Grupul aerian de luptă rusesc de pe aeroportul Khmeimim din Siria

Pentru ce-i trebuie Rusiei extinderea bazelor militare în Siria

428
(reînnoit 11:11 02.06.2020)
Prin extinderea ariei bazelor militare din Siria, Rusia își consolidează poziția internațională și își sporește influența constructivă în zona Mediterana și în Orientul Mijlociu, consideră observatorul militar Sputnik, Alexander Hrolenko.

Analiză de Alexandr Hrolenko, expert militar

Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat, pe 29 mai, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării să poarte discuții cu reprezentanții Siriei cu privire la transferul suplimentar de imobile și al unei părți a acvatoriului către bazele militare rusești. După ce a ajuns la un acord cu partea siriană, agențiile ar trebui să îl semneze în numele Federației Ruse. Aceasta nu este o decizie spontană, ci o continuare a unei strategii verificate și dezvoltarea unei tactici - în conformitate cu situația și în deplină conformitate cu dreptul internațional.

Răspunzând provocărilor vremii, Rusia trebuie să-și sporească influența politico-militară în zona Mediterana și Orientul Mijlociu și pentru zeci de ani să mențină contingentul militar în Siria. În primul rând, pentru a menține stabilitatea internațională. Astăzi, după retragerea majorității trupelor iraniene și întoarcerea acasă a forțelor libaneze Hezbollah, grupul rus rămâne singura forță străină care combate cu succes și în mod legitim organizațiile teroriste pe pământul sirian. În termeni tactici, extinderea teritorială a instalațiilor militare rusești este necesară pentru a asigura în mod fiabil perimetrul de securitate în Tartus, Khmeimim și, eventual, în altă parte a țării.

În Siria, există două mari instalații militare rusești - baza aeriană Khmeimim (un grup de aviație are sediul permanent aici) și punctul de sprijin logistic (PMTO) Tartus (un contract de arendă pentru 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii pe timp de 25 de ani, este dislocat un grup al forțelor maritime). Voi aminti cu această ocazie că la solicitarea oficială a Damascului, din septembrie 2015, în Khmeimim a fost înființat un grup aerian al forțelor aeriene ruse și a început o operațiune militară împotriva grupării teroriste SI, care este interzisă într-o serie de țări. Ulterior, în 2017, Moscova și Damascul au semnat un alt document, potrivit căruia până la 11 nave rusești (inclusiv submarine cu reactoare nucleare) pot avea bazare în Tartus și este planificat să fie extinse capacitățile de reparație ale portului.

Stabilitate regională

Desigur, Siria salută extinderea prezenței militare ruse pe teritoriul său - pe uscat și pe mare. Este atât de evident și de necontestat, încât anumite tentative ale Occidentului par a fi ridicole în încercarea de a distruge prestigiul Federației Ruse din regiune prin dezinformări despre unele neînțelegeri între Damasc și Moscova în domeniul cooperării militare și tehnico-militare.

Interacțiunea Siriei cu Rusia este calea către pace și stabilitate în toate sferele vieții, acest lucru este înțeles perfect de jucătorii regionali. Pe de altă parte, prezența în Mediterana a celei de-a 6-a flote a Marinei SUA și ocuparea anumitor zone petroliere din Siria de către trupele americane (fără nicio sancțiune a ONU sau a guvernului legitim al Republicii Arabe) este sursa multor ani de tulburări militaro-politice și amenințări la adresa securității pentru civili.

Tancul Armata
© Sputnik / Владимир Астапкович

La 1 iunie, Statul Major al Forțelor Armate Ruse a numit drept agresive zborurile de recunoaștere aeriană ale SUA în apropierea zonelor în care sunt desfășurate instalațiile militare rusești în Siria și în contradicție cu acordurile semnate cu Rusia. Cu toate acestea, americanii și alți „parteneri” și-au pierdut de ceva timp sentimentul de permisivitate și impunitate în Orientul Mijlociu și în Marea Mediterană - rare cazuri sunt ca să treacă o săptămână fără ca avioanele de luptă rusești Su-35 să nu intercepteze avioanele de cercetare din cadrul flotei a 6-a a marinei americane. Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, în mai au avut loc 17 astfel de episoade. În toate cazurile, zborurile aviației rusești sunt efectuate în conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, manevrele luptătorilor Su-35 indică doar aeronavei de recunoaștere din SUA unde trebuie să zboare.

Un episod de acest fel a ajuns cunoscut în lumea întreagă, când un submarin britanic a încercat să lovească cu rachete de croazieră pe teritoriul sirian și nu a putut face acest lucru, deoarece submarinele ruse au obligat-o să manevreze, apoi l-au scos complet din zona de poziționare.

În legătură cu problemele siriene, reprezentantul special al SUA pentru Siria, James Jeffrey, a declarat recent: "Sarcina mea este să fac din aceasta o mlaștină pentru ruși". Având în vedere dinamica pozitivă de patru ani a reglementării siriene cu mediere multilaterală a Federației Ruse, sarcina de a transforma zona în „mlaștină” probabil nu va fi îndeplinită în viitorul apropiat. Planurile de viitor ale Moscovei sunt foarte clare, a spus mai devreme președintele Putin: ”Suntem acolo pentru a ne proteja interesele în această regiune. Militarii vor fi acolo cât timp este în interesul nostru”. Este logic să presupunem că retragerea trupelor rusești nu este planificată pentru următorii 50 de ani, iar extinderea actuală a spațiului operațional sirian îi va permite Rusiei să răspundă mai eficient la schimbările din regiune.

