Militari americani în Norvegia

„Detașarea rapidă a trupelor” ce se întâmplă în Norvegia?

947
(reînnoit 20:37 23.08.2020)
Americanii contribuie la o militarizare tot mai mare a Norvegiei și încearcă tot mai mult să convingă populația de existența unei „amenințări rusești”. În ce măsură această țară va deveni o două Polonie?

MOSCOVA, 19 aug – Sputnik, Nikolai Protopopov. Submarine nucleare, radare puternice, exerciții de proporții și misiuni de recunoaștere – NATO devine tot mai activ în Nordul Europei. În opinia Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, alianța își concentrează premeditat contingentul militar în Norvegia. Așa cum se întâmplă în alte state, totul se desfășoară sub pretextul unei „amenințări rusești”. În ce măsură regatul scandinav va deveni pentru alianță o nouă Polonie, aflați în materialul agenției RIA Novosti.

O activitate nesănătoasă

De la cuvintele despre necesitatea consolidării prezenței militare în Norvegia, NATO trece la fapte. Au devenit vizibile mai frecvente exercițiile navelor alianței cu participarea flotei norvegiene în Marea Barents și Marea Norvegiei. În regiune se extind tot mai mult misiunile de recunoaștere a blocului – în apropierea frontierelor Rusiei în Arctica activează navele de recunoaștere ale forțelor navale ale Norvegiei, de pe bazele norvegiene decolează avioanele de patrulare Poseidon a forțelor navale SUA. Oslo și Washington și-au prelungit acordul cu privire la dislocarea în țară a unităților pușcașilor marini, dublând numărul militarilor.

În 2018 în Norvegia au avut loc cele mai mari exerciții militare ale NATO - Trident Juncture. Peste 50 de mii de militari au fost antrenați în misiuni de apărare colectivă în cazul invaziei unui inamic convențional. La manevre au participat 65 de nave militare, inclusiv portavionul “Harry Truman”, care a intrat pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece în Marea Norvegiei.

În Nordul Norvegiei NATO își instalează o stație radar a sistemului de avertizare în cazul unui atac cu rachete “Globus-3”. Lucrările de construcție se desfășoară pe insula Vardø la câteva zeci de kilometri de Rusia. Cu ajutorul noului radar NATO vor putea urmări testele cu rachete rusești, mișcările navelor Flotei de Nord și să vegheze asupra zonelor interne ale “inamicului convențional”. De asemenea, sunt modernizate aerodromurile militare Bardufoss, Evenes, Banak, Ørland și Rygge, terminalul portuar Grøtsund va fi echipat pentru primirea submarinelor nucleare americane.

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat cu mai multe ocazii că acțiunile NATO în nordul Europei contribuie la militarizarea Arcticii. În special, provoacă îngrijorări zborurile aviației de recunoaștere a alianței. Comunicatele Ministerului Apărării al Rusiei despre zborurile avioanelor-spion în preajma frontierelor rusești au devenit tot mai frecvente. De fiecare data Forțele Aerospațiale ridică în aer la alertă avioanele de luptă pentru a forța avioanele străine să se îndepărteze de spațiul aerian rusesc.

Acum o săptămână, MiG-31 a interceptat avionul “Poseidon” la o distanță periculoasă de frontiera rusească. Pe 4 august, mijloacele de control asupra spațiului aerian au detectat deasupra apelor Mării Barents un avion norvegian al spionajului radioelectronic și luptei radioelectronice Falcon 20. Acesta a fost forțat să facă cale întoarsă de către avioanele de luptă ale Forțelor Aerospațiale.

Capul de pod nordic al NATO

Doctorul în științe militare, Constantin Sivkov, a menționat într-o discuție cu agenția RIA Novosti, că deocamdată Oslo încearcă să se distanțeze de activitățile NATO, însă îi este tot mai greu să-și mențină această poziție.

