Daniel-Cătălin Zamfir

Zi grea pentru Cîțu. Daniel Zamfir: ”Pentru nerespectarea legii există Parchetul!”

1569
(reînnoit 11:11 15.06.2020)
Problema acestor datorii este una neclară – la fel ca împrumuturile făcute de Florin Cîțu – subiect asupra căruia Daniel Zamfir a insistat în repetate rânduri.

BUCUREȘTI, 15 iun – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Cel mai controversat ministru al Guvernului Orban, Florin Cîţu, este invitat azi, începând cu ora 14,00, la o audiere în comisiile reunite de buget-finanţe şi economică din Senat.

Inițial, audierea a fost programată pe 10 iunie, dar Florin Cîţu a amânat, motivând că ”nu îi voi putea da curs dat fiind timpul scurt în care a fost transmisă aceasta”.

Tema principală a audierii va da naștere multor comentarii, pentru că se referă la ”analiza concluziilor Raportului de ţară al agenţiei americane de rating Standard&Poors, respectiv menţinerea ratingului suveran al României la nivelul BBB, precum şi aspecte referitoare la perspectiva negativă generată de scăderea veniturilor bugetare ca urmare a contracţiei economice din ultimele luni”.

Preşedintele Comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir punea în prim plan contrastul între ”perspectiva negativă a economiei româneşti” pe care o transmitea agențiile internaționale și ”perspectivă pozitivă” a ministrului Finanțelor Publice.

”Comisia Europeană ne spune că deficitul va fi dublu decât ne spune Cîţu, BNR avertizează în legătură cu împrumuturile excesive şi iminenta prăbuşire a economiei, Agenţia de rating S&P ne spune că ne ducem în jos, în timp ce ministrul nostru de Finanţe ne asigură că ne vom reveni cel mai repede din Europa după corona-criză!”, consemna Zamfir pe 6 iunie, la o zi după ce Standard & Poor's confirmat ratingul României la "BBB-/A-3.

Problema pe care unii și-o pun că Florin Cîțu nu se va prezenta la audierea de azi, Zamfir citează Constituția României:

”Art. 111 alin. (2) : ”Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie”.

Senatorul a fost întrebat ”Daca este obligat, data trecută de ce nu a venit?”.

”A invocat că regulamentul spune să-l anunțăm cu 48 de ore înainte”, a răspuns Zamfir, completând – ”Acum nu mai are ce să invoce”.

O cititoare subliniază: ”Dvs. sunteți in Parlament, așa ca dvs. nu trebuie să acceptați încălcarea Constituției!”

Daniel Zamfir răspunde ferm: ”Pentru nerespectarea legii există Parchetul”.

”Domnule Zamfir, ce poate păți dpdv legal /penal acest sau orice alt nem(…) care încalcă cu bună știință Constituția?”, întreabă un alt cititor. ”Doar Parchetul decide”, a răspuns sec Zamfir.

Reamintim că pe 5 iunie, Standard & Poor's a confirmat ratingul României la ”BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, menținând perspectiva negativă. Ori, problema acestor datorii este una neclară – la fel ca împrumuturile făcute de Florin Cîțu – subiect asupra căruia Daniel Zamfir a insistat în repetate rânduri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1569
Tagurile:
Florin Cîţu, Daniel Zamfir
The US and EU flags, top left and right, fly in separate directions at the European Council building in Brussels

UE, demers fulminant contra politicii și tupeului SUA! România, ca de obicei, e pe invers!

248
(reînnoit 08:12 15.08.2020)
Doar 3 state UE, printre care și România, NU au semnat o notă de protest trimisă la Washington de 24 din cele 27 de state UE, față de presiunile SUA asupra proiectului Nord Stream 2. Iohannis, Orban și Aurescu NU au spus nimic despre asta!

BUCUREȘTI, 15 aug – Sputnik. Publicația germană Die Welt publică o știre de senzație: 24 din cele 27 de ţări membre UE au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream 2 - ca o încălcare a dreptului internațional.

Cotidianul german scrie în ediția online de vineri, 14 august, că pe 12 august s-a făcut  o intervenție diplomatică lan Departamentul de Stat al SUA cu privire la sancțiunile SUA vizând gazoductul Nord Stream 2.

”24 de state membre au luat parte la intervenția diplomatică, care a avut loc prin videoconferință”, au declarat surse diplomatice UE pentru ”Die Welt”

Potrivit cotidianului german, protestul european împotriva imixtiunii SUA „a primit în mod neașteptat un sprijin puternic”, iar comentatorii subliniază că deși construcția conductei între Rusia și Germania a fost criticată de multe țări europene, în cazul de față Uniunea Europeană a arătat ”un acord de anvergură pentru a respinge interferențele americane”.

Washingtonul a replicat că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei, o idee exprimată și de Donald Trump în repetate rânduri. ”E normal ca Germania să facă afaceri cu Rusia, comerț – dar eu NU consider Energia comerț!”, a spus Trump.

Problema este care sunt cele 3 țări europene care NU au participat la demersul european contra politicii de imixtiuni a Washingtonului? Este România printre ele, demonstrând o fidelitate față de SUA până la pierderea deciziei suverane în interes propriu?

