Nouriel Roubini. (Arhivă)

Știrea serii: celebru economist american, avertisment mondial cele “10 tendințe nefaste”

468
Marele economist Nouriel Roubini a scris o analiză în care arată cele 10 tendințe nefaste și riscante care aduc dezechilibrele și riscurile ce afectează economia globală și sunt exacerbate de greșelile din politică

BUCUREȘTI, 24 mai, Sputnik, Dragoș Dumitriu. Unul dintre cei mai cunoscuți economiști ai lumii, americanul Nouriel Roubini, cel care a anticipat criza din 2008, vine acum cu un avertisment mondial: urmează nu doar o recesiune, dar și o recuperare extrem de lungă.

Supranumit Dr. Doom datorită analizelor sale cu rezultat sumbru, Nouriel Roubini, a scris o analiză pentru ”Project syndicate” în care arată că după criza financiară din 2007-09, dezechilibrele și riscurile care afectează economia globală au fost exacerbate de greșelile de politică.

”Mai degrabă decât să abordeze problemele structurale pe care le-a dezvăluit colapsul financiar și recesiunea care a rezultat, guvernele au dat creat riscuri și discrepanțe majore, care au făcut inevitabilă o altă criză”, scrie Roubini.

În contextul actualei situații, Roubini arată că revenirea economiei ar putea fi în formă de ”U” – varianta optimistă - sau chiar în formă de ”L”, adică o variantă mai lentă, cu o recesiune mai puternică – adică după scădere, economia nu revine puternic, ca în cazul ”U”, ci se menține la cotă scăzută timp îndelungat. Ori, acum economistul vede o variantă de revenire care include ambele – mai întâi „U”, apoi ”L”.

”Din păcate, chiar dacă Marea Recesiune duce la o recuperare neplăcută în formă de U în acest an, o „Depresiune mai mare” în formă de L va urma mai târziu în acest deceniu, din cauza a zece tendințe nefaste și riscante”.

Și iată cele zece tendințe expuse de Nouriel Roubini în analiza publicată de ”Project Syndicate”:

1. deficitele și riscurile lor corolare: datorii și neplată. ”Răspunsul politic la criza COVID-19 atrage după sine o creștere masivă a deficitelor fiscale - de ordinul a 10% din PIB sau mai mult - într-un moment în care nivelul datoriilor publice în multe țări era deja ridicat, dacă nu durabil – iar pierderea de venituri pentru multe firme înseamnă că nivelul datoriilor din sectorul privat va deveni nesustenabil”. Ceea ce poate duce la falimente - și la o recuperare extrem de grea.

2. bomba cu ceas demografică din economiile avansate. Criza COVID-19 arată că trebuie să fie alocat mult mai mult sistemelor de sănătate și că asistența medicală universală și alte bunuri publice relevante sunt necesități, nu lux – iar majoritatea țărilor dezvoltate au societăți îmbătrânite, deci finanțarea unor astfel de cheltuieli în viitor va face ca datoriile implicite din sistemele de sănătate și securitate socială de astăzi să fie mult mai mari.

3. riscul crescând de deflație. Pe lângă faptul că provoacă o recesiune profundă, criza creează, de asemenea, o scădere masivă a mărfurilor (mașini și capacități neutilizate) și a piețelor muncii (șomaj în masă), precum și o prăbușire a prețurilor la mărfuri, cum ar fi petrolul și metalele industriale. ”Acest lucru face ca deflația datoriei să crească, deci crește riscul de insolvență”, spune Roubini.

4. devalorizarea monedei. Pe măsură ce băncile centrale încearcă să combată deflația și să elimine riscul creșterii ratelor dobânzii (ca urmare a acumulării masive a datoriilor), politicile monetare vor deveni și mai neconvențional; pe termen scurt, guvernele vor trebui să administreze deficite fiscale monetizate pentru a evita depresia și deflația.

”Cu toate acestea, de-a lungul timpului, șocul rezultat din de-globalizarea accelerată și a noului protecționism reînnoit vor face ca efectul ”Stagflation” (creștere a inflației și șomajului concomitent) să fie inevitabil”, consideră Nouriel Roubini.

5. întreruperea (digitală) pe scară largă a economiei. Odată cu milioane de oameni care își pierd locul de muncă sau muncesc și câștigă mai puțin, lipsa de venituri și de avere din economia secolului XXI se vor lărgi în continuare.

”Pentru a proteja împotriva șocurilor viitoare ale lanțului de aprovizionare, companiile din economiile avansate vor reloca producția din regiuni cu costuri reduse către piețele interne cu costuri mai mari”, scrie Roubini avertizând – ”În loc să ajute muncitorii acasă, această tendință va accelera ritmul automatizării, punând o presiune în jos asupra salariilor - și mai departe aruncând flăcările populismului, naționalismului și xenofobiei”.