“În cazul schimbării guvernării în această țară, se poate întâmpla orice, inclusiv pot apărea baze militare americane”, spune expertul, adăugând că “Norvegia deja găzduiește un contingent militar american pentru exerciții militare, primește submarine SUA în bazele sale. Există o direcție evidentă spre o militarizare, însă nu se știe cum se va schimba situația. Deocamdată e clar că pe măsura sporirii tensiunilor militare și politice, Oslo va ceda tot mai mult presiunilor Washingtonului. Inclusiv, din considerente că în contextul luptei dure pentru Arctica, norvegienii mizează foarte mult pe americani”.

O tensionare artificială a situației și tendința de a căuta un dușman extern se observă în declarațiile șefului serviciilor externe de informații al Norvegiei, Morten Haga Lunde, care consideră că principala amenințare pentru regat o reprezintă Rusia și China. Îndeosebi, o îngrijorare îi provoacă noile rachete cu raza lungă de acțiune. Norvegianul face trimitere la consolidarea bazelor militare pe peninsula Kola și în partea de nord a Mării Barents, exercițiile militare ale Flotei Nordului, sistemele de arme avansate. În opinia lui, o amenințare reprezintă și sistemul de rachete intercontinentale „Sarmat”, rachetele hipersonice “Avangdard” și “Kinjal”.

Populației i se induce frica de “pericolul rusesc”, inclusiv de pe ecranele televizoarelor, a menționat expertul militar al clubului analtic „Valdai”, Artiom Kureev.

“Clasa politică norvegiană privește Rusia ca pe un vecin periculos, de facto, ca pe un potențial inamic”, a menționat el. “Cele două sezoane ale serialului local “Ocupați” (Okkupert) despre acapararea țării de către Rusia, cu o susținere tacită a UE, reprezintă, la fel, un indicator”.

După încheierea Războiului Rece, reamintește Kureev, monarhia nordică a promovat o politică destul de independentă în Nordul rusesc. Așa, serviciile de informații norvegiene au monitorizat îndeaproape starea Flotei Nordului și chiar au susținut separatismul unor grupuri entice mici din regiune, încercând să utilizeze factorul pomor, să declare separarea “subetnosului pomor”, care a avut de suferit de pe urma “imperialismului rusesc”.

Șezutul pe două scaune

Trebuie să menționăm că Norvegia a stat la baza Alianței Atlanticului de Nord și a aderat la bloc în anul 1949, însă istoric a încercat să ocupe o poziție destul de circumspectă, pentru a nu tensiona relațiile cu Uniunea Sovietică. Așa, Oslo a refuzat să construiască baze militare străine în perioada de pace, precum și au exclus orice amplasare în țară a armelor nucleare și a rachetelor cu rază medie de acțiune. Conform unui acord separat, în Norvegia au fost încartiruiți doar câteva sute de pușcași marini.

Însă, din cauza poziționării sale geografice, această țară scandinavă întotdeauna avea o importanță strategică pentru NATO. În imediata apropiere se află singura cale prin care submarinele sovietice, iar apoi cele rusești, pot pătrunde în Oceanul Atlantic. Totodată, Norvegia reprezintă un element cheie al sistemului de apărare antiaeriană a alianței NADGE (NATO Air Defence Ground Environment). De aici începe bariera din stații radar, care se întinde prin toată Europa, până în Turcia.

“Controlul asupra Norvegiei permite NATO, în cazul unui război, să nu admită sau să minimalizeze înaintarea submarinelor nucleare sovietice în Oceanul Atlantic”, a explicat Kureev. “Totodată, Oslo a încercat să convingă Moscova de caracterul pașnic și de defensiv al NATO, prin neadmiterea bazelor alianței și a SUA pe teritoriul său. Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat pe urmașii vikingilor să găzduiască exercițiile globale ale alianței și să amplaseze stațiile de radar”.

Țara Fiordurilor servește de mai mult timp în calitate de refugiu pentru submarinele nucleare ale SUA, care patrulează în Atlanticul de Nord, aici sunt echipate aerodromurile în care staționează “radarele zburătoare” AWACS și avioanele de recunoaștere. Există baze aeriene pentru primirea tehnicii NATO, o multitudine de depozite cu arme grele și o infrastructură pregătită pentru desfășurarea, în caz de necesitate, a forțelor aliate.

“Totuși, nu putem afirma că Norvegia va devenit o a doua Polonie – Oslo dispune de propria doctrină de apărare”, subliniază expertul.

