Medici, SMURD. izoletă

Moartea senatorului folosită de propagandă. Nu cumva politica autorităților l-a ucis?

749
Un exemplu de caz tragic, transformat în motiv de propagandă a sistemului care panichează și isterizează o societate și așa obosite de mesaje controversate, de crize, certuri și ”amenințări”, de „pericole”

BUCUREȘTI, 3 aug – Sputnik. Ieri, Mircea Geoană și Nicolae Ciucă au transmis condoleanțe după ce Dan Tătaru,  fost senator și secretar de stat a decedat, în putere fiind.

”Am aflat cu tristețe despre trecerea la cele veșnice, la numai 51 de ani, a lui Dan Tătaru, fost senator al României și secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale în două mandate”, a transmis generalul Ciucă.

Fostul senator fusese depistat pozitiv COVID -19 și, deși cei doi înalți demnitari nu spun asta, titlurile multor publicații au preluat ideea că ar fi fost ucis de teribilul virus!

”Tragedie : un fost senator, ucis la doar 51 de ani de COVID19”, titrează Radu Tudor pe blogul său, arătând că ”Dan Tătaru a decedat la Spitalul Moinești, în urma înrăutățirii stării sale de sănătate pe fondul infecției cu noul coronavirus”.

În emisiunea sa, propagandistul NATO a făcut un adevărat elogiu unui politician relativ necunoscut, ajuns în funcție pentru că făcea parte din echipa unui magnat băcăuan și lider PSD local, Virgil Mândru, printre altele asociat cu… Sebastian Ghiță la una dintre societățile la care a lucrat și regretatul senator ( o societate din domeniul viticol din Prahova).

Senatorul nu a fost o mare ”personalitate”, așa cum s-a străduit Radu Tudor să-l prezinte, a făcut destul de târziu o facultate privată și niște cursuri în domeniul Apărării și securității. A părăsit PSD, alăturându-se nu doar lui Mircea Geoană ”în proiectele sale până la a ajunge secretar general adjunct NATO”… ci și lui Marian Vanghelie, motorul acelui partid.

Pe aceeași cale politico-afaceristă a obținut regretatul politician și funcțiile la MApN, nu pentru merite speciale, profesionale.

Nu vrem să aruncăm un blam asupra fostului senator, ci numai să atragem atenția că, în timp de figuri marcante ale politicii românești au murit nebăgate în seamă de presă, în cazul de față avem de-a face cu o ”umflare cu pompa”. De ce? Care să fie motivul?

Evident, ar fi fost „ucis de Covid”! Dar a fost el ucis de Covid? Din ceea ce spune însuși Radu Tudor, reiese însă altceva!

Jurnalistul spune că ”aseară, în jurul orei 17, a vorbit la telefon cu mai mulți cunoscuți, spunându-le că e bine, e formă ușoară”. Ori, peste puțin timp a decedat!

Radu Tudor trage concluzia imediat: ”S-a întâmplat ”o evoluție absolut fulminantă (?!) de la o stare normală, lumea, era autoironic (…) de la 18 a început să se simtă rău, și cei de la spitalul din Moinești l-au pregătit pentru intubare”. După ce a fost intubat s-a pus problema să fie dus la București, dar în câteva ore starea s-a deteriorat și nu a mai putut fi transportat la București.

”Un om pe care l-am cunoscut, pleznea de sănătate”, spune Radu Tudor, ceea ce, desigur, e o afirmație forțată, pentru că e greu de crezut ca vedeta TV să fi păstrat o asemenea legătură cu un politician relativ obscur și retras de 4 ani din zona publică. Mai ales că Radu Tudor nici nu e medic să fie sigur că pleznea de sănătate!

Desigur, ziaristul nu pierde prilejul folosirii morții fostului senator pentru propaganda sa constantă: ”Cred că acest caz trebuie să fie un foarte puternic semnal de alarmă pentru acei indivizi care răspândesc falsul , minciuna, manipularea, și care vă îndeamnă într-un mod absolut criminal să nu credeți în efectul acestui virus periculos”.