Răspunsul pare a fi da! Din surse diplomatice, cele 3 țări care au făcut notă discordată sunt Polonia, Lituania și… România!

Deci, din nou România s-a situat în afara trendului european – iar Iohannis, Orban și Aurescu, cei care au decis asta, NU au spus nimic! Oare va reacționa cel puțin Opoziția? Probabil că da, cu excepția PSD Ciolacu.

Întrebarea vine firesc: care este interesul României să se fie în afara demersului UE? După ce face tot ce poate pentru a strica relațiile cu China și Rusia?  Ce avantaje oferă SUA în schimb? Deocamdată oferă doar… facturi și încălcări flagrante ale suveranității naționale, prin imixtiuni directe în politica internă de la București. (vezi cum a certat ieri ambasadorul SUA Parlamentul român că nu a dat niște legi pe care el le-ar fi cerut!)

Reamintim că Germania, care deţine Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, a respins  ameninţările Administraţiei Donald Trump în privința proiectului Nord Stream 2.

”Niciun stat nu are dreptul de a dicta Uniunii Europene politica energetică - iar aceste acţiuni (ale SUA, n.n.) nu vor avea succes - sancţiunile asupra partenerilor sunt în mod clar un pas pe un drum greşit”, a declarat marți Heiko Maas, ministrul german de Externe, în cursul unei întâlniri cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, la Moscova.

De asemenea, Heiko Maas a subliniat că în mandatul Germaniei în fruntea UE se va încerca să se consolideze suveranitatea Uniunii Europene.

”Europa are valori şi interese - dacă ne sunt afectate interesele, atunci vom aduce în discuţie acest lucru”, a declarat Heiko Maas.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

248
Tagurile:
România, Nord Stream 2, SUA, UE, Europa

Загрузка...
Petrol

SUA au cumpărat cantități imense de petrol din Rusia

202
(reînnoit 18:29 14.08.2020)
SUA au cumpărat la greu petrol rusesc, în ciuda faptului că încearcă să împiedice construcția gazoductului Nord Stream – 2 în Europa. De ce au fost nevoiți americanii să apeleze la produsele petroliere din Rusia.

MOSCOVA, 14 aug – Sputnik, Natalia Dembinskaia. În ultima jumătate a anului SUA au primit din Rusia peste nouă milioane de tone de produse petroliere. E o cifră record în ultimii 16 ani. Totodată Washington încearcă că orice preț să blocheze Nord Stream – 2 pentru a nu admite dependența Europei de resursele energetice rusești. De ce americanii au devenit dependenți de ruși, aflați într-o analiză a agenției RIA Novosti.

Exporturi record

Din vânzarea produselor petroliere în SUA, Rusia din ianuarie până în iulie a câștigat peste 2,2 miliarde de dolari, arată datele Serviciului Federal Vamal (FTS) al Rusiei. Peste ocean au fost expediate peste 7,46 milioane de tone, ceea ce reprezintă 12 la sută din totalul exportului. Cea mai mare cantitate a fost achiziționată de Olanda – 12,19 milioane de tone, iar americanii se află pe locul doi, locul trei este ocupat de Malta, cu 4,4 milioane de tone.

Olanda și Malta sunt niște huburi de tranzit, de acolo produsele petroliere pleacă în alte state. Adică, de facto, exportul în SUA ar putea fi mult mai mare, pentru FTS nu ia în calcul astfel de livrări.

Într-adevăr, potrivit datelor Administrației pentru Informații Energetice a SUA (EIA), importul american al petrolului rusesc în primele cinci luni a ajuns la 68 milioane de barili sau 9,3 milioane de tone.

E o cifră mai mare decât cea prezentată de FTS pentru ultimele șase luni, pentru că EIA înregistrează țara de origine, nu țara producătoare.

Totodată, în iulie americani și-au sporit achizițiilor de păcură rusească – cu 16 la sută față de luna iunie.

Nu au cu ce substitui

Problema constă în faptul că SUA s-au privat de petrolul greu venezuelean, iar tehnologia unor întreprinderi de prelucrare a petrolului nu-și permit utilizarea doar a petrolului ușor, care vine din bazinul Permian sau Texasul de Vest. Acesta trebuie amestecat cu petrolul greu, care era procurat în America de Sud. Însă Trump a aplicat sancțiuni împotriva companiei venezuelene PVSDA, și la întreprinderile de prelucrare a petrolului au apărut mari probleme cu materia primă.

În cea mai dificilă situație se află uzina din Golful Mexic și coasta de Est, inclusiv Citgo Petroleum, Valero Energy, Chevron.

O alternativă ar putea deveni petrolul din Arabia Saudită, al cărui componență chimică este apropiată, însă saudiți au refuzat să-și sporească producția. Drept urmare, economia a câștigat în fața politicii și americanii au fost nevoiți să se adreseze Rusiei.

“Washington întreprinde totul pentru a nu permite Gazpromului să finalizeze construcția Nord Stream 2. Însă acest lucru nu împiedică cooperarea, există niște interese economice care coincid”, menționează Aleksandr Razuvaev, directorul Centrului Informațional-Analitic “Alpari”.