“Populația ar putea reacționa negativ la găzduirea soldaților americani în țară, nici cele mai înfricoșătoare seriale nu vor avea un efect. Electoratul va aprecia acest lucru ca o incapacitate de a se apăra cu propriile forțe, ceea ce nu este în avantajul autorităților”.

Cu toate acestea, majoritatea analiștilor, intervievați de RIA Novosti, sunt convinși: în următorii ani americanii vor efectua tot mai des vizite în Scandinavia, deloc cu intenții pașnice.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

947
Tagurile:
Rusia, NATO, SUA, Norvegia
Tematic
Expert WikiLeaks dispărut în mod misterios în Norvegia
Soldații NATO au înghețat bocnă în timpul unor manevre în Norvegia
Handbal feminin: Norvegia, "cea mai mare înfrângere la EURO vreodată", în faţa României
Ministrul norvegian al Apărării admite posibilitatea unui război european
Norvegia: Ajutoarele pentru copiii imigranților, tăiate pentru a sprijini demografia ţării
România, locul 5 în lume după Singapore, Suedia, Danemarca și Norvegia la Internet
Internetul reacționează: ”Balada” lui Rareș Bogdan, compusă în Norvegia!
EURO 2020: România-Norvegia, în preliminarii. Unde poate fi urmărit meciul
Vicol șterge pe jos cu antrenorul Norvegiei: ”Băi, Lagertrist, nu ți-e rușine?”
Lavrov: Frontiera dintre Norvegia și Rusia este cea mai pașnică din Europa
Lavrov în Norvegia: Rusia este îngrijorată de activitatea NATO în nordul Europei
O navă a Vikingilor veche de peste 1.000 de ani a fost găsită în estul Norvegiei - Video
MAE al Norvegiei: Cum ar putea Rusia să-și îmbunătățească relațiilor cu Occidentul
Norvegia, gata să preia refugiații libieni din România
Va rezista oare piața? Norvegia vrea să crească producția de petrol - detalii
Forțele aeriene rusești au interceptat un avion-spion al Norvegiei
Submarine, radare, exerciţii de război: NATO militează Norvegia - „amenințarea rusească”
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

174
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

174
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

91
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

91
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...
Proteste  feministe în Madrid, 8 martie 2019

Proteste violente la Madrid împotriva restricțiilor din periferie

0
(reînnoit 10:44 26.09.2020)
În capitala Spaniei au aavut loc proteste violente împotriva restricțiilor impuse din cauza pandemiei, acestea fiind impuse doar la periferie, în timp ce cartierele bogate au fost scutite.

BRUXELLES, 26 sept - Sputnik. Un protest spontan a avut loc la Madrid împotriva restricțiilor dure impuse din cauza coronavirusului, iar ca urmare a manifestației, șase persoane au fost rănite şi patru au fost arestate. Poliţia spaniolă a intervenit în forţă după ce agenţii au fost provocaţi de manifestanţi, nemulţumiţi de restricţiile sanitare din Madrid.

Protestatarii au blocat o stradă din apropierea parlamentului regiunii, iar agenţii de ordine publică au ripostat imediat după ce unul dintre ei a fost lovit de un manifestant.

Protestul a izbucnit pentru că locuitorii din cartierele de la periferia Madridului se consideră discriminaţi de carantina impusă de guvernul regiunii, care a extins izolarea în 45 de zone.

Mulţi dintre ei cer să fie aplicate măsuri sanitare şi în cartierele înstărite ale capitalei, care depăşesc pragul de 1.000 de cazuri la o sută de mii de locuitori.

Comunitatea Madrid este regiunea spaniolă cu cel mai intens focar de COVID-19 şi a înregistrat peste 48.000 de cazuri în ultimele 14 zile.

0
Tagurile:
Proteste, Madrid
Tematic
Lukașenko a spus de ce a apărut cu o armă la Palatul Prezidențial în timpul protestelor
Protestul părinților în Piața Victoriei - VIDEO
VIDEO Tel Aviv: Proteste împotriva măsurilor de carantină

Загрузка...