6. de-globalizarea, rezultat al factorului descris anterior. ”Pandemia accelerează tendințele de balcanizare și fragmentare care erau deja în curs de desfășurare”, spune economistul, subliniind că ”SUA și China se vor decupla mai repede, iar majoritatea țărilor vor răspunde prin adoptarea de politici protecționiste și mai mult pentru a proteja firmele autohtone și lucrătorii de perturbări la nivel mondial”.

”Lumea post-pandemică va fi marcată de restricții mai stricte la circulația bunurilor, serviciilor, capitalului, forței de muncă, tehnologiei, datelor și informațiilor”, spune Roubini. ”Acest lucru se întâmplă deja în sectoarele farmaceutic, echipament medical și alimentar, în care guvernele impun restricții la export și alte măsuri protecționiste ca răspuns la criză”.

7. slăbiciunea economică, de șomajul în masă și inegalități. ”În condiții de creștere a nesiguranței economice, va exista un impuls puternic pentru ca străinii dă devină țapi ispășitori pentru criză. Muncitorii și cohorte largi ale clasei de mijloc vor deveni mai susceptibili la retorica populistă, în special propunerile de restricționare a migrației și comerțului.

8. diferendul geostrategic dintre SUA și China. În timp ce administrația Trump depune toate eforturile pentru a da vina pe China pentru pandemie, regimul președintelui chinez Xi Jinping va spune că SUA conspiră pentru a împiedica ascensiunea pașnică a Chinei. Se va intensifica decuplarea sino-americană în comerț, tehnologie, investiții, date și aranjamente monetare.

9. un nou război rece între SUA și rivalii săi - nu doar China, dar și Rusia, Iran și Coreea de Nord. Odată cu apropierea alegerilor prezidențiale ale SUA, există toate motivele pentru a se aștepta la o ascensiune a războiului cibernetic clandestin, care poate duce chiar la confruntări militare convenționale. ”Deoarece tehnologia este arma cheie în lupta pentru controlul industriilor viitoare și în combaterea pandemicii, sectorul tehnologic privat american va deveni tot mai integrat în complexul național- industrial de securitate”, arată Roubini.

10. perturbarea mediului. După cum a arătat criza COVID-19, aceasta (perturbarea mediului) poate provoca ravagii mai mari decât o criză financiară. Epidemiile recurente (HIV din anii 1980, SARS în 2003, H1N1 în 2009, MERS în 2011, Ebola în 2014-16) sunt, ca și schimbările climatice, ”în esență catastrofe provocate de om, născute din standarde sanitare și sanitare precare, abuzul natural sisteme și inter-conectivitatea în creștere a unei lumi globalizate”.

”Pandemiile și numeroasele simptome morbide ale schimbărilor climatice vor deveni mai frecvente, severe și costisitoare în anii următori”, scrie ”Dr. Doom”.

Nouriel Roubini conchide: aceste zece riscuri, care erau deja mari înainte de pandemia COVID-19, ”amenință acum să alimenteze o furtună perfectă care aruncă întreaga economie globală într-un deceniu de disperare”.

Și, totuși… ”Până în anii 2030, tehnologia și conducerea politică mai competentă pot fi capabile să reducă, să rezolve sau să minimizeze multe dintre aceste probleme, dând naștere unei ordini internaționale mai inclusive, cooperante și mai stabile”.

Dar, încheie economistul, ”orice final fericit presupune că găsim mai întâi o modalitate de a supraviețui viitoarei mari crize”.

468
Tematic
Care va fi viitorul UE după criza coronavirusului și ce tabără va alege România?
Provocările crizei și noua strategie a Uniunii Economice Eurasiatice
Avertisment cu privire la Europa de Est: cea mai gravă criză de după căderea comunismului
Șerban Nicolae

Șerban Nicolae le o palmă lui Iohannis, Orban, Aurescu și ”anti-românilor”!

75
”Cu excepția anti-românilor cu acte, a acelora cărora le pute orice victorie românească, orice manifestare de identitate și mândrie națională, niciun cetățean român nu poate să combată, în mod legitim, așa ceva!”

BUCUREȘTI, 16 iul – Sputnik. După cum s-a anunțat, Curtea Constituțională a respins solicitarea de neconstituționalitate făcută de președintele Iohannis împotriva legii care statuează 4 iunie ca ”Zi a Tratatului de la Trianon”.

Inițiatorii legii sunt senatorii Șerban Nicolae și Titus Corlățean, care au transmis mesaje foarte puternice care îl vizează pe Iohannis și pe cei care s-au opus, prin diverse metode, sărbătoririi pe 4 iunie a.c.

Printre aceștia, la loc de frunte se află conducerea MAE care, conform fostului ministru de Externe, Corlățean, ar fi dat un ordin să nu se serbeze ziua la legațiile românești.

