Aushwitz

Presa occidentală, despre rolul URSS în război. Diferența dintre ieri și azi

551
(reînnoit 17:40 06.05.2020)
Presa occidentală europeană și americană ridica în slăvi Armata Roșie și eroismul ostașului sovietic în 1945, însă în câteva decenii optica acelorași publicații s-a schimbat treptat.

MOSCOVA, 5 mai – Sputnik, Viktor Marahovski. AIP Rossiya Segodnya a răspuns astăzi la întrebarea când anume Rusia a comis cele mai mari crime de război împotriva popoarelor din Europa.

La prima vedere, întrebarea în sine este una bizară. Aparent totul e clar: ultimul război european a avut loc între 1939-1945, se pare că anume atunci URSS a și comis toate relele posibile, de care suntem acuzați cu insistență.

Însă nu e chiar așa.

Dacă am deveni pisălogi și am reciti mențiunile despre Rusia în principalele instituții de presă din mai 1945, atunci vom descoperi că nu există nicio trimitere la vreo vină a Uniunii Sovietice în fața civilizației. Dimpotrivă – acolo domină stima totală, recunoștința și admirația față de Armata Roșie și ostașul rus.

Specialiștii de la AIP au studiat în detaliu toate materialele din mai 1945 în cele mai importante publicații din Occident – The Times (Marea Britanie), Le Monde (Franța) și The New York Times (SUA), apoi articolele dedicate rolului URSS în război, publicate în aceleași ziare în ultimele 20 de ani.

E o diferență incredibilă.

Privind peste ziarele din 1945, observăm:

Le Monde: “Aportul marelui aliat rus este enorm: anume partea rusă în decurs de trei ani a rezistat tuturor presiunilor din partea Wehrmacht-ului”.
Скриншот Le Monde
Captura ziarului Le Monde

Pe 9 mai, Times, Winston Churchill: “Mâine vom aduce un omagiu deosebit camarazilor noștri ruși, a căror măiestrie pe câmpul de luptă a devenit cea mai importantă contribuție la victoria comună, (...) în această zi popoarele din Vest își vor exprima, cu mândrie, recunoștința aliatului invincibil, Rusia, care, jertfind viețile și suferind distrugeri materiale, și-a asumat cea mai grea povară a tuturor Națiunilor Unite”.

Скриншот The Times
Captură ziarul The Times

Chiar și așa:

Pe 10 mai, NYT: “Politica sovietică în Reich (adică pe teritoriile ocupate ale Germaniei în raport cu populația civilă n.r.) este apreciată ca una liberală”.
Скриншот The New York Times
Captură New York Times

Oricât ar părea de paradoxal, marele crime de război le-am comis chiar în ultimii ani.

Nu, desigur, totul a decurs acumulativ în decursul deceniilor. După discursul lui Churchill la Fulton (Sinews of Peace), care a convertit marele aliat rus într-un nor sumbru, care se extinde spre Europa, Uniunea Sovietică nu mai putea rămâne în universul occidental cu o imagine a unui participant deplin la coaliția forțelor luminii împotriva beznei fasciste.

Însă misiunea transformării Armatei Roșii din eroi-eliberatori, care a rupt coloana vertebrală a nazismului, într-o armată de violatori și cotropitori era imposibilă dintr-un motiv simplu: toți contemporanii au fost timp de cinci ani martori ai războiului, participanți la război, care au avut de suferit de pe urma războiului. Francezii anilor 40, 60 și chiar ai anilor 80 erau în mare majoritate cei care își mai aduceau aminte de ocupația germană.

Englezii anilor 70 și 80 erau acei englezi care într-o tăcere încordată ascultau ani de-a rândul radioul și se ascundeau de bombardamentele germane și atacurile cu rachete. Chiar și în bastionul anticomunistului – SUA, principalii rusofobi erau colaboraționiștii hitleriști, care au fugit la o margine de lume, iar alături de ei locuiau sute de mii sau chiar milioane de evrei, fugiți de nazism, pentru care demonizarea ostașului sovietic, ce luase cu asalt Auschwitz-ul, era o adevărată blasfemie.

Iată de ce erau nevoiți zeci de ani să tolereze în analele mondiale un “erou incomod”, mutând treptat accentele cu câte jumătate de grade.