“Ultimele procese geopolitice din lume au repartizat piața de petrol în favoarea Rusiei, pentru că SUA au renunțat la livrările din două alte state, cărora le-au aplicat niște sancțiuni. În acest fel, Urals a devenit singurul tip de petrol greu accesibil”, confirmă Aleksandr Dujnikov, cofondatorul grupului de companii A3F Group.

Pe lângă niște caracteristici necesare, materia primă rusească este atrăgătoare și prin prețul mai mic. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, marca Urals a fost cotată în ianuarie – iulie la un nivel mediu cu 40,34 de dolari pentru un baril, pe când în ianuarie – iulie a anului trecut cu 65,27 de dolari.

Totodată a scăzut semnificativ și costul transportării. Odată cu relaxarea măsurilor împotriva coronavirusului, consumul de combustibil a crescut – oamenii au început să circule mai mult și să zboare cu avioanele.

O criză în domeniu

Din cauza prăbușirii prețurilor la petrol, numărul sondelor s-a micșorat în SUA până la un nivel minim. Conducta petrolieră Dakota Access a fost închisă din cauza încălcării normelor ecologice.

Producția a scăzut de la 13,1 până la 11,1 milioane de barili pe zi, iar această problemă a afectat în cea mai mare măsură câmpurile de șist din SUA – Permian, Eagle-Ford, Bakken, Niobrom, Anadark, Appalachian și Haynesville. Potrivit prognozei EIA, dată publicității pe 11 august, capacitatea medie de producție în domeniul petrolier în acest an va constitui 11,26 de milioane de barili pe zi, iar în 2021 – 11,14. Spre decembrie anume americanii vor contribui cel mai mult la reducerea livrărilor mondiale de petrol, consideră EIA.

Potrivit datelor Haynes & Boone, din ianuarie 36 de companii de petrol și gaz au anunțat lansarea procedurilor de faliment, datoriile cărora se însumează la peste 25,2 miliarde de dolari. E vorba, inclusiv, una din cele mai mari companii din domeniul șistului Whiting Petroleum, California Resources, dar și pionerul din domeniu - Chesapeake Enеrgy. În iunie, un alt cel mai mare producător, Extraction Oil & Gas, a solicitat demararea procedurii de faliment, fiind în incapacitate de plată.

Potrivit aprecierilor Rystad Energy, până la sfârșitul acestui an, aproximativ 150 de ce companii în domeniul petrolului și gazelor se vor declara în incapacitate de plată. Extracțiile de șist vor scădea sub cinci milioane de barili pe zi. În cele din urmă, prezice ShaleProfile Analytics, sectorul va pierde peste o treime din capacitățile de producție.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

202
Tagurile:
petrol, Rusia, SUA
Tematic
În zonele petroliere din Libia ar putea izbucni lupte teribile
Gazprom Neft a furnizat în China prima partidă de petrol arctic
OPEC + relaxează restricțiile privind producția de petrol
„Se apropie sfârșitul epocii”: Experții promit un mare șoc petrolier

Загрузка...
Proteste în Minsk

În ce condiții Belarus poate cere ajutor militar de la OTSC

0
(reînnoit 21:55 15.08.2020)
În ce condiții Belarus ar putea solicita ajutorul Rusiei în conformitate cu Tratatul pentru Securitatea Colectivă.

CHIȘINĂU, 15 aug – Sputnik. Republica Belarus va putea solicita ajutorul Organizației Tratatului pentru Securitatea Colectiv doar dacă apărarea acesteia este amenințată din afară, a declarat agenției RIA Novosti, purtătorul de cuvânt al OTSC, Vladimir Zainetdinov.

“În cazul în care sistemul ei de apărare este amenințat din afară, în conformitate cu tratatul pentru securitatea colectivă, articolul 4, ea are dreptul să solicite ajutor”, a declarat el, fiind întrebam în ce caz Belarus se poate adresa OTSC.

Deocamdată, secretariatul OTSC nu a primit nicio solicitare din partea Republicii Belarus, iar dacă o astfel de cere va veni, ea va fi examinată în ordinea stabilită. Toate deciziile sunt luate după consultarea tuturor statelor membre, a mai declarat reprezentatul OTSC.

Mai devreme, Sputnik Belarus a anunțat că președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukașenko, a declarat că a convenit cu liderul rus, Vladimir Putin, asupra acordării unui ajutor republicii la prima solicitare în cazul în care va fi pusă în pericol securitatea țării. Totodată, Lukașenko a făcut trimitere la acordurile celor două state în cadrul OTSC și a Uniunii Statale.

0
Tagurile:
OTSC, Aleksandr Lukașenko, Minsk, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Putin și Lukașenko au discutat despre situația din Belarus
Lukașenko: Nu voi ceda puterea nimănui. Vom ține situația sub control
Lukașenko a convenit cu Putin asupra unui ajutor în asigurarea securității țării
Lukașenko, supărat pe grevele muncitorilor: E un cuțit în spate!

Загрузка...