Șerban Nicolae a scris un text… ca o palmă cu adresă evidentă: ”ROMÂNIA - O NOUĂ VICTORIE ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL! - O nouă înfrângere usturătoare pentru anti-români!”.

Arătând cum Curtea Constituțională a constatat că ”este constituțional ca, în România, ziua de 4 Iunie să fie celebrată drept Ziua Tratatului de la Trianon”, senatorul consideră că ”e imposibil să înțelegi, la bunul-simț, cu ce ar deranja pe cineva această lege”.

”Cu excepția anti-românilor cu acte, a acelora cărora le pute orice victorie românească, orice manifestare de identitate și mândrie națională, niciun cetățean român nu poate să combată, în mod legitim, așa ceva!”, scrie Șerban Nicolae.

Senatorul spune direct: ”Poți să nu iubești, România, poți să-i disprețuiești pe români, poți să detești patriotismul românesc (pe care-l accepți, cu gudurături, altor nații!), dar nu poți să pretinzi că e ceva nefiresc într-o lege care nu declară război, nu instigă la ură și nu discriminează”.

”Tratatul de la Trianon a fost semnat de proaspăt înființatul stat Ungaria cu Puterile Aliate și Asociate, între care și România, tocmai pentru a pune capăt unui război, iar granița dintre România și Ungaria este aceeași, chiar și după o sută de ani!”, scrie în finalul scurtului dar incisivului mesaj, Șerban Nicolae.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

75
Tagurile:
CCR, Bogdan Aurescu, Ludovic Orban, Klaus Iohannis, Șerban Nicolae

Загрузка...
Ludovic Orban și Klaus Iohannis

Mai grav ca orice: PNL a politizat dezvoltarea nucleară a României! Un program ascuns?!

174
(reînnoit 13:22 15.07.2020)
Mutarea pare a face parte dintr-un program politic ascuns al PNL – despre care liberalii ar trebui să dea mai multe lămuriri. Incompatibilitate clară!

BUCUREȘTI, 15 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Premierul Ludovic Orban a dispus constituirea Comitetului de coordonare strategică pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, decizia fiind publicată ieri în Monitorul Oficial.

Atenție însă, este vorba de un Comitet complet politic, toți fiind membri PNL – șef este ministrul Economiei, Virgil Popescu, iar din Comitet fac parte Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului și Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, fost vicepreședinte al comisiei de Buget-Finanțe a PNL.

Cât de compatibilă este această politizate a Comitetului de coordonare strategică cu  ”implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă”?!

Precizăm că obiectivele principale ale Comitetului sunt ”analiza, cristalizarea şi fundamentarea deciziilor strategice şi a măsurilor necesare pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă”.

Întrebarea este firească pentru că PNL pare a avea un program… anti-China! De exemplu, anul trecut, deputatul Pavel Popescu declara agenției Reuters că ”Este extrem de urgent să blocăm orice tranzacții publice, contracte, licitații cu compania chineză” – referindu-se la compania Huawei.

Popescu argumenta ”suprem” cu… SUA și NATO, dar și cu implicarea președintelui Iohannis în acest demers de blocare a firmei celui mai mare investitor mondial!

”Argumentarea supremă a poziției noastre este parteneriatul cu America și rolul-cheie al nostru în arhitectura NATO”, a spus Popescu, adăugând – ”Toate instrumentele sunt pe masă, inclusiv implicarea președintelui și evaluarea consiliului de securitate pe Huawei”.

Ori, în acest caz, ne mai miră că, printr-o altă decizie, premierul Orban a decis abrogarea Deciziei prim-ministrului (Cioloș) 318/2016 privind înfiinţarea Grupului de lucru pentru negocierea proiectului de Acord interguvernamental România- RP Chineză privind cooperarea pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă?

Evident, nu, nu ne miră! Mutarea pare a face parte dintr-un program politic ascuns al PNL – despre care liberalii ar trebui să dea mai multe lămuriri și să răspundă la întrebarea clară: ”Are PNL o componentă politică anti-China?”

În al doilea rând, cum se poate justifica faptul că am înlocuit orice rațiune economică, de piață deschisă ofertei celei mai avantajoase, cu ce de ”decizie strategică”?! Și de când decizia strategică națională trebuie să aparțină unui partid minoritar, cu 20% în Parlament?!

Un proiect și o decizie de talia Unităților 3 și 4 sunt de importanță națională, pe termen lung – deci ar trebui să facă obiectul unei susțineri multipartinice, a unui pact național, nu să fie lăsată la mâna unei grupări minoritare! 

De aceea cred că această situație este total incompatibilă cu interesul național – și cred că e cazul ca PSD, USR și celelalte grupări să intervină.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

174
Tagurile:
Program, NuclearElectrica, Cernavodă, România, PNL

Загрузка...