Fiecare reinterpretare a războiului, transformarea noilor personaje de pe primul planul tabloului războiului, ștergerea sau trecerea pe ultimul plan a unor scene și evenimente secundare, a avut loc în contextul unor evenimente actuale.

În anii 80, când Polonia socialistă a devenit o arenă a luptei dintre sisteme (polonezii cer democrație, polonezii protestează împotriva represiunilor, electricianul din Gdansk Lech Wałęsa primește premiul Nobel pentru pace), din ultimele rânduri ale tabloului războiului a fost scos pe prim plan pactul Ribbentrop-Molotov și Katyn. Totodată, Polonia a fost declarată “prima victimă a Germaniei”, fapt care, i-a surprins pe cehi și slovaci, țările cărora, de rând cu Polonia și Ungaria, au fost rupte în bucăți de Germania.

În anii 90, când se unifica Germania și se insista pe retragerea de pe teritoriul ei a trupelor sovietice, dintr-o minte preocupată de această conjunctură a răsărit cifra magică – “două milioane de femei germane violate”.

Aceasta nu era susținută de nimic (și nici astăzi nu este), în afară de niște calcule sălbatice, care au venit la țanc, însă de atunci aceste calcule au devenit o apreciere de bază, au fost turnate în celuloid și sunt introduse în sute de cărți și mii de articole.

La sfârșitul anilor 90, începutul anilor 2000, în timpul absorbirii fostelor republici sovietice Baltice de către NATO și UE și oprimarea localnicilor vorbitori de limbă rusă, prin presa occidentală a început să se plimbe narațiunea despre înrobirea țărilor Baltice.

Spre cea de-a doua jumătate a anilor 2010, după lovitura de stat din Ucraina și revenirea Crimeei în componența Rusiei, a apărut un fundal perfect pentru ștergerea definitivă a chipului eroului incomod, a Ostașului Rus, de pe tabloul războiului.

Începutul aceste acțiuni a devenit declarația ambasadorului SUA în Serbia, Michael Kirby, în 2014 și a ministrului Afacerilor Externe al Poloniei, Grzegorz Schetyna, în anul 2015 despre cum “Auschwitz nu a fost eliberat de ruși, ci de Primul Front Ucrainean (da, acela, armatele cărora erau formate pe cuprinsul întregului URSS, fiind numite, firesc, conform direcțiilor în care luptau)”. Acestui subiect au fost dedicate imediat șapte articole în Le Monde (“rușii se simt jigniți de declarațiile că Auschwitz a fost eliberat de soldații ucraineni ai Armatei Roșii”).  

Foto simbol
© Sputnik / Евгения Новоженина

iar punctul culminant l-am auzit iarna trecută, când în timpul aniversării a 75-a de la eliberarea Auschwitz vicepreședintele SUA, Mike Pence, a avut tupeul să menționeze în discursul său soldații americani (care nu au fost prezenți acolo), fără să-i menționeze pe cei sovietici (care nu doar că au eliberat lagărul, dar și și-au sacrificat sute de vieți).

Mai simplu vorbind, cu trecerea anilor redesenarea tabloului devine tot mai îndrăzneață, iar contrastele tot mai mari. Martorii vii sunt tot mai puțini – cei care au fost la grădiniță în 1945 au astăzi 80 de ani. Nimeni nu își mai amintește cum NYT îi ridica în slăvi pe ostașii sovietici din Germania pentru atitudini liberale față de localnici. După 75 de ani, cel de-al Doilea Război Mondial constă în analele occidentale, în esență, din următoarele evenimente:

  1. Pactul Ribbentrop-Molotov, dubla ocupație a Poloniei și Katyn-ului;
  2. Ocuparea Franței și lupta pentru Marea Britanie;
  3. Holocaustul și Pearl Harbor;
  4. Debarcarea în Normandia, campania africană și Iwo Jima;
  5. Eliberarea Europei de Vest de naziști și ocuparea Europei de Est de către ruși.
  6. Dacă în 1945 amintirile negative despre URSS în principalele instituții de presă occidentale erau în cantități minore, acum ele domină discursul și formează o altă reprezentare a trecutului.

E în conformitate deplină cu concepția lui Wallerstein despre faptul că “trecutul depinde întotdeauna de prezent”.