Reamintim că NU s-a vorbit de vreo autopsie, NU există nicio confirmare că nu ar fi avut comorbidități - iar ipoteza evoluției ”fulminante” datorită virusului este greu de acceptat. Adică, în doar câteva ore, fără semnale anterioare, virusul să-i provoace o embolie fatală pulmonară.

În schimb, e mai posibil ca panica indusă de sistem să-l fi făcut pe politician – supraponderal evident, să sufere altceva – un infarct miocardic, de exemplu, sau un atac vascular cerebral. Altfel spus, prin transformarea acestei boli într-o amenințare colosală, orice simptom, oricât de mic, îi provoacă o panică teribilă pacientului!

Cu alte cuvinte, e posibil ca însuși sistemul să-l fi ucis pe regretatul senator – și nu vorbesc aici de medicii de la Moinești, ci de sistem, în totalitatea sa, inclusiv de mass media folosită pentru a transmite această isterie.

Pe pagina lui Radu Tudor s-au postat multe mesaje, unele foarte dure, dar multe punând accent pe necesitatea autopsierii, înainte de a se formula concluzii în spațiul public.

Ne-a atras atenție un comentariu al unui medic, care lucrează la un centru din străinătate, dr. Carmen Ileana Ebrașu:

”Sunt medic neurolog, practic medicina din 1985. Domnule Tudor - sunt de părere ca domnul Tătaru a suferit un infarct miocardic, nu infecția cu Covid i-a provocat moartea. Aștept autopsia”.

Medicul îi reproșează lui Radu Tudor – ”Așa ați afirmat și despre un pacient din Galați.... fără comorbidități... etc. A decedat in urma unui infarct cardiac. Nici acum nu v-ați cerut scuze pentru dezinformare.

”Dezinformați și încercați să creați panică referitor la infecția cu Covid. Atâta timp cât nu se fac autopsii care să susțină diagnosticele de deces - cum vă permiteți să afirmați ca oamenii mor DE COVID?”, scrie dr. Carmen Ileana Ebrașu.

Concluzia: un exemplu de caz tragic, transformat în motiv de propagandă a sistemului care panichează și isterizează o societate și așa obosite de mesaje controversate, de crize, certuri și ”amenințări”, de „pericole” – toate survenite în ultimii 10-12 ani, de când aici ar fi trebui să curgă lapte și miere, odată cu intrarea noastră în UE, NATO și diverse ”parteneriate”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

749
Tagurile:
Senator
Nav[ de transportare a GNL

Anul 2020: Uraganele și bandele determină prețul global la gaze

61
(reînnoit 19:14 21.09.2020)
Piața gazelor își revine treptat: prețurile de piață din Europa și regiunea Asia-Pacific (pentru piața GNL) sunt de 130 de dolari și respectiv 150 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Există motive pentru creșterea prețurilor atât din partea cererii, cât și din partea ofertei. Pe parcursul a opt luni ale acestui an, importurile sumare de GNL s-au dovedit a fi, chiar dacă cu 1,3 la sută, dar totuși mai mari decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent. India și China arată o creștere accentuată a importurilor de GNL în iulie și august, scrie Alexandr Sobko pentru RIA Novosti.

Adică, dacă facem o simplă evaluare, cererea globală de GNL este acum la nivelul anului trecut, în ciuda faptului că cererea de gaz din conducte este mai mică (acest lucru se poate observa și din exporturile rusești către Europa, iar China reduce importurile de gaze din Asia Centrală). Dar piața GNL are de asemenea un exces de capacitate, deoarece au fost finalizate și au fost lansate în contextul actual uzinele din valul anterior de investiții (în principal SUA).

Prin urmare, și eșecurile din partea ofertei au contribuit la stabilizarea prețurilor: uzina plutitoare Prelude din Australia încă nu funcționează (există probleme tehnice acolo), în aceeași țară una dintre liniile de Gorgon LNG a fost oprită. Despre SUA s-a discutat mult.

