOPOL dau peste cap unele scoruri
VIDEO: Declarațiile Gabrielei Firea după încheierea alegerilor locale
Traian Băsescu: ”Nicușor Dan nu își va prelua mandatul!”

Загрузка...