Însă există și o veste bună. Deținătorii telecomenzii trecutului, care se află în continuare în mâinile guvernelor și elitelor, au șters deja din tabloul marelui război tot ce nu le este pe plac și au desenat acolo tot ce și-au dorit.

Rezultatul diferă atât de mult de ceea ce țin minte orașele și monumentele noastre, mormintele comune, memoriile și filmele, limba și cultura, încât putem vorbi de două istorii diferite.

Substituirea discretă a memoriei noastre istorice cu noi construcții poate fi realizată doar pe o singură cale – prin dărâmarea statului nostru și prin ștergerea fizică oricăror amintiri, după exemplul politicienilor zâmbitori de la Praga, care l-au învins cu mult curaj mareșalul de bronz Konev.

Însă bântuie o părere că marii “diriguitori ai realității” din Occident vor reuși să o facă acum tot așa cum le-a reușit hitleriștii acum opt decenii.

Вляпались в историю
© Sputnik / Виталий Подвицкий
Istoria asediată

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

551
Tagurile:
Cel de-al doilea război mondial, URSS
Тема:
Cel de-al Doilea Război Mondial. Marea Victorie din 9 mai (62)
Tematic
Foștii prizonieri din lagărele din Karelia cer investigarea crimelor de război
Acțiunea”Liliacul victoriei”- 75 de ani de la victoria în Marele Război Patriotic
Putin: Trebuie să profităm de experiența de cooperare din al Doilea Război Mondial
Tancurile sovietice legendare din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Un pas spre nemurire: eroi mai puțin cunoscuți ai celui de-Al Doilea Război Mondial

Început promițător: Cum se va schimba politica mondială după întâlnirea Putin-Biden

75
(reînnoit 15:48 18.06.2021)
Experții sunt de părere că după întâlnirea dintre Putin și Biden Europei îi va fi mai ușor să prietenească cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 18 iun - Sputnik, Nikita Cikunov. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Statelor Unite a avut loc ieri, la Geneva. Ambii lideri au rămas mulțumiți de rezultate. Dar au devenit oare negocierile un pas spre apropierea statelor și relaxarea sancțiunilor? Cum va afecta conversația dintre cei doi lideri relațiile Federației Ruse cu Europa? Despre asta – în materialul Sputnik.

Rezultate pentru viitor

Conversația dintre Vladimir Putin și Joe Biden de la Geneva, care a avut loc pe 16 iunie, nu a dus la schimbări revoluționare în relațiile dintre cele două țări, dar poate fi începutul unui dialog cu drepturi depline. Acest punct de vedere este împărtășit de experții care au participat la discuția cu privire la rezultatele summitului pe site-ul centrului internațional de presă multimedia ʺRossiya Segodnyaʺ.

Un rezultat important al întâlnirii dintre cei doi președinți a devenit semnarea unei declarații comune care confirmă angajamentul Rusiei și a Statelor Unite de a controla armele strategice, consideră Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale.

ʺDeși tratatul New START a fost prelungit pentru cinci ani, nu a rămas prea mult timp. Mi-aș dori foarte mult ca părțile să cadă de acord asupra unui nou model de control al armelorʺ, spune el.

Acordul Statelor Unite de a include problema securității cibernetice în cadrul consultațiilor reciproce este, de asemenea, important. Anterior, partea americană a reacționat negativ la o astfel de idee, preferând să acuze nefondat Moscova de atacurile cibernetice, adaugă expertul.

Decizia privind întoarcerea reciprocă a ambasadorilor la Moscova și la Washington inspiră un anumit optimism, continuă Andrei Kortunov. În același timp, el observă că acest lucru nu este suficient pentru a restabili pe deplin relațiile diplomatice.

ʺAmbasadorii sunt ʺgeneraliʺ, dar fiecare general are nevoie de o ʺarmatăʺ. Asta înseamnă că este, totuși, necesar să se restabilească activitatea ambasadelor în întregime, să revină diplomații și serviciile consulare", subliniază specialistul.

În relațiile ruso-americane s-au acumulat multe probleme, care nu vor dispărea după prima întâlnire, constată Valerii Garbuzov, directorul Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe.