Din cauza recentelor prețuri extrem de mici, care nu acopereau nici măcar costurile de exploatare, transporturile de GNL în vară au fost reduse la jumătate sau sub capacitatea planificată a centralelor, acum exporturile își revin treptat odată cu creșterea prețurilor globale, dar sezonul uraganelor împiedică o revenire rapidă la normal. Creșterea exporturilor din SUA va exercita din nou presiuni asupra prețurilor în următoarele luni.

Adică, recuperarea cotațiilor încă nu pare a fi sustenabilă (să adăugăm la aceasta și depozitele pline) deși, potrivit unor prognoze, prețurile spot din Asia pot chiar să depășească 200 USD la mia de metri cubi în timpul sezonului de încălzire. Aceste cifre corespund deja unui preț acceptabil pe termen lung pentru toți producătorii. Însă există o reținere: un astfel de nivel al prețului ar trebui să fie mediu anual și nu numai ”pe timp de iarnă”.

Dar anul este dificil, atipic, nu se pot trage concluzii pe termen lung. Toată lumea este interesată de perspective. Și iată cel mai interesant lucru: anul acesta, pentru prima dată în douăzeci de ani, nu a fost luată nicio decizie nouă de investiție privind construcția de noi instalații de lichefiere.

Previziunile pentru rezultatul acestui an sunt de la zero la una sau două decizii. Reamintim că un număr record de decizii de investiții au fost luate anul trecut, iar acest lucru s-a întâmplat, la rândul său, după o pauză lungă de trei ani (2016-2018, un număr mic de decizii) din cauza reinvestirii în ciclul anterior (2011-2015).

De ce se întâmplă asta? Răspunsul este unul simplu: toate companiile petroliere și de gaze și-au pierdut o mare parte din venituri și, prin urmare, își reduc programele de investiții. Dar, după cum știți, investițiile au scăzut doar cu o treime, așa că s-ar părea că ceva ar trebui să revină și pentru GNL.

O parte din răspuns este că, în ultimii ani, piața GNL s-a dezvoltat în mod paradoxal. Pe de o parte, vedem surplusul actual de gaze, precum și concurența intensă în viitor (Qatar, SUA, Rusia, Africa de Est), toate acestea nu contribuie la prețuri ridicate și nici nu trimit suficiente semnale de piață pentru investiții în proiecte noi.

În același timp, piața este considerată una promițătoare (cererea de gaze va crește indiferent de scenariile posibile, chiar și în cele mai ecologice). Unul dintre factorii determinanți ai dezvoltării pieței a fost participarea CTN-urilor de petrol și gaze, care treptat au început să treacă de la petrolul „care bate în retragere” la promițătorul GNL.

Acum, odată cu scăderea prețului petrolului, companiilor transnaționale petroliere nu le arde de asta. În plus, unii dintre petrolieri sunt nervoși și anunță o „ecologizare” bruscă a planurilor lor de investiții. La rândul lor, giganții petrolieri care doresc să rămână dedicați combustibililor fosili se află de asemenea în situații dificile. Acest lucru poate fi văzut în exemplul ExxonMobil, a cărui poziție financiară se află acum într-o situație dificilă.

Această companie avea planuri (și, așa cum era de așteptat încă anul trecut, cu decizii ”rapide” de investiții), două proiecte majore și mari de GNL: Golden Pass LNG în SUA (împreună cu Qatar Petroleum) și Rovuma LNG în Mozambic. Ambele au fost lăsate pentru vremuri mai bune, luarea deciziilor privind uzina americană se va reține cu cel puțin un an, în Mozambic - până în 2023. Planurile de extindere a fabricii de GNL existente în Papua Noua Guinee sunt de asemenea respinse, pentru vremuri mai bune.