Armament nou

Desigur, Siria nu este un poligon de testare a armelor rusești, dar s-a întâmplat așa că în timpul operațiunii siriene s-au putut testa modele avansate, iar întreprinderile complexului militar-industrial rus au putut ca ”fiind în linia întâi” să-și îmbunătățească rapid produsele. Această experiență este greu de supraestimat.

Pe scena operațiunilor militare din Siria, pentru prima dată au fost folosite rachete de croazieră ”Calibr”, nave de suprafață și submarine ale Marinei Ruse, folosite în mod individual și în cadrul unui grup din Mările Caspică și Mediterană.

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan
© Sputnik / Сергей Гунеев

Pentru prima dată, aviația cu rază lungă a Rusiei a utilizat împotriva teroriștilor din Siria cele mai noi rachete strategice de înaltă precizie X-101 cu o autonomie de până la 5000 de km (versiunea nucleară a rachetei (X-102) este capabilă să poarte o încărcătură de 250 de kilograme). Această demonstrație a puterii militare este un semnal clar pentru răuvoitori.

În Republica Arabă Siriană, bombardierele Su-34 s-au dovedit a fi extrem de eficiente. Au fost testate cu succes în condiții de luptă și avioane de luptă polivalentă de generația a cincea Su-57, ultimul tanc T-14 ”Armata”, sisteme radio electronice de război (EW) și multe altele.

Practica utilizării de luptă a ultimelor arme rusești în Siria trezește în mod natural interesul potențialilor cumpărători străini: rândul de cumpărători străini pentru bombardierele Su-34 devine din ce în ce mai lung, după negocierile cu Egiptul, India, China și alte țări, Moscova a primit cereri preliminare pentru achiziția T-14 ”Armata”. Poate că operațiunea siriană va fi nu numai benefică reciproc (pentru Damasc și Moscova), ci și rentabilă.

Și cel mai important câștig al Rusiei. În luptă cu un adversar feroce și fanatic, care folosește tactici ale forțelor speciale, drone și comunicații în spațiu, trupele rusești (tineri specialiști și lideri militari cu experiență) au dobândit experiență unică care nu poate fi obținută în niciun exercițiu. Din 2015, un număr semnificativ de trupe ruse au trecut prin Siria și, în realitate, au simțit tensiunea conflictului militar modern, au realizat cât de importante sunt informațiile și comunicațiile și au înțeles cum este asigurată eficacitatea diverselor forțe și echipamente. Astfel, există specialiști din ce în ce mai calificați și instrumente de încredere pentru consolidarea păcii în Rusia.

Părerea autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

428
Alegerile prezidențiale în Belarus

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

249
(reînnoit 17:01 25.09.2020)
Occidentul își va continua o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală.

MOSCOVA, 25 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales, pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței a unei bune părți a populației” republicii, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample oportunități pentru malioțizitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există o abundență suficiente de acțiuni de protest. Astfel, document prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul său, formularea “legitimitatea democratică” face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șezutul Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minsk în practică.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată impunerea și unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechetați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile dimplomatice cu republica după un îngheț îndelungat. Acum câteva zile comisia senatului SUA pentru afacerile internaționale a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei sălăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită o apreciere pentru faptul că a început să-și conștientizeze și, cel mai important, să-și accepte limitele posibilităților.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus a devenit un rezultat, inclusiv, al lecției foarte dureroase a Venezuelei. A trecut peste un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în caltiate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun sau că deloc nu s-au împotmolit, atunci o astfel de strategemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care e nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez. Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură un sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i adevărat, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a implicat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Breuxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm de realizare a viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur în adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic, condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

249
Tagurile:
Polonia, UE, SUA, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

Загрузка...
Donald Trump

Expert: Trump nu vrea se amestece în cazul lui Navalnîi

116
(reînnoit 14:55 25.09.2020)
Un grup de senatori americani propun aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei sub pretextul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi. Ce se ascunde în spatele acestei initiative.

BUCUREȘTI, 25 sep – Sputnik. Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege care prevede aplicare unor sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul bloggerului rus Aleksei Navalnîi. Politologul Vladimir Mojegov a calificat această inițiativă drept niște “vorbe în vânt” într-o intervenție la radio Sputnik și a explicat de ce.

Un grup de senatori americani a înaintat un proiect de lege cu privire la aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi, anunță pe site-ul său senatorul republican Marco Rubio.

Documentul prevede introducerea unor măsuri restrictive împotriva unor demnitari ruși, care, în opinia autorilor, “sunt implicați direct în încălcarea dreptului internațional”, inclusiv în “otrăvirea” lui Navalnîi.