ʺSummitul ar trebui să dea startul consultațiilor, negocierilor. Dacă se vor forma grupuri de lucru, dacă se vor începe întâlnirile, iar toate acestea vor fi completate de negocierile telefonice sau întâlnirile în prezență ale șefilor de stat, atunci dialogul va fi reluat. Vom vedea rezultatul în următoarele săptămâniʺ, prezice el.

Să nu să repete calea lui Trump

Summitul de la Geneva este comparat involuntar cu întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care a avut loc la Helsinki în iulie 2018 – în urmă cu aproape trei ani, notează Valerii Garbuzov.

ʺȘi de la negocierile cu Trump toată lumea a avut multe așteptări. Unii chiar numeau această întâlnire una istorică. Conversația a fost plăcută, toată lumea zâmbea. În cele din urmă, totul ʺs-a dus de râpăʺ. Nu aș vrea să vorbim despre summitul de la Geneva în același mod în viitorʺ, spune expertul.

Dar întâlnirea destul de rapid organizată cu Vladimir Putin vorbește în favoarea lui Biden, atrage atenția Andrei Kortunov. Ex-președintele american – Trump – ar fi avut nevoie de un an și jumătate pentru a desfășura primele și ultimele negocieri separate cu liderul rus.

O altă diferență semnificativă constă în percepția relațiilor ruso-americane de către administrațiile Biden și Trump, adaugă Valerii Garbuzov.

ʺActuala conducere a Casei Albe vorbește despre așa-numita ʺnouaʺ atitudine față de Rusia – cooperarea electorală. Acesta este un indiciu foarte bun. Controlul armelor și problemele de securitate strategică pot deveni nucleul cooperării viitoare. Pe viitor, agenda trebuie extinsă. Declarația celor două părți în urma întâlnirii este un început promițătorʺ, consideră el.

Europa, sancțiunile și Ucraina

Chiar și o mică ʺîncălzireʺ în relațiile dintre SUA și Rusia va slăbi în mod inevitabil retorica antirusească a aliaților europeni ai Washingtonului. Prin urmare, rezultatul pozitiv al summitului este benefic pentru Moscova în ceea ce privește aspectul geopolitic, este sigur Valerii Garbuzov.

© AFP 2021 / Mikhail Metzel / SPUTNIK

ʺAcum, susținătorilor cooperării cu Rusia de la Bruxelles le va fi mult mai ușor, fiindcă UE se uită mereu, într-un fel sau altul, la Washington. Ei iau în considerare poziția americană față de Rusia. Eu cred că colegilor noștri din Germania, Italia și Franța le va fi mai ușor să înainteze noi inițiative, să propună noi formate de interacțiune cu Moscova decât înainte de întâlnirea de la Genevaʺ, cade de acord Andrei Kortunov.

Expertul nu exclude faptul că negocierile dintre Biden și Putin vor contribui la restabilirea activității Consiliului Rusia – NATO, care a fost suspendată în aprilie 2014. Reînnoirea contactelor ar crea oportunități suplimentare pentru consolidarea securității europene.

În ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, nu vor exista modificări, presupune Ivan Timofeev, director de program al RIAC, profesor asociat la MGIMO.

ʺÎn viitorul apropiat, sancțiunile americane nu vor fi anulate. Nu există condiții prealabile pentru acest lucru. O serie de sancțiuni sunt înregistrate în legislația SUA. Biden le poate doar suspenda, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului ʺNord Stream – 2ʺ, dar nu le poate anula. Nu cred că va exista nici măcar o relaxare a sancțiunilor. Dar nici nu trebuie să ne așteptăm la noi măsuri draconiceʺ, notează el.

Cu toate acestea, liderii celor două țări nu au reușit totuși să ajungă la o înțelegere reciprocă cu privire la unele probleme importante, constată Andrei Kortunov. El atribuie Ucraina la astfel de subiecte problematice. Opiniile părților diferă foarte mult aici – nu este deocamdată posibil să mizăm pe unitatea pozițiilor.

ʺAmbii președinți au atins acest subiect, dar nu au căzut de acord în nicio privință. Există o înțelegere comună că acordurile de la Minsk trebuie respectate. Problema este că respectarea lor este interpretată în moduri complet diferite de Rusia și de Statele Unite. Formula s-a repetat, dar fiecare a rămas pe poziția lui. S-a ridicat subiectul Ucrainei, dar nu s-au făcut progrese în această privințăʺ, conchide Ivan Timofeev.