Bineînțeles că și restul fabricilor americane nu se grăbesc să ia noi decizii, deoarece acum este dificil să garantezi construcției contracte pe termen lung pentru vânzarea de GNL. Situația din Africa de Est în ansamblu stagnează. Reamintim că defileul acestei regiuni (Mozambic, Tanzania) a fost considerat unul dintre noile centre de producție promițătoare. Despre amânările proiectului Exxon a fost deja amintit.

Dar iată uzina de GNL, asupra căreia s-a luat deja decizia anul trecut, GNL Mozambic (controlată de Total), este împiedicată cu regularitate de grupurile extremiste care operează în regiune, ceea ce pune sub semnul întrebării finalizarea acesteia în termen. Iar despre planurile privind uzinele din Tanzania aproape că nu-și mai amintește nimeni în ultima vreme.

Din toate acestea s-ar putea concluziona că, pe termen mediu, vom vedea un deficit de aprovizionare. Ar fi fost așa dacă nu ar fi fost planurile Qatarului de creare a mai multe fabrici noi. Încă nu există o decizie oficială de investiții, dar sunt în curs lucrări preliminare. Iar prețul de cost redus al GNL va permite Qatarului să construiască fără ca să țină cont prea mult de costuri.

În cele din urmă, un alt factor care creează incertitudini: mecanismele de stabilire a prețurilor. În ciuda dezvoltării pieței spot, până de curând, prețul la petrol a permis producătorilor de GNL să garanteze rambursarea. În același timp, pe fondul petrolului scump și al concurenței în creștere a GNL, coeficientul acestei legături în contractele noi a scăzut continuu în ultimii ani.

Acum petrolul este mai mic, dar este puțin probabil ca cumpărătorii să dorească să revină la coeficienții vechi și înalți. Iar la un preț al petrolului de 45 de dolari și un factor de referință recent de 0,11, GNL va costa doar aproximativ 5 dolari pentru un milion de BTU, sau aproximativ 180 de dolari pentru o mie de metri cubi. Și cumpărătorii sunt din ce în ce mai interesați de gaz la prețuri spot, mai ales că odată cu încheierea treptată a contractelor pe termen lung pentru Qatar, tot mai mult GNL din această țară va intra pe piața de schimb.

Să reamintim, de asemenea, că țările în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific sunt capabile să „digere” volume mari de gaze (care este motivul prognozelor unei dublări a pieței GNL în 15 ani), dar numai la prețuri mici, maxim 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, sau mai bine mai puțin.

Toți acești factori duc la incertitudini și la un anumit paradox al dezvoltării pieței. Gazul natural în general și GNL în special rămâne un combustibil foarte promițător, dar pe o piață extrem de competitivă, cererea pentru care, la rândul său, va crește constant doar la prețuri suficient de mici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

61
Tagurile:
preț, gaz, Uragan
Tematic
După Bulgaria, și Ungaria a semnat cu Gazprom pentru gaz ieftin
Incendiu masiv și explozii după ce un camion cu gaz a lovit un autobuz şcolar - VIDEO
Turkish Stream a fost lansat: care vor fi prețurile la gaz?
Ingrid Mocanu pune GAZ PE FOC în cazul morții Cristinei Țopescu: ”O fi fost plătită?”
Înfrângerea PSG în finala Ligii Campionilor: Champs-Élysées, între gaz și fumigene

Загрузка...
Daniel-Cătălin Zamfir

Daniel Zamfir și Cozmin Gușă aruncă în aer raportările COVID

935
O metodă mai mult decât cinică este pe cale de a fi folosită contra PSD – dezvăluirea vine de la doi oameni foarte bine informați și se suprapune peste câteva incidente recente

BUCUREȘTI, 21 sept – Sputnik. O dezvăluire „nucleară”: reportările COVID sunt manipulate politic! Cei care spun asta sunt doi politicieni foarte bine informați, senatorul Danie Zamfir și fostul deputat Cozmin Gușă, consultant politic de top. 