Proiectul de lege determină autoritățile americane să raporteze congresului despre informațiile de care dispune despre resursele financiare ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și anturajul său. Totodată, acesta obligă Casa Albă să răspundă la întrebarea dacă Rusia a încălcat legislația SUA, care interzice utilizarea armelor chimice și biologice.

Pe lângă lui Marco Rubio, documentul a fost aprobat de senatorul republican Mitt Romney, democrații Chris Coons, Ben Cardin și Chris Van Hollen.

Pentru ca proiectul de lege să fie adoptat, acesta trebuie să obțină susținerea senatului, a camerei reprezentanților și să fie semnat de președintele SUA.

În emisia radio Sputnik, politologul rus Vladimir Mojegov a comentat inițiativa senatorilor.

“E o activitate pur publică. Despre ce fel de rapoarte poate fi vorba? Sunt niște lucruri cu totul nerealiste. Toate acestea inițiative reprezintă o pălăvrăgeală, o retorică îndreptată spre tensionarea a atmosferei în plină campanie. În plus, cazul lui Navalnîi este mai curând o agendă a democraților. Republicanii s-au alăturat fără prea multă dorință la astfel de inițiative. În orice caz, Trump are o atitudine foarte atentă și distanțată. Și secretarul de stat Mike Pompeo a spus că va fi nevoie de o reacție doar atunci când se vor cunoaște detaliile incidentului și că, deocamdată, nu este clar ce se întâmnplă”, a spus Vladimir Mojegov.

În opinia lui, americanii ar fi putut obține informații de la nemți cu privire la Navalnîi, însă nu ei nu au adresat astfel de solicitări.

“A fost un soi de pretext pentru sancțiuni, însă, deocamdată, astfel de solicitări nu au fost adresate. Iată de ce cred că e doar vorba de o simplă pălăvrăgeală... E o istorie foarte neclară, iată de ce Trump nu vrea să se implice în ea – e aventură a democraților, în care el nu vrea să se împotmolească. Din câte mi se pare, democrații vor promova insistent această agendă, iar Trump se va distanța”, consideră politologul.

Aleksei Navalnîi a fost internat de urgență în spitalul din Omsk pe 20 august, după ce s-a simțit rău în avion. Medicii ruși l-au diagnosticat cu tulburări metabolice, care au provocat o scădere a nivelului de glicemie. Deocamdată, nu se cunoaște cauzele acestei stări. În sângele și urina lui Navalnîi nu au fost descoperite substanțe toxice.

Ulterior, acesta a fost transportat în Germania. La începutul lui septembrie, guvernul german a declarat că cetățeanul rus a fost otrăvit cu o substanță toxică din grupul “Noviciok”. Moscova a solicitat Berlinului să ofere mai multe informații despre rezultatele analizelor de laborator, însă nu a urmat niciun răspuns.

Totodată, se cunoaște că serviciul german de informații BND are acces la Noviciok începând cu anii 90. În afară de aceasta, substanțele din grupul menționat sunt studiate în peste 20 de state occidentale, inclusiv de Marea Britanie, SUA, Suedia, Cehia.

Rusia, în conformitate cu decretul prezidențial din anul 1992, a încetat orice activități în domeniul dezvoltării armelor chimice, iar în 2017 a distrus toate rezervele de astfel de substanțe, fapt confirmat de OPCW.

116
Tagurile:
SUA, Germania, Rusia, Aleksei Navalnîi, Donald Trump
Tematic
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Berlinul a refuzat să răspundă unde se află sticla din care a băut Navalnîi
Kremlinul a comentat situația probelor în cazul lui Navalnîi
Navalnîi a fost externat - e perfect sănătos
Moscova: Berlinul a refuzat să organizeze discuția lui Navalnîi cu anchetatorii
Moscova acuză Vestul de o campanie de dezinformare în cazul lui Navalnîi

Загрузка...
Proteste în Minsk

Proteste în Belarus: au fost reținuți zeci de demonstranți

0
Câteva zeci de persoane au fost reținute în timpul demonstrațiilor împotriva lui Lukașenko în Minsk.

BUCUREȘTI, 26 sep – Sputnik. Câteva zeci de persoane au fost reținute în timpul manifestațiilor neautorizate în Minsk din această sâmbătă, informează RIA Novosti, citând forțele de ordine din capitala Belarusului.

“Au fost reținute câteva zeci de persoane pentru contravenții administrative”, a declarat serviciul de presă al direcției generale a afacerilor interne a comitetului executiv orășenesc din Minsk.

Sâmbătă la Minsk a avut loc o nouă acțiune de protest a femeilor.

Acțiunile de protest în mai multe localități din Belarus s-au declanșat după alegerile prezidențiale din 9 august 2020, în care victoria a obținut-o actualul șef al statului, Aleksandr Lukașenko.

0
Tagurile:
Proteste, Minsk, Belarus
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Borrell: Rusia poate contribui la un dialog intern în Belarus
Tu -160 rusești au zburat de-a lungul frontierelor Belarusului cu NATO
Bombardierele rusești au zburat de-a lungul frontiere vestice a Belarusului
UE și SUA: Polonia să se descurce singură cu Belarusul

Загрузка...