75
Tagurile:
Joe Biden, Vladimir Putin

Загрузка...
Vladimir Putin și Joe Biden

Summitul speranțelor americane înșelate

321
(reînnoit 19:57 17.06.2021)
Întâlnirea de la Geneva s-a încheiat în mod previzibil: Putin și Biden și-au vorbit și s-au ascultat reciproc, numind negocierile constructive și pozitive.

MOSCOVA, 17 iuni - Sputnik, Piotr Akopov. Nu au ajuns la acorduri semnificative – ambasadorii se vor întoarce, este posibil un schimb de prizonieri și au convenit să înceapă negocierile cu privire înarmare: "în viitorul apropiat, vor lansa un dialog bilateral complex privind stabilitatea strategică, care va fi energic și la obiect", constată editorialistul Piotr Akopov într-un material pentru RIA Novosti. Și asta-i tot? Da, dar parcă nimeni nici nu se aștepta la mai multe de la întâlnire. Sau totuși cineva se aștepta?

© AFP 2021 / Mikhail Metzel / SPUTNIK

Există totuși persoane a căror așteptări au rămas neîmplinite – și, judecând după conferințele de presă ale celor doi președinți, este vorba anume de americani. Întrebările presei de peste ocean nu au lăsat nicio îndoială: Statele Unite mizau pe o schimbare a politicii Rusiei. Este clar că administrația de la Washington nu avea astfel de așteptări, dar acestea din urmă erau prezente în cadrul opiniei publice, mai exact în mass-media care o formează pe aceasta. Acest lucru se putea vedea clar din întrebările pe care jurnaliștii americani i le adresau lui Putin: "Dar dumneavoastră v-ați asumat responsabilitatea (pentru atacurile cibernetice, Ucraina și așa mai departe)?" Absurd?

Chiar și lui Biden care părăsea deja conferința de presă, aproape că i-au strigat în spate: "Doar ați spus că Putin își va schimba comportamentul, dar el neagă din nou totul și rămâne ferm pe poziția sa!"

Președintele a fost chiar nevoit să se întoarcă și să răspundă că, iată, voi nu mă ascultați, eu nu am promis așa ceva, eu am spus că acest lucru se poate întâmpla sub presiunea întregii lumi.

Встреча президентов России и США В. Путина и Дж. Байдена в Женеве
© Sputnik / Сергей Гунеев

De unde au apărut aceste așteptări neclare? Ele sunt o urmare a imaginii distorsionate a lumii, care domnește în capurile elitei americane, chiar dublu distorsionate. În primul rând, establishmentul crede că America continuă să dicteze regulile jocului. Iar, în al doilea rând, în timpul luptei împotriva lui Trump, el a crezut în propriile invenții (folosite ca armă în lupta împotriva președintelui nedorit) cu privire la amestecul rusesc în afacerile americane și așteaptă acum pedepsirea Rusiei și schimbarea politicii acesteia. Ce să facă acum cu asta este absolut neclar, și nu pentru Putin, ci pentru Biden.

El însuși a cerut această întâlnire – în mare parte din motive politice interne, pentru a-și demonstra diferența de Trump, capacitatea de a-i corecta "greșelile", "eșecurile" și "concesiile" acestuia (inventate, pentru că dezacordul lui Trump cu faptul că a fost persecutat ca "marionetă rusească" a fost prezentat în Statele Unite ca o indulgență față de ruși). Și parcă s-a pregătit bine pentru discuția cu "Vladul dur", și-a ascultat consilierii. Chiar și Hillary Clinton l-a lăudat:

"Modul în care totul a fost orchestrat de această dată: o strângere rapidă de mână, fără fotografii, intrarea rapidă în cameră, nicio conferință de presă comună – toate acestea sunt un semnal diplomatic, într-adevăr, puternic despre ceea ce așteptăm. Noi ne așteptăm la o conversație deschisă și directă... "Vladimir, hai să vorbim despre aceea cum vom proceda mai departe. Evident, noi am introdus sancțiuni împotriva ta și, dacă acest lucru nu te oprește, consecințele vor fi și mai grave".