Astfel, Cozmin Gușă a declarat la RTV că Guvernul se pregătește ”să manipuleze datele Covid, pentru a le folosi în scop electoral”.

Surse ”din anturajul lui Ludovic Orban” i-au dezvăluit lui Gușă că în zilele următoare Guvernul va ridica raportările infectărilor Covid la 2.000 de cazuri pe zi, motivul fiind unul uluitor: înspăimântarea electoratului vârstnic al PSD!

”Acest Covid va fi folosit electoral și, din nefericite, în următoarele 2-3 zile, Guvernul va raporta 2.000 de infectări cu un singur scop, să sperie electoratul PSD-ului, pe care ei îl cred de generația a treia și mai fricos de boală”, spune Gușă.

Consultatul politic recunoaște că metoda e valabilă ”doar pe jumătate”, deoarece ”este într-adevăr un electorat mai vârstnic, dar pentru vot eu cred că vor risca”.

”Este un calcul cinic de a folosi Covidul în scop electoral”, a declarat Gușă. Subliniind că ”am informațiile acestea de la oameni de lângă Orban, care  ”sunt speriați de manipularea acestor cifre și folosirea lor în scop electoral”.

În același timp, senatorul Daniel Zamfir este de acord că scenariul manipulării raportărilor ”începe să prindă contur”. Iar principala țintă este Capitala.

”Azi, focar de COVID. Unde? În București! Unde sunt cele mai multe cazuri raportate? În București, normal! Nu contează ca în București peste 60% din cei care se testează NU sunt din București, cifrele cele mai mari TREBUIE raportate în București”, scrie senatorul într-o recentă postare.

Iar de aici – teoria și demonstrația: ”Va gândiți, cumva, ca și mine, că vor crește cazurile alarmant - în București, bineînțeles - de mâine încolo?”.

Și, atenție – Zamfir merge exact pe informația pe care o dă Cozmin Gușă: ținta este electoratul în vârstă – oamenii mai în vârstă, speriați de autorități, vor alege să nu iasă la vot?”.

Pe de altă parte, Daniel Zamfir consideră că „dacă au ajuns la scenariul asta, e clar că Plicușor e în cădere liberă...”.

Să nu uităm că, recent, autoritățile au comis o ”gafă”, reportând un număr uriaș de vindecări, ceea ce s-a dovedit ulterior fals. De asemenea, în timp, presa a sesizat cum se vehiculează direct – sau prin oameni din presă afiliați guvernului – decese ”de Covid”, fapt care s-a dovedit ulterior fals.

Deci, o manipulare a raportărilor COVID este o posibilitate de netăgăduit.

935
Tagurile:
COVID-19, Cosmin Guşă, Daniel Zamfir

Загрузка...

În Georgia s-au încheiat exercițiile “Noble Partner 2020”. Ce căută militarii NATO în țară

0
(reînnoit 20:45 21.09.2020)
Organizatorii declară că scopul acestor exerciții este sporirea capacității de apărare a Georgiei, SUA și statelor partenere, precum asigurarea stabilității în regiunea Mării Negre. Experții consideră însă că scopul este cu totul altul.

În Georgia s-au încheiat exercițiile internaționale “Noble Partner 2020”. Pentru a participa la manevre, în țară au sosit aproximativ 3 mii de militari din SUA, Polonia, Franța, Marea Britanie. Ambasadorul american a declarat că țările vor să îmbunătățească capacitatea de luptă prin eforturi comune și să susțină securitatea în regiunea Mării Negre. Totuși, ce se ascunde în spatele acestor declarații? De ce militarii NATO au ales anume Georgia pentru manevre? Ce crede Rusia despre aceste exerciții?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tematic
Antrenament sau spectacol: Exercițiile Forțelor Aeriene și ale marinei SUA în Marea Neagră
Butoiul cu pulbere din Mediterană: Turcia și Grecia, exerciții militare rivale
În Belarus au demarat exercițiile militare "Frăția Slavă 2020"

Загрузка...