Și iată Biden a spus la conferința de presă că, ca să vezi, "încrederea în Putin scade în întreaga lume", ceea ce nu este surprinzător, "dacă noi am fi făcut acțiunile pe care le face el", și în general, "Rusia nu poate dicta ceea ce se întâmplă în lume, nu poate dicta fără consecințe". Nu numai în lume – Biden i-a spus lui Putin despre ceea ce se întâmplă în Rusia! Iat-o – poziția puternică a unei superputeri puternice? Biden i-a impus lui Putin agenda sa?

Doar el a spus că i-a declarat lui Putin că nu va justifica încrederea poporului său, dacă nu va apăra drepturile omului – și, prin urmare, SUA vor pune astfel de probleme, precum cazului lui Navalnîi. Și, răspunzând la întrebarea jurnaliștilor, el a repetat a câta oară că "moartea lui Navalnîi în închisoare va avea consecințe grave", iar jurnaliștii americani l-au întrebat pe Putin foarte multe despre acest subiect. Stil ofensiv?

Dimpotrivă, ascultându-i pe consilierii săi, Biden a ales o tactică complet lipsită de sens: să vorbească cu Putin despre Navalnîi. Întrucât Rusia consideră acest lucru drept un amestec în treburile noastre interne, mirarea lui Biden arată amuzant: că adică Putin "încă mai crede că vrem să-l înlocuim". Desigur, nu Biden a fost cel care acum zece ani l-a sfătuit aproape deschis pe Putin să nu se mai întoarcă la Kremlin, iar sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt impuse cu scopul de a o descuraja, ci ca pedeapsă pentru "comportamentul incorect".

Nu numai pe Putin – pe nimeni dintre rușii sănătoși la cap nu îi poți păcăli cu așa ceva. Iar în ceea ce privește cazul lui Navalnîi, președintele a dat un răspuns exhaustiv și exact:

"Statele Unite au declarat Rusia drept dușmanul și adversarul lor, Congresul a făcut acest lucru în 2017. Legislația Statelor Unite include dispoziții conform cărora Statele Unite trebuie să mențină regulile și ordinea guvernării democratice în țara noastră și să sprijine organizațiile politice. Acest lucru există în legislația voastră americană. Acum să ne punem întrebarea: dacă Rusia este dușman, ce fel de organizații va susține America în Rusia? Eu cred că nu cele care consolidează Federația Rusă, ci cele care o descurajează – iar acesta este scopul Statelor Unite, declarat public. Deci, sunt organizații și oameni care contribuie la punerea în aplicare a politicii Statelor Unite în direcția rusească.

Cum ar trebui să reacționăm la asta? Cred că este clar: noi trebuie să reacționăm precaut".

Adică, pentru Biden a fost inutil să discute despre Navalnîi cu Putin: în calitate de instrument de presiune asupra Rusiei, acest subiect este inutil, chiar contraproductiv, dacă dorești să obții măcar o oarecare înțelegere reciprocă. Cu ajutorul acestui subiect nu vei obține nicio concesie din partea Moscovei – dar poate discuția despre Navalnîi este benefică pentru Biden din considerente politice interne?

La fel, nu – pentru că Putin trimite imediat mingea înapoi, amintind despre protestele și revoltele din Statele Unite și face acest lucru răspunzând la întrebările presei americane. Dar la voi ce s-a întâmplat cu cei care au înaintat cereri politice în timpul "asaltului Congresului" în ianuarie? Mai ales că Trump are mai mulți susținători în Statele Unite decât are Navalnîi în Rusia – ceea ce, de altfel, este o altă confirmare a faptului care dintre ei este în realitate al cui "agent de influență".

Prin urmare, prin abordarea subiectului Navalnîi, Biden nu s-a ajutat în timpul negocierilor cu Putin – dimpotrivă, el doar a înlesnit rezolvarea principalei sarcini a președintelui nostru la summit: să înțeleagă mai bine cine este Biden. Putin a văzut că se confruntă în continuare cu aceeași persoană care, în urmă cu zece ani, îi povestea despre exemplul benefic pentru Rusia pe care-l prezintă tradițiile democrației americane. Adică un om al trecutului – în toate sensurile cuvântului. Acest lucru nu înseamnă că nu are ce discuta cu el – înseamnă că percepțiile sale despre oportunitățile americane a rămas la nivelul pre-Trump.

Nu au apărut niciun fel de iluzii noi cu privire la rezultatele întâlnirii, a spus Putin: "Eu nici înainte nu aveam iluzii. Nu am nicio iluzie și nici nu pot avea". Liniile roșii reciproce nu au fost trasate la această întâlnire – dar la toate lamentările legate de imprevizibilitatea Rusiei Putin a tăiat-o scurt: "Noi ne comportăm absolut adecvat în raport cu amenințările apărute la adresa noastră". Și a adăugat: "Este necesar să convenim asupra regulilor de comportament".

Dar cum să negociezi despre asta cu cel care crede că el este singurul care are dreptul să stabilească astfel de reguli – și să dicteze voința sa altora? Îi poți explica doar politicos că nu are dreptate, continuând să stai ferm pe poziția ta și să-ți aperi interesele în toate modurile posibile. Se apropie momentul când schimbarea epocilor, care are loc chiar ochii noștri (și cu participarea noastră), îi va obliga pe foștii "proprietari de cazinouri" să accepte noul echilibru de forțe și noile reguli ale ordinii mondiale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

321
Тема:
Summit Putin - Biden

Загрузка...
Sediul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei

Moscova acuză SUA de distrugerea acordului Cer Deschis

0
(reînnoit 17:50 18.06.2021)
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat Statele Unite de distrugerea Acordului Cer Deschis, în contexul expedierii notificărilor statelor participante la înțelegeri despre retragerea părții ruse.

BUCUREȘTI, 18 iun – Sputnik. Tentativele Occidentului de a obține niște avantaje în mod unilateral, cu ignorarea intereselor Moscovei, sunt condamnate la eșec, a declarat vineri MAE al Rusiei, în legătură cu expedierea de către Moscova a notificărilor statelor participante la Acordul Cer Deschis cu privire la retragere din înțelegere.

“Toată responsabilitatea pentru destrămarea Acordului aparține SUA. Pentru noi e clar că SUA se pronunță activ pentru transparență în domeniul militar doar în acele cazuri, în care speră să obțină prin intermediul ei niște avantaje. Atunci când e vorba de niște măsuri de deschidere, care vizează propriul lor teritoriu, fac cale întoarsă și încep să ridice bariere pentru realizarea acestor înțelegeri, fără a se gândi la securitatea europeană, la îngrijorările aliaților sau la aprecierile despre capacitatea lor de a negocia acordurile”, a se spune în declarația MAE.

“Tentativele de a obține avantaje în mod unilateral cu ignorarea intereselor și îngrijorărilor Rusiei sunt condamnate la eșec”, subliniază diplomația rusă.

“Miza pe faptul că supremația tehnică a Occidentului va permite ocolirea Rusiei, să o lase la periferie, de asemenea nu s-a dovedit fiabilă. Așa a fost și în cazul tranziției la tehnologiile digitale în realizarea Acordului Cer Deschis – promovată activ de americani, iar în cele din urmă țara noastră a devansat partenerii occidentali cu 8-9 ani. Suntem convinși că așa va fi și acum, când SUA distrug Acordul, mizând pe mijloacele naționale tehnice de control”, se spune în declarația MAE al Rusiei.

“Ar fi timpul colegii noștri occidentali să înțeleagă: nu își vor putea asigura propria securitate fără a lua în calcul interesele de securitate ale Rusiei și a aliaților ei. Întotdeauna vom avea un răspuns eficient. Totuși ar fi bine să lucrăm împreună constructiv asupra consolidării securității europene și globale, sprijinindu-ne incluși pe experiența cooperării îndelungate a statelor cadrul Acordului Cer Deschis”, a declarat diplomația rusă.

 

 

0
Tagurile:
Acord cer deschis
Tematic
Moscova a comentat retragerea SUA din acordul Cer Deschis
Rusia se retrage din acordul Cer Deschis
Senator rus: Vina pentru încetarea Acordului Cer Deschis aparține SUA
Rusia se retrage din acordul Cer Deschis
Putin semnează legea privind denunțarea Tratatului Cer Deschis
Moscova a anunțat data retragerii din acordul Cer Deschis

Загрузка...